5,095 matches
-
Irina Groza Filologii și mai ales pasionații de avangardă vor găsi pe un raft lucrarea Emiliei Drogoreanu Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești. Sincronie și specificitate și vor arunca cel puțin o privire curioasă asupra ei. Cartea oferă într-adevăr ceea ce titlul promite și, mai mult decât atât, o analiză proaspătă și pasionantă a patru autori români - Ion Vinea, Ilarie Voronca, Stephan Roll și Urmuz. Pentru
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
contrastează puternic cu imaginea luminată a chipului și, parțial, a bustului carabinierului. La o cercetare atentă devine limpede că expoziția ne introduce într-un câmp de probleme, rigoarea fiind o condiție indispensabilă pentru a le explora și adânci, prin prisma specificității franceze și nu numai. în fond, referindu-ne la pictură, "lumină și umbră" e problematica dominantă, cheia de boltă a oricărei aplicații concrete. Pentru francezi importante sunt claritatea, echilibrul și temperanța clasică, virtuți reunite cu maximă strălucire în opera lui
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
vorbi pur și simplu de francezi acolo unde intervin artiști ca Balthus și Picasso, aceștia fiind departe de a constitui singurele exemple? Evident că nu! Cazul cel mai convingător mi se pare ilustrat de un pictor ca Fragonard, a cărui specificitate franceză e de netăgăduit în arta "frivolă" a secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, o capodoperă de prim ordin cum este Leagănul nu are nici o tangență cu frivolitatea. Ea te obligă s-o privești din cu totul alt unghi
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape legic, în devenirea unei arte endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu, al doilea, deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în ""desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
materia reală, în elementele concrete, și metafizică în ansamblu a prozei lui Br. Schulz, demonstrându-i în acest fel, direct și mijlocit, complexitatea și valoarea, într-un cuvânt, durabilitatea în timp, cu tot caracterul ei accentuat experimental. Pentru a sublinia specificitatea scriiturii schulziene, se vădesc necesare, fie și numai exemplificativ, măcar câteva dintre preceptele teoretice, așa cum le-a formulat scriitorul însuși în volumul Manchinele. Asamblate într-un întreg sui generis, cu oricâte fragilități de construcție, ele trimit adesea nu numai asociativ
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
ale unor lideri comuniști mai vechi sau mai noi (inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu). Cu luciditate și sinceritate el pune în evidență calitățile și defectele umane ale acestora, mărturie importantă capabilă să confere unghiuri noi de interpretare specificității regimului comunist din România. Ion Iliescu are chiar curajul să vorbească despre „patriotismul, care nu li se poate, totuși, nega” lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu (vezi p. 150). În cîteva rînduri, Vladimir Tismăneanu încearcă să-și introducă interlocutorul pe
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
aș numi "marginalitatea" mea. Fiindcă, atunci cînd m-am dus în România, am constatat că oamenii "funcționau" exact așa cum funcționez eu - altfel spus, nu tocmai conform modelului elvețian cu care eram obișnuit. Și am fost curios să aflu cauzele acestei "specificități". Mi-am dat seama că perspectiva asupra lumii - iată folosesc un cuvînt mare - este alta. Unghiul din care sunt privite lucrurile este unul diferit. Cred însă că trebuie să ne ferim să calificăm în vreun fel această "alteritate". Azi există
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
în această carte este înfierat, pe zeci de pagini, sistemul clientelar care stă la baza selecției elitelor în majoritatea formațiunilor politice din țara noastră. Dincolo de aceste puseuri juvenile, cartea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu aduce cîteva revelații importante în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
se înregimenteze în vreun partid politic). Demersul lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu seamănă, la nivelul politologiei, cu ceea ce făceau structuraliștii în critica literară. Ei desfac, unul cîte unul, elementele constitutive ale vieții politice românești. Apoi, din particularitățile componentelor, deduc specificitatea ansamblului și principalele sensuri de evoluție. Nu întotdeauna interpretările date de ei sînt impecabile sau, măcar, memorabile. Datele documentare din acest volum sînt însă de primă importanță și ele pot constitui materia primă pentru multe analize și prognoze politice. De
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
R.F Germania, Franța, Iugoslavia și Japonia). Volumul lui Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, este de neocolit pentru cunoașterea personalității unuia dintre cei mai controversați scriitori români ai secolului XX. Dacă cei mai mulți dintre comentatorii operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de naștere al viitorului prozator -, o urmează pas cu
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
în relația cu regimul comunist? Verdictul asupra șanselor unei cărți de a fi publicată era dat de o singură persoană sau de o comisie? Literatura română și cenzura comunistă (1960-1971) de Marin Radu Mocanu este o carte esențială pentru înțelegerea specificității vieții literare românești în perioada comunismului. Anii ’60 au fost anii de maximă liberalizare ai regimului comunist, fenomen cu ample consecințe, inclusiv la nivelul literaturii. A fost trecerea de la dogmatismul autoritar al literaturii anilor ’50 la relaxarea ideologică și estetică
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Anania, Memorii, 2008, p. 662, 663) În mai 1999 am reușit să dau urmare vechii invitații a Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului. Acele câteva zile petrecute acolo și mai ales nopțile noastre au fost cele mai pline de intercomunicare și - dincolo de specificitatea biografic-afectivă și ideatică - de sinergie spirituală cu acest creator oltean de zile mari, care Își Începea, cu strictă regularitate, programul diurn cu lucrul la traducerea Bibliei, Între orele 6-9. Am avut atunci și convorbirea televizată, În cadrul emisiunii Credo, coordonata de
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
lui Byron, Shelley, Vigny, Hugo, Mickiewicz, Pușkin și Lermontov. Un loc aparte îl ocupă aici, pe bună dreptate, Goethe, chiar dacă este discutabilă, în această ordine de idei, includerea - fără rezerve - în specia poemului, a tragediei Faust, o operă a cărei specificitate nu poate fi epuizată prin definiția de poem. Plasată în primul subcapitol sub titlul Poemul simbolico-filosofic, capodopera lui Goethe este analizată aici în ceea ce am putea numi dimensiunea ei romantică - am spune, prepoematică, reprezentînd un model nu atît al pre-
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia că l-a primit de la God și astfel își creeze în fața americanilor o aoreola de un Moise unguresc!! O dată imaginea creată, mai face niște pași mici, comparînd suferință ungurilor de sub ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cei mai reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de cameră românești de factură timpuriu-modernă. Cvartetul de coarde nr. 1 în fa major (scris în 1914), de Dimitrie Cuclin (1885- 1978) deschide șirul cvartetelor românești. Această compoziție, concepută în genul de specificitate contrapunctică, surprinde prin acuratețea scriiturii instrumentale. În cvartet distingem un ethos distinct, naiv-clasic, vestitor al unui neoclasicism românesc de expresie lirică. Părțile componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
lucrarea se înscrie în genul de divertimento neoclasic. În realitate, el ocolește ideea conflictului dintre entități tematice, în favoarea valorificării în forme de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet popular”. Această orientare spre specificitate românească îi conferă Cvartetului op. 14 un fel de a fi neconfundat. Actualizarea acestei tendințe se va face odată cu
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet popular”. Această orientare spre specificitate românească îi conferă Cvartetului op. 14 un fel de a fi neconfundat. Actualizarea acestei tendințe se va face odată cu ivirea cvartetelor de coarde semnate de Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu, Marțian Negrea și, prin intermediul cvartetelor de coarde semnate de Zeno Vancea
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
acel cânt imaterial, suplețea inflexiunilor motivice în stare să evoce o atemporalitate romantică. Fiecare sunet din cvartet pretindea să fie numai emoție, emoție iradiantă. Accentuând structura monotematică a ciclului de mișcări, insistând asupra sincronizării planurilor contrapunctice, Silvestri asigura fiecărei părți specificitatea ei. Lucrarea marchează un moment semnificativ în evoluția muzicii românești de acest gen. Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
română nu s-a modificat prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Cercetările urmărind catalogarea manuscriselor muzicale au fost continuate cu anumite riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0. Timp gol (insubstanțial) = aspectul în care OS este decondiționată de specificitatea mediului-atribut al ei (timpul), al cărui conținut nu are forță de atracție. Rămânând acursivă temporal, OS este relevabilă doar prin abstract, într-un plan pur mental. Altfel zis, ea este doar o idee, încă lipsită de expresia raționamentului, așadar viziunea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mai mult decît emoții. Ele sînt excelente descrieri ale Capitalei în diferite momente ale istoriei sale, dar nu explică, decît în mică măsură, misterul seducător al orașului, motoarele secrete ale evoluției sale în timp. Pentru a face să se înțeleagă specificitatea unei epoci din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat al unui oraș este necesar ca exegetul, pe lîngă informația exhaustivă, să posede și o sensibilitate artistică, cu ajutorul căreia să detecteze și să facă vizibil pentru neinițiați „aerul timpului". Calități
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
identitatea de Român. Chiar atunci cînd un Francez, care-i apreciase „înfățișarea, accentul și cultura", îl considera „ca noi! Ești de-ai noștri!", românitatea-i se găsea „în tainică suferință" (p. 48): „se dădea uitării, se arunca în neant ceea ce era specificitatea mea" (ibid.). Iar cînd, întîmplător, asculta Poema română a lui George Enescu și îi răsunau, în auz, acordurile imnului nostru național Trăiască Regele!, „am lăsat coșul la pămînt, am luat instinctiv poziția de drepți în fața aparatului" și „am ascultat nemișcat
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
studiului, clarificări, reașezări, interpretări, priorități, iar demersul critic, lucid, precizează de la început că domeniul nu este alcătuit, cum au crezut exegeții romantici, doar din capodopere, că, dimpotrivă, multe plăsmuiri populare sunt de mai mică însemnătate. Prin citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și vicleană,/ Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum eu și fiara i-am sărit la gât” - Avatar). Modalitatea de enunțare trădează aprecierea pozitivă a Poetului pentru lup, în toate circumstanțele, în care apare, în noblețea, splendoarea și specificitatea sa. Portretul acestui avatar se compune în timp, dar pare a se definitiva în Avatar, acolo unde fiara fulgera, confuză ca o nălucă (v. aliterația consoanei difuze “f” și a celei mai luminoase vocale “a”), intermitentă, ca o aducere-aminte din
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
iveală și aspectul predominant al liricii lui Virgil Ciucă, acela de a rosti Adevărul, conștient, indiferent de consecințe. El abordează și Teoria Big-Bang-ului într-o poezie de lungă respirație, intitulată „Creatorul Universului”, în ton ironic, persiflant, polemic. O notă de specificitate: verbele sunt puse la forma negativă: „Nu mă tem de moarte”; „Nu mă tem de înger”; „N-avem drept”; „Nu vindeți pământul țării”; (verb justificat pe deplin în momentul actual, când totul e de vânzare); „Nu te grăbi”, ș.a. Cu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]