3,846 matches
-
considerație se referă la precizarea insuficientă a unor concepte și la ignorarea evoluției lor istorice. Între acestea, concepte precum conservatorism ori liberalism. În al treilea rînd, dl Șiulea accentuează pe caracterul extrem de pragmatic al ideilor lui Maiorescu. Nu de pure speculații ar fi vorba în discursurile sale parlamentare (luate mai în serios decît înainte) sau în Critice, dar de soluții concrete, adaptate la context și cu adevărat creatoare. Însăși teza formelor fără fond, niciodată elaborată pînă la capăt sub raport teoretic
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
urmă ca sfătuitor. Nimic altceva decât să chefuiască nu poate face Mârzea pentru sine, dar poate face mult, imens, pentru celălalt, pentru "complicele" ales. Fără măcar să-i spună, îl îmbogățește pe Dumitrașcu, depunând în contul lui mari sume obținute din speculații bancare ingenioase, îl face, tot fără să-l anunțe, acționar majoritar la "Ardealul", ziarul lui Martinetti, într-un târziu punându-l totuși la curent cu ce întreprinsese în beneficiul său. Și Dumitrașcu acceptă, mai întâi puțin contrariat, mirat, dar mai
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
bătrîne stele de cinema, mari lideri sindicali căliți în luptă, cîntăreți veterani epuizați de solicitările excesive ale microfoanelor și reflectoarelor se eclipsau pentru un moment, dispăreau de pe scena publică vreo două-trei săptămîni și, înainte să se răspîndească tot felul de speculații în jurul absenței lor, erau din nou acolo, radiind de o energie regăsită ca prin farmec. A circulat chiar un zvon cum că însăși Sanctitatea Sa, îngrijorat de durerile care îl sileau să-și lase de izbeliște răspîndita-i turmă, a recurs - e
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
de la un sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape imposibil de descris în cazul expresiilor idiomatice; între aceste relații se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice, etniciste. Analiza lingvistică trebuie totuși să dea seamă și de speculația filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel care le-a scris, dar și pentru mulți dintre cititorii
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
tot felul, aproape imposibil de descris în cazul expresiilor idiomatice; între aceste relații se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice, etniciste. Analiza lingvistică trebuie totuși să dea seamă și de speculația filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel care le-a scris, dar și pentru mulți dintre cititorii și comentatorii săi. Dincolo de gratuitatea jocului ( întru poate să nu aibă de fapt
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
s-au părut niște glume. Chiar dacă au și ele o anumită semnificație sărăcie imensă și o disperare și mai mare. Cu ce se îmbogățește bagdadianul care fură un scaun sau un ventilator din nu știu ce minister? Nu-mi permit să fac speculații. Mă obsedează însă ticăloșia uriașă a lui Saddam Hussein care pînă în ultima clipă și-a îndemnat poporul să lupte, fie și cu mîinile goale, împotriva americanilor, fiindcă vor avea loc rezervat în Rai, dacă o vor face. Ca și
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
șansă să facă vreo surpriză?" Fără să ezit, am spus: "Absolut nici una". Singura mea teamă era că, obligați să cruțe populația civilă, adică să înainteze cu extremă lentoare, aliații vor intra în impas. Superioritatea covârșitoare a tehnologiei americano-engleze anula orice speculație privind deznodământul operațiilor militare, dar pulsațiile sinucigașe pe care Occidentul și le încurajează de ani buni mă gândesc la "pacifismul" cu nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față, o simplă speculație. Fiecare țară vestică a ajuns un Babilon în care locuiesc toate semințiile pământului. Ultimii cincizeci de ani au modificat profund ideea de identitate națională și de apartenență etnică. Deocamdată, doar experimentul american pare să stea ceva mai bine: acolo, etnia
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Iisus Hristos". E vorba aci de preacunoscuta teză pascaliană, pe care Ioan Pintea și-a însușit-o spontan, în atmosfera casei părintești. Credincioși singuratici, părinții săi i-au lăsat moștenire o credință vie, a inimii, o credință străbună refractară la speculațiile relativizante. "De la ei am învățat să nu mă revolt niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mai degrabă, să-l cunosc cît mai simplu și cît mai țărănește pe Dumnezeu. E o învățătură bună, cred. Sîntem în timpul Ťultimei sărăciiť, cum ar spune
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
consecințe, totuși de eliberare". în dialog cu Sommer face o istorie erudită a râsului, sfârșind prin a crede că bietul homo ridens, folosește acest act rezervat numai lui, și ca semn de luciditate, dar și ca "opozant politic al plânsului". Speculațiile pe temă sunt nenumărate și ele ar putea să pară un episod parazitar al romanului, dacă râsul lui Candid nu i-ar fi declanșat drama. Ne despărțim de trecut râzând", spune Candid, iar Sommer, cinic, îi răspunde: "indivizi care îndrăznesc
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
Germania, "Tyche" din Austria și încă multe, multe altele? M-am referit la o singură specialitate, dar asemenea periodice există numeroase pentru toate specialitățile și pentru toate tipurile de cercetare, de la cele de erudiție, prin excelență, până la cele de pură speculație filozofică. Dacă nu vom participa la viața academică europeană nu ne vom putea impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
o chestiune de proporție socială. În concluzie, avem de-a face cu o carte de filozofie a dreptului, una din puținele cărți de acest gen care nu te plictisesc după cîteva pagini. Explicația vine din faptul că autorul nu face speculație fadă pe marginea justiției și dreptului. Babiuc nu face teorie, ci împărtășește o experiență. Sau mai bine spus, face teorie din interiorul unei experiențe proprii din domeniul juridic.
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
în unele cercuri, în special ale revoluționarilor, se vorbea tot mai pronunțat că din ordinul său ar fi fost închise porțile Catedralei Mitropolitane în decembrie ’89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împușcați pe scările acesteia. Aceste speculații au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae. În anul 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
de implementat orice guvern într-o democrație. Mi s-a părut în acel moment că suntem într-un fel de dialog al surzilor și că societatea în ansamblul ei nu știe mare lucru despre fenomenul religios - lucruri concrete, fapte, nu speculații. Am considerat că și Secretariatul de Stat pentru Culte, ca orice instituție publică, are datoria să informeze și să se prezinte în fața cetățenilor în mod transparent și proactiv. Nu este nevoie să așteptăm să apară în presă diverse subiecte de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
ca orice instituție publică, are datoria să informeze și să se prezinte în fața cetățenilor în mod transparent și proactiv. Nu este nevoie să așteptăm să apară în presă diverse subiecte de dezbatere ca să ne pronunțăm asupra lor, să corectăm diferite speculații, zvonuri, cifre aruncate la întâmplare: este de preferat să așezăm dezbaterea publică pe baze corecte și clare în privința relației dintre stat și Biserică. Cu entuziasmul începuturilor, le-am propus colegilor mei și am redactat în cadrul instituției o primă variantă a
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
contemporanii nu-și știu vârsta. Există însă un criteriu distinctiv, valabil: tânăr înseamnă mai puțin trecut. Plusul din prima definiție e îndoielnic. Minusul din cea de-a doua e sigur. La 7 martie, în același an, Julien Green își continuă speculația pe temă, raportându-se la creatori: "Veșnic ni se tot vorbește despre sfârșitul lumii. N-aș zice că mă impresionează prea tare, în primul rând pentru că mă obișnuiesc cu gândul, apoi pentru că moartea fiecăruia dintre noi este un mic sfârșit
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
noștri, de pildă personajul Adrianei Bittel din Întîlnire la Paris, legăturile între București și Paris se fac firesc. E adevărat că fiecare etapă implică nuanțe: pașoptiștii își afirmau orgolios identitatea românească în fața Franței și nu e nevoie de prea multă speculație în jurul acestei idei: se voiau europeni, iar a fi european însemna, în secolul progresului, a fi național, a dobîndi conștiința numelui. Cînd i se naște primul băiat, în exil, la Paris, C. A. Rosetti, un reprezentant tipic al pașoptismului, aude
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
înălțau s-ar fi dărâmat - iar acest fapt i-a făcut “promotorii discursului rațional în sânul comunităților ieniene din care proveneau”. Ei se bucurau, cum ar veni, de privilegiul de a avea de-a face cu “lucrurile înseși,” în afara oricăror speculații mitologice sau abstracțiuni vagi prin care lucrurile erau “interpretate”. Iar clădirile pe care ei le înălțau erau dovezile vizibile că ei făceau asta așa cum se cuvine. În cele din urmă, așa cum expresiv spune Hahn, “arhitecții, cu proiectele lor monumentale... reprezentau
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
asemenea Victorie nu ar mai fi fost o abstracțiune, o eroină legendară, un simbol ne-muritor, fără de chip. Așa cum arată cea din nord-estul Mării Egee, la o zi de mers în viteză până la Giurgiu, cu un Mercedes, cum spuneam rândul trecut. Speculații. Cert e că mâna de marmoră recent descoperită, cu trei degete lipsă, arătătorul, mijlociul și cel mic. - cel gros și inelarul subzistând numai - pare retezată în urma cine știe cărei pedepse, ori vreunui accident... Ceea ce poate să-ți pară lugubru. Cert este, iarăși
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
Fantomă: Am realizat cu multă vreme în urmă că dacă aș fi forțat să aleg între revelație și mister, aș opta pentru mister. Dezvăluirile ajută prea puțin: nu fac altceva decît să curme gîndurile ulterioare, în vreme ce misterul ne obligă la speculații. Scopul este să încurajezi imaginația, nu să-i reduci posibilitățile. (ed. cit., pp. 238-239) În 2004, Barry Gifford va reveni în România, pentru el o autostradă pierdută, dar de care este în chip misterios atras... La Teatrul Act se va
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
care consideră - și s-ar putea ca ele să aibă dreptate - că tocmai această discrepanță a fost cea care a zdrobit-o. Există și alte opinii, cum ar fi cea a lui Peter Bichsel care crede, desigur sub forma unor speculații, că Aglaja și-a creat propriul ei univers, o lume de basme... că și-a țesut un cocon care s-o protejeze și că odată cu irumperea ei în lumea literaturii, în spațiul public, acest cocon s-a destrămat, că scrisul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
literaturii, în spațiul public, acest cocon s-a destrămat, că scrisul, singurătatea scrisului ar fi ucis-o, ceea ce este posibil. În fond, scrisul poate duce și spre moarte, nu întîmplător, atîția scriitori s-au sinucis... Toate acestea sunt însă doar speculații... și din acest motiv am și renunțat la aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni, nici măcar partenerul ei de viață nu
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
împrejurări au dovedit că el nu se dă în lături de la nimic. Obsedat de putere, ar fi capabil să împingă țara în orice fel de aventură, oricât de iresponsabilă, doar pentru a-i merge lui bine. Asta nu e pură speculație: relațiile de amiciție cu personaje politice suspecte din lumea arabă, jubilația sardonică la orice rateu al Occidentului, pariul pe valorile totalitarismului sunt indicii clare privind soarta ce ne-ar aștepta. Cu toate că Vadim nu face nici un secret din felul în care
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
plăcerea unui bilanț al receptării într-o secvență finală, din volumul anunțat, Triumful unui marginal, axat, din câte putem bănui, tocmai pe o confruntare cu istoria receptării. Exegetului nostru îi displac filosofările exagerate în jurul textului poetic, exploatările psihanalitice și toate speculațiile duse prea departe, până la uitarea punctului de pornire. O mare parte din actualul volum o ocupă descrierea tematică propriu-zisă a operei, principala miză a cărții (p. 10-255), urmată de glose pe subiecte disparate (p. 257-371) și de un jurnal de
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
Simona Vasilache Istoria e, cîteodată, o damă indiscretă și frivolitatea ei îi bucură pe scriitori. Astfel că micile detalii consumate după cortine, la marile curți, și ieșite cine știe cum la iveală ajung, nu o dată, subiect de "speculații" ficționale. De la "biografiile" lui Suetoniu, ori ale lui Varro, pînă la o parte dintre "investigațiile" mult mai noi, s-a păstrat, ca premisă a unui fel de pact istorico-literar, tentația de-a nu face, riguros și metodic, o selecție a
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]