2,695 matches
-
atâtea opera, fiii poporului lui Israel au avut forța abstracțiunilor ce a împins omenirea departe în cunoașterea Universului... Sigur, există în suprearealism o contribuție majoră. Una este însă arta unor Leonardo da Vinci și Michelangeo și cu totul alta arta speculativă, cerebrală, de la sfârșitului secolului XIX și începurul lui XX. Figura lui Moise nu este cunoscută, nici măcar profilul.. Chipul lui fizic nu ne este descris, literar vorbind, nu avem nici cea mai mică reprezentare asupra lui. Istoria civilizației omenești, plastic, suferă
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
Prin avertismentul său, dacă ar fi crezut, ar putea salva lumea. Borgesian prin viziune, kafkian prin economia mijloacelor (subiectele parabolice, personajele simbolice), Saludos e un roman eseistic, interesant atât prin linia clară a unei narațiuni senzaționale, cât și prin imaginația speculativă din zonele sensibile ale apocalipticului și ale efectelor globalizării. Metamorfozele interioare ale romanului sunt urmărite ca un spectacol atractiv, în trecerile succesive de la romanul unei confesiuni la romanul unei călătorii sau în interferențele dintre romanul unei aventuri a cunoașterii și
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de artă. Opera e un conglomerat de factori indisociabili, care acționează ca un tot, antrenînd esteticul pur, existent doar speculativ, pe calea unor compromisuri, atunci cînd conștiința auctorială le acceptă. în logica oblică a ciudatelor d-sale demonstrații, Petru Poantă ajunge și d-sa - nu se putea altminteri! - la incriminarea ,resentimentului" ca mobil presupus al criticilor inconformiști, ilustrînd, vezi Doamne
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
își imagina că nu l-ar putea atinge. Publicistul orădean Marin Chelu s-a devotat restituirii paginilor rămase în revista "Familia" și a alcătuit până acum două volume, cu un profil unitar tematic: Despre arhitectură, apărut în 2003, și Orizonturi speculative, eseuri filosofice, apărut de curând, în 2004, ambele în Biblioteca revistei "Familia". Pe viitor nu ar trebui neglijată presa culturală clujeană pentru a completa imaginea activității criticului literar Radu Enescu. Efortul restituirii e lăudabil ca inițiativă, cu atât mai mult
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
E adevărat că sunt destule imperfecțiuni (o corectură cu multe neglijențe și un aparat modest de istorie literară), dar contează, în cele din urmă, izbânda editării. Cel mai important text (în același timp, și cel mai extins) din volumul Orizonturi speculative e eseul Iubire și cunoaștere (p.19-46), publicat în numerele din noiembrie și decembrie 1966 ale "Familiei", completat cu Univers fără dragoste (p. 47-53) din ianuarie 1981 și Spre un nou cod pasional (p. 54-67) din iulie 1987. Curățind textul
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
ale societății democratice, grevate de politicianism, demagogie, corupție, societate desigur preferabilă totalitarismelor, dar, să admitem, departe de-a fi ideală chiar la ora de față. în al doilea rînd, el nu făcea decît să ilustreze, prin punctul său de vedere speculativ, o trăsătură a democrației însăși, care, după cum remarcă sociologii, e unica organizare socială ce-și suportă negația, care se poate chiar defini prin asimilarea acestor puseuri de autonegație la care poate duce în chip firesc libertatea de conștiință. N-ar
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
s-a revărsat în valuri de o ateniană simetrie și de o spartană cvadratură, dar și în voaluri iscate din fuziunea particulară a caracterului atavic, primitiv cu cel cult, elevat, a inspirației cu educația, fuziuni ce disimulează sau resorb asociațiile speculative și simplifică urzeala sonoră până la limita ei strict necesară, ca un vrăjmaș al tuturor prisosurilor. 7. Muzica de catifea a Romantismului, uneori moale, în-văluitoare, cathartică și catehenică, alteori tare, dezvăluitoare, catastatică și catastrofică a fost croită întru idealizarea sufletului și
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
mult. Într-adevăr, dacă există o conexiune între Sfântul Ipolit și Clement în privința utilizării limbajului îndumnezeirii, atunci aceasta rezidă în dependența lor comună de Sfântul Irineu. Ca și Sfântul Irineu, Sfântul Ipolit dezvoltă ideea îndumnezeirii creștine nu într-un context speculativ, ci în decursul unei prezentări kerygmatice a destinului umanității. Contrar gnosticilor, el insistă că o ființă umană nu este un dumnezeu căzut: „Dacă Dumnezeu ar fi dorit să te facă zeu, te ar fi făcut”60. Dar ființa umană poate
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și clar, fără emoție estetică și fără rezonanță afectivă cu vreun text, perfect indiferent oricare ar fi acesta, util la nivelul informațiilor de conținut despre literatura trecută prin registratura sa, Al. Piru e, în general, lipsit de idei, de capacitate speculativă și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău pentru o critică fără pretenții de interpretare. Dar e prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor perene și o viziune asupra timpului
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
a unui lexic insolit; și nu e vorba doar de Flori de mucegai; și nu e vorba doar de lexic în strategia extrem de subtilă a ironiei argheziene. Deși, pentru a fi pe placul postmodernilor, Arghezi nu e un livresc (adică speculativul unui text de referință), această structură ironică profundă poate fi o resursă de actualizare sau revitalizare a arghezianismului atât pentru poezie, cât și pentru critică. Percepția poetului despre sine ca o "caricatură a lui Isus" deschide și porțile unei autoironii
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
mult. Într-adevăr, dacă există o conexiune între Sfântul Ipolit și Clement în privința utilizării limbajului îndumnezeirii, atunci aceasta rezidă în dependența lor comună de Sfântul Irineu. Ca și Sfântul Irineu, Sfântul Ipolit dezvoltă ideea îndumnezeirii creștine nu într-un context speculativ, ci în decursul unei prezentări kerygmatice a destinului umanității. Contrar gnosticilor, el insistă că o ființă umană nu este un dumnezeu căzut: „Dacă Dumnezeu ar fi dorit să te facă zeu, te ar fi făcut”60. Dar ființa umană poate
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de multe ori, sub intensitatea prea luminoasă a ideii, relieful infinit de variat ce-i ajungea sub ochi. Și apoi era grăbit...". în schimb Tudor Vianu, mai puțin spectaculos, i se relevă observatorului din unghiul integrării umanului în exercițiul său speculativ, care aspira totdeauna la generalitate: "Vianu punea preț pe configurația morală a omului stabilizată după felurite experiențe de viață și în acest sens era interesat de biografismul împins pînă la amănunt. Dădea și picanteriei drepturile ei, dar extrăgea totdeauna tîlcul
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
a face critică de artă etc.) nu e identic egal (cum pervers l-a asimilat domnul Șușară) cu a lucra, a trudi stereotip în anonimatul competiției vieții. Eu mă refeream clar (și, de ce nu, și explicit) la cei care gravitează speculativ în jurul facerii altora. Rămâne așa! Tot încolțindu-mă, inevitabilul se produce și mă prinde în flagrant. Faptul că nu am făcut “pariuri grandomane cu istoria sau cu artisticitatea” este pentru dânsul dovadă clară și definitivă că orizonturile mele de așteptare
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele erupții ale vulcanului Hekla locuiește acum într-o baracă încropită în grabă și poartă una din reverendele dumneavoastră negre, acum decolorată. Sunt tot atâtea întrebări care duc către amețitoare sfere speculative și amintesc de problematica scolasticii din Evul Mediu timpuriu, nu găsiți? Ne putem foarte ușor imagina că frumoasa din Burundi care purta bluzița mea neagră cu paiete a fost ucisă și că bluzița e acum ferfenițită, găurită de gloanțe de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
asumarea acestuia, deci luare În posesie a ei, În sensul unei contopiri conștiente cu arta. Numai Încape Îndoială că istoricitatea de pe Columna de la Roma rămâne vie, datorită artei basoreliefului care a Încremenit-o În veacuri. Ar fi prea mult, desigur, speculativ, să vedem În acest formidabil poem, imaginea artistului absorbit de Arta altcuiva. Dar subiectul ei Îl vizează pe poetul de acum. Vâltoarea, componentă viabilă a circuitului apei În natură, s-ar Înscrie În eternizarea Artei, a creației proprii. Ar fi
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
amploare, complexitate și coerență abia în romanul Vladia (ed. I, 1982; ed. II, 1997; ed. III, 2004), după ce prozatorul publicase alte trei romane, dintre care Rug și flacără (1977) a constituit un adevărat succes și a consacrat un stil nou, speculativ și inventiv, în narațiunea istorică. Pe filonul Vladiei se vor dezvolta alte ramificații, mai ales în romanul Stăpânirea de sine (ed. I, 1986; ed. II, 1998; ed. III, 2004), unde tot ce era pus anterior sub semnul îndoielii (personaje și
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
Don Quijote sau scriitori Shakespeare, Cervantes. Atât de mult (firesc, până la un punct!), Încât se trece granița de a comenta mulțimea de semnificații ale literaturii prin grila unei realități supraponderale. Odată conștientizată această noimă a deviației voite, literatura devine un act speculativ, un Îndreptar de viață universală. D e l i m i t ă r i l e d o g m a t i c e d i s p ă r u t e , mimesis/catharsis, se transformă În
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
de asemenea formulări În sinteze, populează cartea; ele Însele pot fi adunate și publicate separat, ca În atâtea cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios, ori de morală), la Octavian Paler se adâncește aproape dantesc În limbajele de cugetare, unde proprietatea cuvintelor intră În consonanță cu transluciditatea emanației de sensuri. Rețin câteva: „principalele mele calități sunt defectele mele”, „disperarea e o
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Dumnezeu Însuși prin slava Duhului Sfânt, și deși Sfântul Grigorie de Nazianz pusese bazele acestui concept prin insistența sa asupra homoousion<footnote De o ființă. footnote> al Duhului Sfânt, Sfântul Grigorie de Nyssa a fost cel care a elaborat mai speculativ acest concept, identificând bunătatea ca fiind una dintre atributele esențiale ale lui Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 107. footnote>. Învățăturile Sfântului Grigorie de Nyssa sunt modelate mai mult pe conceptele mai
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Din acest punct de vedere, prozele absurde ale lui Monciu-Sudinski reprezintă, poate, cel mai bun indicator (literar, premonitoriu) al imploziei viitoare a sistemului comunist. Spre iritarea metodiștilor culturali și disperarea cenzurii comuniste, absurdul Rebarborului nu rezultă din cine știe ce construcție auctorială speculativă, ci din absurdul intrinsec al realității socialiste. Decupată cu un masochism trist, aceasta se reasamblează firesc într-o narațiune proletariană și inginerească de tip social-verité. De altfel, bruta proletară și inginerul sadic par a fi emblemele noii lumi epurate de
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
diferența dintre a reuși să fii singur și a fi lăsat singur. Pentru că nu eram lăsată singură, luptam să rămân singură". Aici se cuvine făcută o disociere între singurătatea "filosofică", cea care se corelează cu perspectiva divorțului de lume asumat speculativ, cu vizionarismul de factură anticolectivistă (Baudelaire: "când voi izbuti să trezesc sila și oroarea unanimă, voi cuceri singurătatea") și singurătatea economiei existențiale, ca o cerință concretă a ființei în cotidian. Ultima e "mai simplă", neconstituind neapărat premisa celei de-a
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
provocată de un comentariu (al lui Boethius) făcut pe marginea unui alt comentariu (al lui Porfir) care la rîndul lui a fost făcut pe marginea unei cărți a lui Aristotel -, cum tot așa un amănunt livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
scliviseală. Purta inele pe mai multe degete și avea grijă să-și întrețină părul după ultima tăietură a modei. Confirmîndu-l avant la lettre pe Nietzsche, a cărui repulsie față de filosofi avea să-l facă pe neamț să scrie că gînditorii speculativi suferă în mod cronic de indigestie, mînzul acuza simptomele unei boli de nutriție din cauza căreia picioarele îi erau subțiri și în aparență neajutorate. Gracilitatea aceasta nu avea însă să-l împiedice să transforme plimbarea în ipostază privilegiată a gîndirii ambulatorii
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii sale față de Arghezi, încununîndu-și observațiile cu paradoxala concluzie că acesta "n-are stil"... Poate că sînt singurul om în viață care, copilandru fiind de 18-19 ani, a avut prilejul de
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]