187 matches
-
de cei care se supranumeau zei - Anunnaki de pe insula-cetate Esagila, din Marea Neagră. Oamenii ajungeau foarte rar pe această insulă, zeii Anunnaki fiind slujiți de niște semizei, numiți Igigi. Totul decurgea într-un ritm normal pentru acea vreme. Amazoanele erau niște spioane foarte bine plătite de către toate triburile din zonă, aceasta fiind meseria lor de bază. Uneori își făceau și “datoria” de asasini plătiți. Triburile dispăreau și se nășteau, dar cel al amazoanelor, conduse de Diossippe, părea să se impună din ce în ce mai mult
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
ce aveam mai sfânt Indispensabilul din mine ce’l port ca pe un blestem Blândețea și iubirea, aprigul respect pentru cuvânt Dar mai presus de toate Invidia patroană Ce mușcă sau îngroapă firbintele înghețat Pătrunde ici solemnă, dincolo ca o spioană Pictând geniul cu un imaginar păcat. Păcat! București 1980 Referință Bibliografică: Capital / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
Athénée Palace, străinilor le place imensul salon de marmură, fotoliile de piele, restaurantele elegante de la parter. Aici descoperă Morand, în 1935, "micul Paris". Tot aici scriitorul englez Hector Bolitho nu întîlnește, în martie 1939, decît nemți și o foarte elegantă spioană a Reich-ului, care se inserează într-un grup. Calmul reapare parcurgînd străzile ample, ca Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a rămas înmărmurită. El continua să o apostrofeze, pe când ea înșfăca deja clanța de la ușă. Apoi, apropiindu-și brusc fața de a ei, i-a suflat: - Pot să te arestez și să te împușc, în curte, în spatele privatei. Ai înțeles, spioană murdară! La întoarcere, mergând peste câmpul înghețat, Charlotte își spunea că în țara aceea se năștea o limbă nouă. O limbă pe care ea nu o cunoștea, și de aceea îi păruse atât de incredibil dialogul din fostul birou al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
limbă pe care ea nu o cunoștea, și de aceea îi păruse atât de incredibil dialogul din fostul birou al guvernatorului. Nu, totul avea un înțeles: și retorica revoluționară ce derapa dintr-o dată spre un limbaj murdar și acel „cetățeană spioană”, și broșura ce reglementa viața sexuală a membrilor Partidului. Da, se instaura o nouă ordine a lucrurilor. În lumea asta atât de familiară totuși, toate aveau să capete un alt nume, fiecărui obiect, fiecărei ființe urma să i se pună
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și multe fabulații, întreținute de mirajul cinematografic și de lecturi, compun un eșafodaj plin de elemente surpriză, în care se recunosc vechi trucuri literare. Relu și Olly von Stein, alias Olenka Orlowsky (cu o genealogie artificial complicată), actriță germană și spioană pentru cauza Poloniei de partea Antantei, sunt un Tristan și o Isoldă moderni, iar ofițerul german Otto von Stein, sacrificat în final, e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa documentară, de reconstituire a „micului Paris
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
monseniorului Vladimir Ghika, se convertește la creștinism. Intră, totodată, în legătură cu cercurile comuniste și cu opoziția democratică românească din timpul războiului, ceea ce - conform declarațiilor ei de mai târziu -, determină, prin 1942, Gestapoul „să se intereseze” de ea, bănuind-o a fi „spioană sovietică”. Trăind vreme de doi ani în clandestinitate, cu sprijinul Legației Franței la București, G. iese la lumină după august 1944, când colaborează la „Democrația”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Adevărul”, „Lumea”, „Bis”, „Realitatea ilustrată”, „Femeia și căminul”, „Universul” (pe care îl
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Tatăl autoritar are mai multe glasuri, când „puternic și amenințător, făcându-i pe toți să tresară de teamă”, când un glas „schimbat și necunoscut”, fals, ironic. Victor Bălosu, voiajorul, are un glas „spălat”, Țugurlan - un glas „neprietenos și străin”, Guica - spioana satului - are unul înecat de curiozitate și plăcere. Cuvântul exprimă o relație, glasul marchează natura acestei relații. Boțoghină, țăranul bolnav, nevoit să-și vândă o parte din pământ, discută cu Tudor Bălosu și cu fiul acestuia, Victor, într-un chip
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Adam Fântână, actori ai puterii comuniste. Isosică, fiul unei femei care îl văzuse pe Dumnezeu, este secretar de partid. Inteligent, inventiv, el pune la cale intrigi pentru a-și îndepărta adversarii politici. Instrumentul este Ciulca, nevasta, femeie rea de gură, spioana satului. Isosică vrea să îl compromită pe Adam Fântână, responsabilul morii din sat, însă operațiunea eșuează prin trădare. Învingător în cele din urmă iese Vasile al Moașii, om dur, simbol al violenței politice care pătrunde în viața tradițională a satului
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
paleolitico al nucleare, Genova, 1990; ed. (Mituri antice și mitul progresului. Antropologia sacrului din paleolitic până în era nucleară), tr. Viorica Alistar, București, 1994; I miti maya e aztechi e delle antiche civiltà messicane, Milano, 1996. Traduceri: Louis Bromfield, Cabaretul 55. Spioana. Vas de lux. Ce devin?, București, 1943; Femei „eroi ai Uniunii Sovietice”, București, 1944; André Goujon, Pământul, izvor de bogății, București, 1943; Münchhausen. Isprăvile baronului Minciună. Călătorii minunate pe apă și pe uscat, București, 1943; Wanda Wasilewska, Dragoste simplă, București
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
îndoielile? Frumoasa îndrăgostită o invită pe una dintre prietenele ei. Și mai tânără încă, și mai irezistibilă. Bietul diplomat nu rezistă. Prima îi face o cumplită scenă de gelozie și pleacă definitiv. Acum, e absolut liniștit: ați mai văzut vreo spioană geloasă? Sigur de farmecul lui, dă buzna. Tot ce a urmat este iarăși mai mult decât clasic. Până și eventuala reacție a soției, care îl speria mai mult decât justiția țării sale... În ziua aceea, după percheziție, vorbeai despre umbrele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o fată crezând că ea este scopul plimbărilor mele, îmi zâmbea și cred că se înamorase de mine. Și, fără să vrea, acea fată îmi devenise o piedică mare în afacerile amoroase, căci o găseam veșnic la geam, ca o spioană fără voie.) "Iubita" mea a început să vadă că o urmăresc. Acum știa. Făcusem deci un pas mare. Aveam o mare satisfacție că... știe! Și atunci începu psihologia. Mă iubește? Nu mă iubește? Eu nu credeam, bineînțeles, că regina aceasta
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
spune Lissy. Hai. Desfacem cu grijă banda de scotch de pe ușa Jemimei, iar Lissy face un semn ca să știm unde s-o punem la loc. — Stai ! zice, În momentul În care tocmai vreau să deschid ușa. Mai e una jos. — Spioană trebuia să te faci, spun, privind-o cum desface cu mare grijă scotchul. — OK, zice, Încruntată. Sigur a mai pus ea niște capcane. — E scotch și pe ușa garderobei, zic. Și... o, Doamne ! Arăt În sus. Pe ușă e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a adus-o Kuai Da-fu. Pe casetă, vocea lui Wang Guang-mei se schimbă. Vorbește ca o eroină: Mă puteți forța să îngenunchez, dar nu-mi puteți răpi demnitatea. Îngenunchează! urlă mulțimea. Nevastă împuțită de anticomunist! Nu ești decât o spioană și o trădătoare! Să-ți permitem libertatea înseamnă să permitem crima. Aceasta este dictatura proletară la apogeu! Dezbrăcați-mă voi, atunci, răspunde Wang Guang-mei. Restul cuvintelor ei se pierd în strigătele mulțimii celor trei sute de mii de oameni: Jos Liu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
personal, treacă-meargă... - Nu te privește uzul meu personal!, strigă mama. - ...dar pentru o scroafă de rusoaică, parașutată la noi, să ne spioneze, să ne otrăvească fântânile, să ne ucidă copiii... - N-ai copii! - Eu nu - dar dumneavoastră... - Ei, află că spioana nu mi-a otrăvit copilul - și a stat la masă, cu noi, ca un om, ca un oaspete! - ... să ne saboteze, să ne terorizeze, să ne... - Nu mă dăscăli dumneata pe mine! Drum bun! Mama pune hainele pe un scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la urmă de actele alea pe care mi le promisese și azi am auzit că vor să m-aresteze. — De ce? Pentru că n-am acte și ei zic că mă-nvîrt mereu În jurul vostru și al Ălora din brigăzi, așa că-s probabil spioană. Totul ar fi fost În regulă dacă nu l-ar fi Împușcat pe logodnicul meu. Încerci tu să m-ajuți? Sigur, spusei. N-o să pățești nimic dacă ești În regulă. Cred c-ar fi mai bine să stau cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bună să mai fac ca să rămân necontenit viu și actual în conștiința Mihaelei. Atunci am ajuns să-mi creez eu însumi, ca odinioară la școală, ocaziile de care aveam nevoie. Soția șoferului, care de la o vreme își îndeplinea rolul de spioană cu mult zel (cred și eu ― câștiga cât un director de minister), mă puse la curent că Nendșor căzuse în patima jocului de noroc. ― După ce e bolnav prăpădit, mai pierde și nopțile la cărți. ― Și conița ce zice? ― Ce să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
judo și-și aduse aminte de filmele nord-americane de spionaj, nu poți ști niciodată și se urcă sprinten, afundîndu-se În sofaua roșie a Cadillacalui, dădu drumul la motor, simți că era un avion și vru s-o sperie pe neînfricata spioană rusoaică, dar o aripă, o aripioară sau Dumnezeu știe ce parte a caroseriei Cadillacului Începu să se frece de pămînt și Lastarria, reacționînd ca un automat În fața neprevăzutului, apăsă pe butonul care Închidea fereastra ca să nu audă zgomotul, sperînd astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prima persoană e mereu ultima care află. Ea se adresează cuiva de pe câmp. —Daniel zice că ea l-a sunat. Acum un an, înainte de accidentul lui Mark. I-a pus tot felul de întrebări despre Adăpost. El zice că e spioană. Informatoare, care lucrează pentru oamenii de afaceri. Vi se pare o nebunie? Ca teoriile lui Mark? Ar spune ceva, dacă ar putea. Ar avea un gând și chiar l-ar da afară, doar că alunecă înapoi în jos, sub cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a lui Hitchcock și John Buchan. Corto este, mutatis mutandis, un Richard Hannay a cărui misiune este să lichideze complotul infernal ce vizează eliminarea statului major aliat, întrunit lângă castelul de la Tintagel. Lady Rowena Welsh este nu doar o redutabilă spioană în slujba germanilor, ci și sedu cătoarea femeie care îi oferă lui Corto propria sa Cruce de Fier, ca semn al ciudatei atracții resimțite față de marinarul ce îi aduce pierzania și moartea. Eroismul lui Corto este, și în acest vis
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
femeia fatală pe care Morgan o salvează de pe un vas italian în derivă, ca efigie a feminității carnivore și trădătoare, un avatar dintr-o linie culturală ce trimite, inevitabil, la filmul cult al Gretei Garbo și la strălucirea lui celebrei spioane Mata Hari. Mai mult decât o simplă agentă germană cu a cărei lichidare Morgan este însărcinat de superiorii săi, Valeria Bastico este și o mască a Veneției înseși - complicată, decadentă și încărcată de un mister care nu se lasă citit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ascund Îndărătul celui mai Îndepărtat de ușă cînd voiam să mă folosesc de libertatea mea Împotriva voinței lui Dumnezeu. Desigur, asta a atras după sine o completă renunțare la tehnica mea cu somiera și salteaua, iar pentru a dejuca supravegherea spioanei mele celeste am fost nevoit să revin, În condiții tare inconfortabile, la gestica Începuturilor. Într-o zi, tata ne-a anunțat că unul dintre clienții lui avea un magazin de mobile și Îi acorda reduceri enorme. Ar fi fost stupid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
spune Lissy. Hai. Desfacem cu grijă banda de scotch de pe ușa Jemimei, iar Lissy face un semn ca să știm unde s-o punem la loc. — Stai ! zice, În momentul În care tocmai vreau să deschid ușa. Mai e una jos. — Spioană trebuia să te faci, spun, privind-o cum desface cu mare grijă scotchul. — OK, zice, Încruntată. Sigur a mai pus ea niște capcane. — E scotch și pe ușa garderobei, zic. Și... o, Doamne ! Arăt În sus. Pe ușă e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că poporul român (timișorenii, bucureștenii etc.) se revoltase împotriva lui. Cum dictatorul era cuprins, în ultima fază a regimului său, de paranoia naționalismului furibund, cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una din formulele predilecte ale lui Ceaușescu care acuza „cercurile revanșarde, revizioniste” sau „iredentiste, șoviniste”, în timp ce Occidentul era catalogat ca fiind reprezentat în complot de „cercuri imperialiste”). Deși nu face referință directă la KGB, Ceaușescu acuză
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
iubitului ei; de îndată ce va ști mai multe despre el, va putea lua o hotărâre și-și va putea mărturisi dragostea. Supravegherea focalizată îi permite să se apropie de ființa iubită, ceea ce include, obligatoriu, o anumită doză de voyeurisme: nefiind indiferentă, spioana travestită suferă impactul acesteia, suportă consecințele faptului de a se afla, clipă de clipă, în intimitatea ei. Cel puțin în teatru, supravegherea focalizată nu va fi niciodată neutră, ci perturbată de seducția celui supravegheat. Supravegherea de proximitatetc "Supravegherea de proximitate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]