KorAP: Find »[drukola/base=spirea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

103 matches

Corola-website/Law/131809_a_133138

Zoltan, născut la 28 iulie 1947 în localitatea Sanzieni, județul Covasna, România, fiul lui Simion și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 281 333 Hassleholm, Lille Matsvagen 7B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sanzieni, județul Covasna. 168. Mihai Spirea, născut la 7 martie 1927 în localitatea Preasna, județul Călărași, România, fiul lui Marin și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 447 33 Vargarda, Backgardsgatan 3A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Reconstrucției nr. 1, bl. 24, sc.

HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/131809_a_133138]
Corola-website/Law/144377_a_145706

actual în Germania, 61169 Friedberg/Hessen, Kaiserstr. 111, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Republicii nr. 48, județul Mureș. 8. Hodel Zenovia, născută la 8 aprilie 1938 în localitatea Chiojdu, județul Buzău, România, fiica lui Tatu Spirea și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 50931 Koln, Durenerstr. 83, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Nehoiu, Str. Merilor nr. 412, județul Buzău. 9. Toma Matei, născut la 11 mai 1962 în București, România, fiul lui Eugeniu și

HOTĂRÂRE nr. 958 din 5 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144377_a_145706]
Corola-website/Law/146357_a_147686

Albă; - doamnei Cretisteanu Florea Maria, șef serviciu, Primăria Sectorului 5 București; - doamnei Dan Ardelean Nicolae Otilia, referent, Prefectura Hunedoara; - doamnei David Dumitru Vasilica, referent, Primăria Sectorului 4 București; - domnului Faur Traian Petru Vasile, șef serviciu, Primăria Municipiului Satu Mare; - doamnei Gavrilă Spirea Georgeta, referent, Prefectura Buzău; - doamnei Georgescu Nicolae Maria, referent, Prefectura Tulcea; - domnului Gheorghe Petre Dan, șef serviciu, Primăria Sectorului 5 București; - doamnei Gheorghian I. Elenă Liliana, referent, Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, județul Brașov; - domnului Grumeza Neculai Costică

DECRET nr. 984 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146357_a_147686]
Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386

iar la apropierea polului S în circuitul închis va apare un curent de sens invers. Când în timpul rotirii uniforme a magnetului liniar, polul N sau cel S se află prin dreptul capătului bobinei, liniile de câmp magnetic sunt paralele cu spirele și neintersectându-le, acul indicator al aparatului de măsură se oprește și în acest caz t.e.m. este nulă și curentul electric așișderea. Dispozitivul descris mai sus, stă la baza de construcție a generatorului de curent alternativ numit și alternator

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485

de pretutindeni*. Al. Cazaban, născut în 1876, este un povestitor umoristic de talent, ca și Al. Ciura, atras de Visuri trecute, Icoane, Amintiri. Kirițescu se inspiră cu înflăcărare din "poporanism". Virgil Cioflec este un pictor al sufletelor. V. Crăsescu, prin Spirea, ne dă un tablou captivant al vieții pescarilor din Dobrogea în bălțile în care se întinde Dunărea. Tipul său de evreu din Ovreiul are relief. Ion Creangă atince, în Povești și Amintiri, frumoasa simplitate a artei populare în expresia emoțiilor

Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345

stricte între secții, ci o curte mare în care elevii stăteau toată ziua, ba chiar și un fir de apă și copaci. De asemenea, regimul era mai lejer și prin faptul că administrația era aceeași ca în vechiul regim. Directorul Spirea Dumitrescu avea în jur de 35 de ani, fusese ofițer de cavalerie, era foarte elegant și doar mima adeziunea la ideile comuniste. Unul dintre elevii de atunci spune că îi considera mai copii decât erau ei de fapt și că

Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada, el pare să fie cureaua de transmisie între Securitate și acțiunea de la Târgșor, mai ales că directorul Spirea Dumitrescu și gardienii vechi nu o simpatizau deloc. Burada avea și ieșiri pline de grandomanie, tipice celor care au cochetat cu acțiunea, strigându-i lui Obreja: 'Eu te scot de la închisoare! Eu mă duc la Ministerul de Interne și le

Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au fost doi moldoveni, Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu, spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu mare întârziere totuși față de celelalte penitenciare din țară. În octombrie 1950, elevii cu pedepse între

Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

bord. Se vede în depărtări marea argintată de lumina lunii și farul ca un ochiu care clipește se închide și se deschide în răstimpuri. Aici sunt cherhanale bine întemeiate. Aici domnește un fost stăpânitor al Buhazului, Iani Milano, ucigașul lui Spirea, după cum spune Basarabeanu. Orășelul amenințat să fie înmormântat în nisip. Marea mugește departe, se vede în zare ca o coroană argintie de spumă. Aici nisipul încet-încet înaintează, clădește dune și amenință să înmormânteze târgul. O vegetație săracă crește. Vedem un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727

bun gust prin gigantismul și kitsch-ul său, prinde contur în locul vechilor așezăminte religioase și culturale care dispar spre uimirea și umilirea bucureștenilor. Spre aducere aminte, să exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta

Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126

orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura ursului (Rubus fruticosus), Făina de vin (Alchemilla vulgaris), Căpșun (Fragaria Collina), Măceș (Rosa canina), Trandafir sălbatec (Rosa alpina), Barba caprii (Spirea ulmifolia), Scrântitoare (Potentilla silvestris, Potentilla thuringiaca, Potenthilla chrisanta, Geum montanum, Potentilla rubens), Talpa gâștii (Potentilla anserina), Turița (Agrimonia eupatoria), Floare de troiele (Sanquisorba officinalis) Familia Oenotheracee. Sburătoare (Epilobium augustifolium, Epilobium roseum, Epilobiumalsinefolium), Iarba vrăjitoarii (Circea intermedia, Circea lutetiana) Familia Crassulacee

Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298

figură lunguiață, slăbit din cale-afară, de toate oasele i se vedeau pe corp... Nu știu cum o rezistat În condițiile astea să nu dispară... Taică-său a aflat că e la Târgșor și-a venit, și-a luat legătura cu directorul, cu Spirea Dumitrache, și În mod foarte-foarte ascuns l-a rugat să fie ajutat. El e-n stare să Îi pună orice. „Știți ce, trebuie ajutat, dacă se poate? Să i se dea un pahar de lapte o perioadă de timp, la

Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
43 Dorobanțu (ofițer) 45, 77 Dostoievski F.M. 231 Dragomir (episcop) 333 Drăghici Alexandru 98, 140 Drăgușin Valter 111-112 Drohobeczky Attila 228-229 Duda 360 Duma Vasile (maior) 145 Dumas Alexandru 134, 231 Dumitrache (moș) 52, 134, 172 Dumitrache Ion 217 Dumitrescu Spirea (director Târgșor) 133-134, 172 Dumitrașcu (ofițer) 42 Dumitrescu (ofițer) 330 Dumitrescu Alexandru 60, 67 Dumitrescu Ilie 139 Dumitrescu Spiridon (avocat, deținut) 302, 304, 306 Dumitrescu Ticu 29, 39 Dumitrescu-Coltești Alexandru 304, 324-326 Dumitru (șeful Securității Brăila) 73 Dumitru Ioniță 74

Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710

În 1871, la periferiile Bucureștilor se aflau 14 bariere (Mogoșoaia - în Piața Victoriei de azi; Herăstrău - la capătul uliței Herăstrăului, adică la întretăierea Căii Dorobanților de azi cu șoseaua Ștefan cel Mare; Mândrit; Moșii; Iancu; Vergu; Dudești; Piscu; Șerban-Vodă; Craiovei; Spirea; Cotroceni; Belvedere și Târgoviștei). Axisele - taxe de tip feudal - au fost desființate abia în martie 1903 printr-o lege propusă de Emil Costinescu, ministru de Finanțe în guvernul liberal de atunci. 261. În 1872 poliția comunală bucureșteană dispunea de 100

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
Baltador (Paltator) Lambru (cofetăria): 118, 131 Banca: Agricolă 118, 123; Crisovelloni 123; Derussi 126; Marmorosch-Blan 127; Națională a României 123, 146, 219, 353; Poumay 125, 126; de Scont 123 bariera: Belvedere, Cotroceni, Craiovei, Dudești, Herăstrău, Iancu , Mândrit, Mogoșoaia, Moșii, Piscul, Spirea, Șerban-Vodă, Târgoviștei, Vergu 143 Basarabiei (grădina): 116 Basilescu (grădina): 126 băcănia: Anghelescu 146; Cavadia 146; Cio banu 121; Colțescu 120, 121, 146; Drago mir 121, 129, 162, 184; Niculescu 121; Fun descu 149; Martinovici și Angelu („La crucea de aur

Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

General Jmacenko”, apoi duși la sediul Frontului 2 ucrainean, pentru a se întâlni cu mareșalul Malinovski. în aceeași zi, sovieticii au numit pe generalul Nicolae Dăscălescu, șeful Corpului 2 armată, la comanda Armatei a 4-a, iar pe generalul Ioan Spirea șef de stat-major. Adela Avramescu, soția generalului Avramescu, primise o scrisoare în care acesta îi scria că aveau să se întâlnească la Sibiu. Numai că, în ziua următoare, familia a fost dusă la Divin (Cehoslovacia), unde se afla comandamentul Armatei

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

prevede ca toți evreii găsiți în altă localitate decât aceea care i s'a fixat ca domiciliu, să fie considerați spioni și pedepsiți imediat după legile militare în timp de războiu. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. I. Spirea 699 IOAN SPIREA Șeful Bir. 2 Informații Căpitan, ss. Ștefan Florescu 700 Ștefan Florescu *) Adnotări: "Dosar 19. Intrare 29.820 din 31 XII". "Biroul 2. Act. ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 67. Documentul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
evreii găsiți în altă localitate decât aceea care i s'a fixat ca domiciliu, să fie considerați spioni și pedepsiți imediat după legile militare în timp de războiu. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. I. Spirea 699 IOAN SPIREA Șeful Bir. 2 Informații Căpitan, ss. Ștefan Florescu 700 Ștefan Florescu *) Adnotări: "Dosar 19. Intrare 29.820 din 31 XII". "Biroul 2. Act. ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 67. Documentul nr. 169 Inspectoratul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Comandamentul Corpului 2 Armată este în curs de a emite ordonanța Nr. 7730 prin care evreii inițial se internează în cartierul Slobodka din Odessa de unde se vor evacua zilnic câte circa 1000. Șeful de Stat Major Nr. 29.763 Colonel Spirea p. conformitate Șeful Biroului Cifru Căpitan ss. indescifrabil *) Adnotări: "Secția II"; "Biroul 2 Răspuns la Marile Unități. ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 452, f. 20. Documentul nr. 175 PROCES-VERBAL No. 2. Astăzi 9 Ianuarie 1942

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
a vă comunica: toți comuniștii din Odessa și evreii comuniști din țară vor fi internați în lagărul dela Alexandrodar-Jud. Oceacov; toți comuniștii din țară vor fi internați în lagărul dela Wapniarka-jud. Iampol. D. O. Șeful de Stat Major Colonel, Ioan Spirea ss. Ioan Spirea Șeful Bir. 2 Informații Căpitan, ss. Ștefan Florescu Ștefan Florescu Comunicat: Comand. Mil. Odessa Detaș. Oceacov Brig. 9 Cav. Armata 3-a Sec. II-a *) Adnotări: "Dosar 19 b"; "19.I.942 Biroul 2. Se urmărește. ss

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
toți comuniștii din Odessa și evreii comuniști din țară vor fi internați în lagărul dela Alexandrodar-Jud. Oceacov; toți comuniștii din țară vor fi internați în lagărul dela Wapniarka-jud. Iampol. D. O. Șeful de Stat Major Colonel, Ioan Spirea ss. Ioan Spirea Șeful Bir. 2 Informații Căpitan, ss. Ștefan Florescu Ștefan Florescu Comunicat: Comand. Mil. Odessa Detaș. Oceacov Brig. 9 Cav. Armata 3-a Sec. II-a *) Adnotări: "Dosar 19 b"; "19.I.942 Biroul 2. Se urmărește. ss. indescifrabil". AMR, fond

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Alecu, 55, 155 Sion, Grigore V., 623, 639 Solcănescu, Eugeniu Gh., 413, 414, 420, 422, 437, 438, 442-445, 450-452, 454, 472 Soltan, Chiril, 69, 83, 84, 89, 403, 406, 412, 414, 415, 417, 450, 451, 472, 644, 646, 647, 721 Spirea, Ioan, 400, 412, 435 Spiridonovscaia (strada), 407 Stalin, Iosif Visarionovici, 24, 223 Stavrat, Emil, 352 Stavrat, Olimpiu, 98, 841, 852, 854, 864, Stavrescu, Gheorghe, 23, 132, 137, 190, 224 Stăncel, Laurențiu D., 312 Stănculescu¸Ilie, 90, 731 Stănescu, Mihai, 141

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
ce măsuri s'au luat pentru înapoierea în lagărele de pe Bug a evreilor fugiți și veniți la Balta. Rezultatul ne este cerut urgent de M.St.M.". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 66. 699 Ioan Spirea (1892-1971), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Șeful Statului Major al

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-website/Law/162253_a_163582

Cîrciumaru M. Constantin 568. Trușca Gh. Ștefan 565. Dumitrașcu Maria Ion 569. Vărzaru N. Constantin 566. Rotariu Gr. Dumitru 570. Zamfira I. Marin ■ județul Prahova: 571. Badea I. Ion 582. Moise B. Gheorghe 572. Barbu Gh. Atanasie 583. Nuță S. Spirea 573. Borcea Ț. Aureliu 584. Oprea Ț. Vasile 574. Buga S. Ghiță 585. Peneș I. Gheorghe 575. Caragioiu St. Constantin 586. Stănculescu P. Vasile 576. Cîrtoajă St. Ion 587. Stoica A. Gheorghe 577. Dreptate A. Neculae 588. Stoichiță N. Gheorghe

DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/162253_a_163582]
Corola-website/Law/149754_a_151083

în Germania, 74321 Bietigheim-Bissingen, Sudstr. 71. 7. Nedelcu Peter (Petrică), cetățean german, născut la 28 iunie 1956 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nedelcu Dumitru și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 70188 Stuttgart, Landhausstr. 213. 8. Mihai Spirea, cetățean suedez, născut la 7 martie 1927 în localitatea Preasna, județul Călărași, România, fiul lui Mihai Marin și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 447 33 Vargarda, Backgardsgatan 3A. 9. Gorny Ana, apatrid, născută la 6 august 1967 în localitatea

HOTĂRÂRE nr. 519 din 8 mai 2003 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149754_a_151083]