57 matches
-
și mistică. Această transformare a fost mai puternică în Brazilia, unde mai mult de 4 milioane de oameni se declară "spiritiști Kardeciști" (conform ultimului recensământ al Instituto Brasileiro de Geografia e Estatistica), ceea ce face din Brazilia cea mai mare țară spiritistă din lume. ul a influențat în Brazilia sincretisme ca Umbanda, Raționalismul creștin, Uniăo do Vegetal și Valea Răsăritului (Vale do Amanhecer).
Spiritism () [Corola-website/Science/302234_a_303563]
-
aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice, toate religiile pot ajuta omenirea în vederea atingerii perfecțiunii, deoarece fiecare religie deține doar o parte din adevăr. Apariția teosofiei în timpul secolului al XIX
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
credință) sau recurgerea la vrăjitoare. Alte cauze pot fi blestemarea din partea altor persoane sau un pact cu diavolul, prin care se dă acestuia dreptul la posesiune. Însă chiar numai invocarea diavolului poate avea, uneori, același efect. Există practici oculte și spiritiste ce orientează spre posesiune demoniacă. Totuși, posesiunea nu este neapărat legată de vina îndrăcitului (după cum arată cazurile de sfinți, posedați temporar). De regulă, îndrăciții pot fi eliberați numai dacă vor. Un exorcism simplu se face la orice Botez, deoarece și
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
întreaga țară, dar mai ales în pădurea tropicală amazoniană există indigeni care încă își practică vechiile lor tradiții. Multe din credințele lor și utilizarea derivatelor din plantele ce cresc în mod natural în pădure, au fost încadrate în religiile africane, spiritiste și populare. Există grupuri restrânse ce se declară ca aparținând: iudaismul (186.000), budismul (215.000), șintoismul, Mișcarea Rastafari și altele.Adepții acestor religii sunt imigranți veniți in secolul al XX-lea sau urmași recenți ai acestora din estul Asiei
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
are contacte cu comunitatea druzilor), Italia (unde Giuseppe Mazzini o inițiază în carbonarism), apoi vizitează, pentru a doua oară, Tibetul, unde stă doi ani alături de maestrul Koot Hoomi. Revenită în Egipt, întemeiază, împreună cu Emma Cutting (viitoarea Emma Coulomb), o societate spiritistă, urmând principiile lui Allan Kardec, un pedagog francez care dezvoltase mai multe teorii referitoare la spiritism. Helena vizitează apoi, succesiv, Ierusalim, Odessa și Paris. Helenei îi este atribuită o relație romantică, negată însă atît de ea, cît și de familie
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
anilor 1870 - 1910, dincolo de constatarea unui interes care s-a prelungit până la capătul existenței sale, Caragiale a înnobilat genul publicistic. În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârșitul anului 1889, Caragiale a înființat revista umoristică "Moftul român", subintitulată polemic "„Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”". Începând cu numărul 11, revista a devenit ilustrată, publicând caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialești, "Moftul român" s-a dovedit și un organ literar. Cu unele
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a luat-o cu el și pe Alice Oliphant. Ea a fost trimisă, apoi, să trăiască în condiții materiale restrânse la Vallego, iar, după aceea, la Benecia, unde a condus o școală, pentru a se putea întreține. Prin „comunicările” sale spiritiste, Harris a încercat să-l convingă pe Oliphant că nu Alice este veritabilă lui soție, și că îi este destinată o altă partenera de viață, aflată în lumea de apoi. Oliphant a început să se intereseze de planuri de colonizare
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]