37,938 matches
-
în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic ( hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar explica atâtea moduri aberante, deviații de la normalitate despre care auzim că se petrec zilnic, decât printr-o depărtare sau chiar lepădare de Dumnezeu ? Totodată - cum se întâmplă în perioadele de criză morală - sunt din ce în ce mai
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a eternității. Cititorule, ai în mână o inimă sub formă de carte, ce trăiește
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a eternității. Cititorule, ai în mână o inimă sub formă de carte, ce trăiește bucuria și suferința, astfel o vei purifica prin propria trăire, citind-o
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
unor noi cadre, din județ, în cadrul Consiliului Județean. Doamna Lidia Noroc-Pînzaru, actriță a Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți, Artistă Emerită a Republicii Moldova, diriguia cu dăruire Cultura județului, în funcție de șef al Direcției Cultură la Consiliul Județean. Era inima culturii și forța spirituală a municipului, județului, personalitate care continuă să reprezinte spiritualitatea și cultura românească și cea națională, în fond. Ținuta scenică, dicția impecabilă, vorbirea armonioasă - toate aceste înalte calități o reprezintă drept o ființă unică, inegalabilă. Însă una din marile calități ale
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Vasile Alecsandri “ 33 de ani, ani de zbucium și fericire, anii lui Dumnezeu, am relatat în interviu. Nu a acceptat imediat propunerea de a -și încerca puterile în funcție de șef al Direcției Cultură, dar și-a dorit să contribuie la renașterea spirituală a acestui meleag, văzând căi de ameliorare. (Din Interviul cu ziarista N. Stroganova) “Cu fiecare zi îmi dau seama de profunzimea problemelor și de extinderea lor în cultură. Vreau să fac o remarcă. Am intenția nu numai de a le
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
unității ei. Ea trebuie să contribuie la afirmarea valorilor creștine și a sfințeniei vieții, a demnitații și drepturilor fundamentale ale omului, a dreptații, solidaritații, pacii, reconcilierii și valorilor familiei și la protecția creației. Europa are nevoie de bogația culturală si spirituală creată de creștinism. Ca Biserici surori, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romei trebuie să se angajeze în rezolvarea problemelor prin care ne provoacă mileniul al III-lea, pentru a reda Europei etosul ei cel mai profund si chipul sau cel
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
plinătății lui Hristos"(Efeseni 4, 13). În cadrul vizitei, Patriarhul Teoctist s-a întâlnit la Palatul Quirinale cu Președintele Republicii Italia, Azeglio Ciampi, și cu Primul Ministru, Silvio Berlusconi, la Palatul Chigi. Unul din punctele importante ale discuției a fost dimensiunea spirituală a Europei Unite. Continentul nostru trebuind să respire cu cei doi plămâni, Biserica Apuseană și Biserica Răsăriteană. În acest context, Patriarhul a mulțumit autorităților statului și poporului italian pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare europeană și de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
pentru integrarea euroatlantică a României „într-un spațiu al valorilor comune, al prosperității, securității și păcii”. Participanții au fost de acord că se deschide o nouă perspectivă: „realizarea unei comunități largi, libere și unite sub valorile și practicile democratice, culturale, spirituale și securității comune.” Beneficiind de participarea Capelanilor militari șefi (ortodox, catolic, protestant, iudaic și musulman) din Comandamentul European al SUA și NATO, al profesorilor de teologie din Germania și SUA, conferința a reprezentat, totodată, mesajul țărilor din spațiul euro-atlantic, de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
în acest scop, fiind convinși că această integrare servește atât intereselor credincioșilor noștri, cât și întregii societăți din România. 2. Cultele religioase din România sunt o componentă majoră a societății românești de astăzi și aduc o contribuție importantă la viața spirituală și socială a României, fiind sensibile atât la dificultățile, cât și la progresele acesteia. În condițiile impuse de regimul totalitar comunist, instaurat după cel de-al doilea război mondial, s-a încercat limitarea și chiar excluderea Cultelor de la o participare
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
România. Mai mult, sentimentele religioase au contribuit la menținerea identității noastre, la păstrarea unei culturi autentice și a aspirațiilor către democrație și libertate. După anul 1989, în contextul transformărilor radicale petrecute în societatea românească, Cultele din România participă la înnoirea spirituală și moral-socială a țării noastre. 3. La întrunirea națională de la Snagov, în anul 1995, unde reprezentanții partidelor politice și ai unor instituții din România au semnat Declarația de aderare a României la structurile europene, trebuie să se acorde importanță maximă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
a țării noastre. 3. La întrunirea națională de la Snagov, în anul 1995, unde reprezentanții partidelor politice și ai unor instituții din România au semnat Declarația de aderare a României la structurile europene, trebuie să se acorde importanță maximă și dimensiunii spirituale, culturale și sociale a viețiieuropene. Accelerarea demersurilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a dus lanecesitatea alcătuirii unei Strategii Naționale de Dezvoltare pe Termen Mediu. Alături de factorii de decizie din societatea românească,Cultele se implică în elaborarea formei finale a acestei strategii
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România nu urmărește doar obținerea unor drepturi asociate cu statutul său de membru, ci dorește să-și exercite responsabilitatea ce decurge din aceastăaderare. Având o viață religioasă bogată, România este pregătită să contribuie la îmbogățirea patrimoniului spiritual și cultural european, reafirmând respectul pentru viață, demnitatea persoanei umane, dreptul la proprietate, valoarea familiei și a solidarității umane, acordând o atenție deosebită garantării libertății de gândire, conștiință, credință și religie. Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și a solidarității umane, acordând o atenție deosebită garantării libertății de gândire, conștiință, credință și religie. Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condițiile în care se realizează și o îmbogățire spirituală europeană. Păstrându-și identitatea spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte țări europene, contribuția României va mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
o atenție deosebită garantării libertății de gândire, conștiință, credință și religie. Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condițiile în care se realizează și o îmbogățire spirituală europeană. Păstrându-și identitatea spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte țări europene, contribuția României va mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale cultelor din România pentru o
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condițiile în care se realizează și o îmbogățire spirituală europeană. Păstrându-și identitatea spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte țări europene, contribuția României va mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale cultelor din România pentru o mai bună înțelegere a confesiunilor religioase și a contribuției lor la viața spirituală și economică a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale cultelor din România pentru o mai bună înțelegere a confesiunilor religioase și a contribuției lor la viața spirituală și economică a Europei de astăzi. De aceea, ne afirmăm disponibilitatea de a participa efectiv la rezolvarea problemelor sociale și economice ale țării, prin aceasta contribuind la însuși procesul de integrare în Uniunea Europeană. Problemele cele mai importante ale cultelor, cum
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state, securitatea și apărarea comună, dialogul, comunicarea, schimbul de valori culturale și spirituale, solidaritatea în fața noilor provocări, a terorismului, rasismului și intoleranței. Esența acestor valori se regăsește în creștinism, valorile euro-atlantice neavând numai o motivație istorică și de ameliorare a calității vieții, a relațiilor interumane, ci și una care vizează transfigurarea lumii. Bisericile
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
a relațiilor interumane, ci și una care vizează transfigurarea lumii. Bisericile sunt chemate, alături de celelalte instituții internaționale, să apere drepturile omului, libertățile fundamentale, cooperarea și solidaritatea pentru realizarea unei comunități largi, liberă și unită sub valorile și practicile democratice culturale, spirituale și ale securității comune. Putem afirma că în România nu au existat condiții ce ar fi transformat religia într-un factor de generare a conflictelor: nu s-au semnalat discriminări religioase evidente și nici situații de combinare a discriminărilor religioase
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
se poate vorbi de cristalizarea unui autentic fundamentalism religios în aria de predominare a Ortodoxiei. Pe de altă parte, religia și biserica se confruntă cu progresele revoluționare ale științei și tehnologiei, care pun la grea încercare explicațiile universale de natură spirituală și ridică întrebări de natură morală (accentuarea clonării, de exemplu). În spațiul civilizației euro-atlantice se poate afirma, cu precauție însă, fiindcă procesele de extindere a democrației și economiei libere, cu tehnologie avansată, au indus un model de societate euro-atlantic, în
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
fenomene de intoleranță religioasă și de prozelitism agresiv; conflicte și războaie justificate pe revendicari religioase etc. Grupuri etno-culturale întregi se individualizează prin apartenența la o religie sau alta și își dispută controlul asupra unor „locuri sfinte” (Ierusalimul, de pildă). Liderii spirituali ocupă poziții influente în societate. Se înregistrează numeroase cazuri (în Africa) în care societăți în curs de modernizare, în a doua jumătate a secolului XX, au „căzut” în tribalism și fundamentalism religios (îndeobște, anticreștinism). Globalizarea și regionalizarea ca fenomene determinante
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
occidentală postindustrială și creștină, islamul. Alternativa la acest conflict civilizațional - ce se poate solda cu dispariția Terrei - este însă lumea multietnică, multiculturală, multirasială și multireligiosă, structurată pe valorile democrației, drepturilor omului, secularism și toleranță religioasă etc. Cu toate că majoritatea marilor doctrine spirituale promovează pacea, religia ramâne pe mai departe un suport ideologic al unor conflicte armate. De aceeea analizele de securitate internațională nu pot face abstracție de factorul religios (etno - religios) în estimările specifice. Conditiile suficient necesare pentru transformarea religiei în factor
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
degradarea sau prăbușirea asteptărilor unor grupuri etno-culturale și religioase; intervenții externe (armate, politice, religioase, teroriste, fundamentaliste în state sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
cadrul Uniunii Europene - la care și noi ca țară și popor am aderat ... Acest material face, în acest sens, un excurs chronologic și, mai ales, apologetic al acestui demers - al conlucrării confesiunilor creștine și a celorlalte religii la bunul mers spiritual - duhovnicesc al poporului nostru, care, prin excelență, este “dreptmăritor creștin”. Studiul cuprinde un aparat critic și bibliografic, în acest sens, și care duce la concluzia, ce străbate ca un fir roșu acest material și anume, acela că: Ținta și menirea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]