176 matches
-
sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre, de la Ludwig Klages la Theodor Adorno, de la Max Scheler la Edmund Husserl, de la Emil Staiger la Roger Garaudy, de la fenomenologie la existențialism, de la marxism la spiritualismul catolic. Chiar dacă nu toate punctele de vedere au darul de a convinge, ele suscită interes, impun reanalizări. Menționând că „asimilarea temelor schopenhaueriene se produce la Eminescu într-un mod cu totul personal”, exegetul exagerează, poate, „distanța” dintre viziunea pesimistă eminesciană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
un aperçu asupra zonelor-nucleu ale esteticii secolului al XX-lea, întregul conținut gravitând în jurul problematicii sistemelor lui Benedetto Croce și Georg Lukács, care polarizează întrucâtva gândirea estetică a veacului. Exegetul relevă opoziția dintre cele două concepții, incompatibilitatea dintre „imanentismul” și „spiritualismul absolut” crocean și materialismul dialectic și istoric cultivat de autorul lucrării Istoria și conștiința de clasă, nu însă fără a constata o seamă de puncte comune. Semnalează teze ale principalului teoretician al autonomiei artei a căror validitate poate fi dovedită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
bucurie sau bună dispoziție. Totuși, aceste lucruri sunt de-ajuns pentru a remarca o aparentă contradicție: cum putea cineva să fie pitagorician și abderitan în același timp? Pentru că Pitagora susține exact contrariul a ceea ce susține Democrit: dualismul, desconsiderarea trupului, idealismul, spiritualismul, ezoterismul, nemurirea sufletului, metempsihoza, metensomatoza, idealul ascetic, renunțarea și alte virtuți care micșorează. Cum ar putea un discipol al filosofului Numărului să se închine gânditorului Atomului? Nu vom ști niciodată, pentru că nu ne-a rămas de la el decât un text
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante (platonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca este pe potriva statutului social al gânditorului: da
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
intim nu poate fi rupt în totalitate. Criticile din interior nu pot să privească decît rectitudinea discursului dezvoltat plecînd de la premise date dinainte sau să propună ici-colo vreun amendament marginal. În pofida regrupărilor posibile, după cîteva caracteristici sumare (idealism, realism, materialism, spiritualism, vitalism, raționalism, senzualism...), sistemele filosofice poartă destul de frecvent semnătura inițiatorului lor, agrementat uneori de cîteva variante: pre-, neo-, post-, criptoș.a. Amenințate mai mult de efectele modei decît de vreo necesitate exterioară care să le permită selecția, tezele filosofice vizînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ale istoriei omenești, în care poporul a fost astfel. Dar demnitatea omului nu este, din această cauză, inferioară. Nu există oameni „subumani”. Oamenii găsesc întotdeauna mijlocul de a-și afla „împlinirea”. Iar acest lucru nu-l spun sub semnul nici unui spiritualism, ci sub semnul unei concreteți raționale, deși bazate pe sentiment. În schimb, este abstract, inuman și prost cel ce pronunță condamnări facile împotriva unor întregi perioade ale istoriei omenești în care „poporul” a răspuns dominării prin resemnare. Spiritul unui asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu siguranță de partea lui Pohl. Această Imitație a lui Hristos nu mi se pare o carte pentru specialiști sau pentru clerici. Nu mi se pare că ar fi destinată unei folosiri aristocratice în mediul mănăstiresc (în acea atmosferă de spiritualism magic drag lui Zolla). Mi se pare mai degrabă că este o carte de catehism, ad usum delphini: teroristă, represivă, văicăreață, de-a dreptul de dinaintea Contrareformei. Este adevărat, proza sa este bazată în întregime pe reguli ce nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ereziile gnostice, în favoarea reabilitării istoriei Mântuirii și a imaginii; de asemenea, de neo-plotinismul lui Origene, atașat de ideea de model al Lógos-ului, în defavoarea imaginii, dar atașat și de ideea de ierarhie cosmică, reglată de liberul arbitru; totodată, de spiritualismul și de neoplatonismul mistic al lui Grigorie din Nyssa (Besançon 96-120 și Tristan 283-318, 355-68). Una din primele ipostaze, spre exemplu, în care este figurat Iisus Christos, este imaginea filosofului, a prietenului înțelepciunii (tema se va modifica după secolul VI
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de materialism, care este o teorie asupra naturii existenței. În această perspectivă, realismul se opune idealismului, potrivit căruia omul nu cunoaște decît fenomene, iar nu realități în sine, în vreme ce materialismul, pentru care orice realitate este de natură materială, se opune spiritualismului, care atribuie realității o natură spirituală. Termenul realism poate denumi astfel orice atitudine artistică, științifică sau de altă natură, care promovează urmarea (modelului) realității în trăsăturile ei esențiale și, din acest motiv, lingvistica antropologică nu poate fi decît realistă. V.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
devine conștient de natura filosofiei sale). Inimosul dascăl vedea În filosofia românească o filosofie generoasă, „filosofia idealului”, care ne Învață că „rostul pe această lume este ca să realizăm Înțelegerea”. Filosofia românească era, În ochii săi, „o armonie spiritualistă sau un spiritualism armonic”. În optica ei - invocând principiul naționalităților pentru izbânda umanitarismului -, „când fiecare națiune va fi pătrunsă de sfințenia existenței alteia, atunci războiul de nimicire va fi Înlocuit prin Întrecerea În cultură; ceea ce este, netăgăduit, scopul ultim al omenirei. Așadar trebuie
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
reproșa sociologul cercetării de până atunci era analiza ideologică, adică analiza reprezentărilor noastre despre realitate și nu a realității însăși. Evident, nu este vorba de interpretarea ideologică în sensul care se va dezvolta pe linia Sheller-Dilthey-Mannheim, ci în cel al spiritualismului, care susținea că realizează cercetarea societății doar analizând modul în care aceasta este concepută de către noi. În opinia sa, faptele sociale nu sunt un produs al voințelor noastre, ci "ele o determina dinafară; ele sunt ca niște forme în care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
este etern, cuprinzând ființa și neființa. A stat și va sta în afară de orice. Despre acest abis nu se poate spune și nu se poate gândi nimic. [s.n.]" - p. 38) arată dincolo de orice îndoială că Breb e, în realitate, adeptul unui spiritualism agnostic mult mai amplu decât creștinismul, bazat pe doctrina "crengii de aur". 3.1.2. Cel de-al al doilea CR situat în sfera BINELUI poate fi numit ETHOS. Reprezentanții săi caracteristici sunt virtuoșii, personificați în roman atât de clerici
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Nouveau Moyen Âge, Crainic prezintă Renașterea ca ruptură în istoria umanității, ca deviere a evoluției istorice de la cursul firesc. Prin Renaștere și orientările derivate din ea, spiritul religios a fost înlocuit cu cel laic, credința a fost marginalizată de raționalism, spiritualismului creștin i s-a substituit materialismul ateu. Creștinismul e subminat chiar din interior: prin punerea în discuție de către protestantism a dogmelor, principiile evanghelice sunt „dezdumnezeite”. Spiritul Renașterii a deschis și calea mutațiilor social-istorice. În el își are sursa Revoluția Franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
religiozității. Literatura tipărită în „Gândirea” este ortodoxistă doar în realizări de grad secund, precum poeziile lui Sandu Tudor sau unele narațiuni ale lui Victor Papilian, nu cele mai izbutite. Paul Sterian cultivă ortodoxismul la modul grațios parodic, infantilizant. Aspecte de spiritualism creștin în notă răsăriteană, adesea adânc penetrat de păgânism și de „duhul eresului”, se regăsesc în poezia și teatrul lui Blaga, în versurile lui Voiculescu, Pillat, Maniu, în proza lui Papilian. O religiozitate creștină în variantă precis ortodoxă e cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism- spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să restituie cititorilor ,,adevărul și numai adevărul’’. Se recunoaște în această Istorie critică oricât
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
și familiile acestora, în funcție de calitatea muncii prestate. Prin modul de recompensare a muncii muncitorilor, a fost considerat un filantrop socialist. La vârsta de 83 de ani, cu toată că întreaga sa viață a fost un ateu, Owen se convertește la spiritualism. Comunică cercurilor de prieteni și întregii comunități că este un bun mediu și are contacte spirituale cu Benjamin Franklin, Thomas Jefferson și alți conducători ai Lumii Noi. Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865) născut în Besançon, Franța. Familia sa avea un statut foarte
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
alegorice de interpretare a Scripturii și, implicit, de negarea importanței templului, văzut ca element accesoriu și caduc în istoria mântuirii. Irineu reacționează împotriva acestor tendințe, adoptând poziția tradiției reprezentate, în opinia sa, de Pavel, Ioan, Policarp și Iustin. El opune spiritualismului extrem al gnosticilor un materialism moderat, dictat de împrejurări, vizibil îndeosebi în doctrina sa milenaristă. Cartea a V‑a poate fi împărțită în trei secțiuni. Prima (1-15) se ocupă de mărturiile lui Pavel despre învierea trupurilor; a doua (15-24) insistă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spiritualul” se rupe, puțin câte puțin, de lumea exterioară, inclusiv de Biserică și se închide în sine, ca într‑un fel de fortăreață interioară. Minunea nu se arată niciodată, ea se petrece în tăcere, discret, fără vreo manifestare exterioară. Prin spiritualismul lor care valorifică îndeosebi minunile interioare ale credinței, gnosticii constituie un real pericol pentru coeziunea trupului văzut al Bisericii. Al treilea aspect: adevăratele minuni sunt lucrarea întregii comunități creștine (in fraternitate). Întreaga comunitate este cea care validează, săvârșește și atestă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Desigur, o asemenea surpriză de a ne cunoaște (prin gestul Dvoastră de a-mi înmâna medalionul Fira) este un eveniment prețios în lumea celor ce știu să plutească mai presus de vatra celor prinși de materialism îngust, în înălțimi de spiritualism ce înviorează și restructurează pe om din cele meschine. Am primit a II-a scrisoare a Dvoastră ce vă caracterizează perfect de bine, un valoros cărturar între fiii orașului Suceava. Vă rog să nu-mi luați această manifestare sufletească ca
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au arătat foarte rar că pot discuta liber noutatea timpurilor de astăzi altfel decât prin referința anacronică la visul legionar al interbelicilor sau prin recursul la niște profetisme apocaliptice ieftine și panicate. La cealaltă extremă, sub haina protectoare a unui spiritualism anistoric, au fost ascunse toate zonele tumefiate ale conștiinței românești postrevoluționare. Am dosit într-un seif obscur al memoriei întrebările privind mitocănia balcanică, criza ecologică și corupția morală a administrației românești. Cândva o veritabilă obsesie pentru profeții poporului Israel, dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe de o parte, stînga rousseauistă, apoi proudhonistă, pe de altă parte. El reconciliază pe copiii lui Jean-Jacques cu cei ai lui Louis Bonald. Pe lîngă forțele precapitaliste, ecologismul mai cuprinde și o parte din moștenirile stîngismului de după anii '68. Spiritualismul precapitalist și postmaterialismul, rezultate din prosperitatea anilor '60, au luptat împreună în scopul denunțării "productivismului" devastator. Nu este vorba de orice fel de stîngism, ci de curentul libertaire reformat și contra-cultural care este întruchipat de Beat Generation și de Hippies
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a nu se mai plia la o logică a separației, ci, din contră, de a înțelege realitatea ca un tot. În care imaginea deține deci un loc important. Eticile particulare induse de un astfel de nonconformism țin împreună materialismul și spiritualismul. Și, ca și în alte perioade de efervescență culturală, acest lucru creează un fel de realism magic care îi lasă stupefiați pe toți observatorii sociali. "Oameni teoretici" (Nietzsche), aceștia înțeleg cu dificultate setea de viață în aspectele ei încarnate. Încarnare
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
orientare, accesibilă tuturor, realizată în spiritul comunității fraternale pure dintre oameni, detașată de servituțile lumești, pentru a accede într-un prezent aflat în lumina lui Dumnezeu. Vechiul raționalism antic a ajuns compromis de speculațiile alexandrine. Acesta a cedat locul unui spiritualism exaltat, vechii exigențe științifice i-a luat locul o mentalitate purtată pe aripile imaginației. S-a născut un nou cadru de emulație spirituală, trăirile subiective ale oamenilor erau încercate de o altă substanțialitate, luptele și războaiele sângeroase erau tot mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
marxismo, che per Croce non è una filosofia, per Gentile è una filosofia, sì, mă da respingere perché materialistica; la confutazione, condotta spesso con toni sprezzanti, del positivismo; la comune battaglia per la restaurazione filosofica, all'insegna di un rinnovato spiritualismo, attraverso la feconda collaborazione all'impresa de La Critică. Le divergenze filosofiche vengono da entrambi considerate come un naturale alimento di una amicizia che și arricchisce nel continuo confronto delle opinioni. E' da respingere l'opinione che la divisione fra Croce
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
natură che, a parte le costruzioni del naturalismo, è stată în ogni tempo lo scoglio șu cui s'è spezzata ogni concezione spiritualistica. E questa natură, che è la vită, l'essere, la realtà, m'è parso inghiottisse îl tuo spiritualismo. Tu persiști nel tuo antico modo di vedere lo spirito altalenante dalla realtà alla contemplazione di questa", G. Gentile, Intorno all'idealismo attuale. Ricordi e confessioni, în La Voce, 1913, V, 50, pp. 1213-1216, ripubblicato în A. Romanò, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]