314 matches
-
Sa. De ziua Majestății Sale Reginei Ana a României, profesoara Daniela Mătăsaru a stilizat și transfigurat adevărul istoric redescoperit în solemnitate și sărbătoare. Dintr-o zi care nu putea să se scurgă obișnuit, profesoara Daniela Mătăsaru a făcut un eveniment spiritualizat, orientat în rigorile istoriei și inteligenței. Prin ceea ce pot realiza profesorii, dând actului predării altă elevanță, mai fluidă, spre spirit, fac să se descopere în ei, drumuri necunoscute spre frumusețe. Nu cu toții cultivă expresia profundă a adevărului, în istoria care
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Profesoara_daniela_matasaru_aurel_v_zgheran_1379954388.html [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
fatalității pentru a intra în cea a gratiei. Îl evocam azi pe Brâncuși pentru comorile de suflet pe care le-a dăruit el umanității în numele neamului sau de obârșie, adică cel daco-roman, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate, din cultura acestui popor, au trecut prin mintea să unde au fost metabolizate până la sublimarea în arta... (E.A.) Nimic nu a putut să-l captiveze și să-l înstrăineze de ceea ce avea înscris în codul sau genetic, în memoria să
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
unui paseism completudinar. Câteodată, peisajul liric ia accepțiuni de mult apuse. Sunt invocate florile carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare. Persistă, invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu via problematică a ceea ce va urma. OCTAVIAN MIHALCEA Referință Bibliografică: AMPRENTELE INTERIORIZĂRII de Octavian Mihalcea / Baki Ymeri : Confluențe Literare
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
și a fost deschisă de anfitrionul Palatului TEMCO, prof.dr.ing.Pompiliu Manea, din Cluj-Napoca, care a vorbit despre istoria celor 10 ani de manifestări în acest ospitalier loc. După care prof.univ. dr.Negoiță Lăptoiu a prezentat expoziția de icoane, subliniind luminozitatea spiritualizată a acestora. A urmat scriitorul Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, președintele Ligi Scriitorilor Români , care a vorbit despre roman, evidențiind substanța vizionară a naratorului. În continuare președintele Ligi Scriitorilor Români a ținut conferința “Motivul icoanei în
JOIA CULTURALĂ TEMCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397148723.html [Corola-blog/BlogPost/347765_a_349094]
-
noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1391591147.html [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
unică în ansamblul muzeului - de a atinge exponatele. Tot aici surprinde amplasarea micilor obiecte cu semnificație religioasă (icoane, obiecte de cult etc.) mai sus de nivelul privirii, pentru ca vizitatorul să trăiască prin ele „sentimentul sacrului”, experimentând monumentalitatea care întregește dimensiunea spiritualizată a locului. Atrage însă atenția prezența, inedită aici, a unei cămăși țărănești, așezate în forma crucii și sugerând supliciul christic, tradus prin mijloace de expresie vestimentară; crucea-cămașă implică o căutare a timpului absolut, sacru, nucleul tare al culturii noastre populare
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
locului. Atrage însă atenția prezența, inedită aici, a unei cămăși țărănești, așezate în forma crucii și sugerând supliciul christic, tradus prin mijloace de expresie vestimentară; crucea-cămașă implică o căutare a timpului absolut, sacru, nucleul tare al culturii noastre populare. Atmosfera spiritualizată continuă în sala „Moaște”, al cărei nume se datorează inițiativei de a recupera pereții de lemn ai unei vechi biserici, ce închid în interior obiecte de cult, amintind de o epocă revolută a culturii tradiționale. Lemnul e materialul care fascinează
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Să știți că în tradiția ortodoxă există un mod anume de a picta. Pentru noi, icoana nu este o reproducere după natură sau o redare a frumuseții carnale sau trupești. Ci, pur și simplu, este o pictură stilizată, o pictură spiritualizată, dacă putem spune așa. Chipul apare transfigurat. Nu urmărim să reprezentăm frumusețea carnală - un obraz frumos, ochi frumoși, ci chipul interiorizat al omului care privește și înăuntrul lui și spre Dumnezeu. De aceea, sfinții în pictura ortodoxă apar cu fețele
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_prof_univ_dr_n_stelian_gombos_1346824709.html [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
Să știți că în tradiția ortodoxă există un mod anume de a picta. Pentru noi, icoana nu este o reproducere după natură sau o redare a frumuseții carnale sau trupești. Ci, pur și simplu, este o pictură stilizată, o pictură spiritualizată, dacă putem spune așa. Chipul apare transfigurat. Nu urmărim să reprezentăm frumusețea carnală - un obraz frumos, ochi frumoși, ci chipul interiorizat al omului care privește și înăuntrul lui și spre Dumnezeu. De aceea, sfinții în pictura ortodoxă apar cu fețele
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1488526088.html [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
care a înnobilat arealul cultural humorean și spiritualitatea bucovineană, vreme de câteva decenii, cu aerul său de boem parizian, s-a retras poate ostenit de zborul său spre orizontul luminos și auroral al lumii pe care o visa. O lume spiritualizată și generoasă, în total contratimp istoric cu contemporaneitatea noastră, o lume ideală lipsită de convenții false, de complexe vindicative, de ipocrizie și viclenie. Mi-a vorbit adeseori despre lumea la care visa, lume care putea fi ghicită în arta lui
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_zborul_colorat_al_maestrului_corneliu_tincu_s_a_intrerupt.html [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
semnificativ faptul că acești oameni - reveniți din moarte la viață - și-au schimbat profund viața lor morală și spirituală, devenind ființe mai iubitoare și mai compătimitoare, prototipuri ale unei noi rase mai avansate a speciei umane. Este vorba despre omul spiritualizat, omul viitorului ( „homo divinitas" ), omul conștiinței, care își valorifică traiul zilnic în primul rând prin iubire, compasiune și înțelepciune ... ( va urma ) Referință Bibliografică: CONTINUITATEA VIEȚII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONTINUITATEA VIEŢII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1454711253.html [Corola-blog/BlogPost/354021_a_355350]
-
noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
POEM: Îl sărbătorim pe genialul Brâncuși*, cam palid, cu mult prea puțin, raportat la comorile de suflet pe care le-a daruit el umanității în numele neamului său de obârșie, adică cel daco-român, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate, din cultura acestui popor, au trecut prin mintea sa unde au fost metabolizate până la sublimarea în artă... (E.A.) GÂND PENTRU BRÂNCUȘI Coborâtor din pisc pelasc și dac Frate cu martirul Horea din Albac Te-nsuflețește visul fantast, inedit Să urci
GÂND PENTRU BRÂNCUŞI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_pentru_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/349607_a_350936]
-
în fiecare dintre noi. Noi însă, care prin cultură ne-am ridicat cu judecata deasupra lui, îl trăim în două feluri deodată: îl trăim așa cum este în crunta realitate și îl trăim așa cum ar trebui să fie, în imaginea lui spiritualizată și perfecționată. Așa cum este, ne contrariază și ne îndurerează; așa cum ar trebui să fie, ne fascinează și ne ațâță la muncă. De la poporul real până la imaginea lui ideală din spiritul nostru e distanța pe care vrea s-o străbată lupta
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_succesul_gheorghe_constantin_nistoroiu_1354533236.html [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
tinerețea lăuntrică: “În vasul acesta rustic/pictat cu vechi motive, /cenușa patimilor/e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, / Iubirea e încă o mină activă!” (“Urna sufletului meu”). În clipele de reculegere, pulsul vital încetinește, parcă; tăcerea e gravă, spiritualizată: “Poveștile tale/cu iz de mănăstire/îmi linișteau bătăile inimii.” (“Amintiri din... viitor”). Tonul ferm al unor versuri e de un straniu efect; tendința spre autodefinire pare constantă: “Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/ioana_voicila_dobre_1423660548.html [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
spiritualitate sunt mai evoluate, la baza Universului fiind spiritul și nu materia care este - s-a dovedit și științific - un produs al condensării spiritului, „cristalizării substanței”. Dar nu aceste amănunte, de altfel prețioase, ne interesează. Ci faptul că numai curentul spiritualizat e cel ce determină evoluția, schimbările fiind evidente în mentalitatea și comportamentul oamenilor. Cât vom avea de așteptat? Ce iubim? Viciul sau virtutea? Dorim să avem în jurul nostru oameni șantajiști, răzbunători, mincinoși, hoți, cruzi, lipsiți de umanitate, de scrupule? Viața
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
necuprinsul, reconcilierea cu materia și sentimentul hibernal. Viziunile luminoase încep a se fisura („Broderie de vânt”). Suntem înconjurați de obiecte ostile („Săptămâna lucrurilor”), așa că mai avem la îndemână o soluție: retragerea în sine. Stilistic, balanța înclină spre epic. Din perimetrul spiritualizat al senzațiilor intime, poeta coboară mai des în arena socială, încercând să se apere cu floreta subțire a poeziei (Cel ce pleca, Secretul cod, Umbra de dor). „Ucenicia de aur și purpură” (Ed. Eminescu, București, 1985), începând cu titlul, marchează
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
cuvinte, poetul așternând pe hârtie imnuri pentru iubită, pentru iubire. Descătușându-și sufletul din ”rosturile” banale ale orelor ”înfipte adânc/ în visele cele mai limpezi”, acesta își încearcă zborul în acea libertate aflată deasupra tuturor lucrurilor, râvnind la o iubire spiritualizată, elevată. ”voi scrie un imn/ pe pântecele tău, iuboto,/ cu litere vii, mișcătoare,/ majuscule fierbinți”...( Voi scrie un imn). Sau: ” în brațele timpului/ îmi încredințam/ dragostea întreagă...” Dar, într-un târziu, spune poetul ” am să râd/ de mine/ până când pașii
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1478682922.html [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
simbol a culturii cucuteniene, căreia îi consacră un triptic monumental, unde evocarea are forța de impact a monumentalității și profunzimii ca dominante. Paleta pictoriței se racordează culorilor de pământ în acord cu materia vaselor cucuteniene și a idolilor ancestrali. Decorațiunile spiritualizate ale vaselor de cult sau doar utilitare revin la suprafața timpului recent ca o mărturie a creativității strămoșilor noștri. Intelectuală rasată, rafinată și inventivă, Eleonora Brigalda Barbas face din motivul cucutenian o nostalgică recuperare valorică, fiind animată de un sentiment
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
o scrisoare din 1934, către Bruno de Solages) : ,Îngerii reprezintă o parte, o zonă superioară a Universului care s-a și înălțat întru Dumnezeu’’ și ,cuprinși de același complex evolutiv’’ ca și oamenii, au și ajuns la țintă, fiind mai spiritualizați decât oamenii, dar nu spirite pure, ci totuși ființe ,legate intim de Universul material’’. Tema angelologică e mereu discutată de teologi in cdrul unei discipline cvasiautonome,angelologia. Dar în ultimă analiză, taote formele angelice sunt adaptări mitologice ale primelor tradiții
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
de poncifele interpretărilor în cheie sociologistă, dominante până la el - vede „marele roman comic al literaturii române”, legat prin multe fire subterane de opera lui I.L. Caragiale. O mutație fundamentală aduce și în privința protagonistului romanului, Ilie Moromete, considerat nu efigia, excesiv spiritualizată, a țăranului român, ci „un Mitică rural”. În romanul de acțiune, mister și suspans "Codul lui Alexandru", cu care Gelu Negrea și-a făcut debutul ca prozator (în volum), mari enigme ale istoriei (moartea lui Alexandru cel Mare, uciderea în
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
mult mai scurt decât o clipită și mai condensat decât antimateria, este chiar pictura lui Oravitzan. Adică o poveste concentrată despre lumen și lux”. (Pavel Șușară) „În câmpul simbolizării orizontale, figurative, arta lui Silviu Oravitzan vorbește în sintaxa unei geometrii spiritualizate în care liniile povestesc, în «limba» lor esențializată, odiseea hipostazierii în lume a Celor de Sus. Exil, kenoză, împrăștiere, cădere ori chiar labirint, pe de o parte. Dar și epifanie, suiș, credință, rugăciune, centralitate, pe de altă parte. În câmpul
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost se pierde”; versurile sale fiind „cîntare și amintire”, ne propun, pe portativ imnic, spectacolul genezic, rememorînd „vremea cu greime”, Întunecimea, suferință; sau, mai evident ÎnRosarium, Într-o epocă de spiritualizata, sensul ascensional: „eu la cer m aș Înălțare”. Rivalitatea carnalitate/ spiritualitate, drumul anabasic, dematerializarea l-au „confiscat” pe poetul-profet, anunțînd dorită eliberare din „Închisoarea” trupului. Acest vector ascensional, asupra căruia stăruia demult Alexandru Horia, definește emblematic, dincolo de accesele paranoide, lirismul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]