436 matches
-
autoimună este mai rară, de obicei moderată; în 10 % dintre cazuri poate fi severă (< 50.000/mmc), asociată cu purpură; • adenopatii moderate, generalizate sau localizate, sunt prezente la 50 % dintre cazurile de boală activă, în special la copii și tineri; • splenomegalia moderată se întâlnește la 20 % dintre pacienți, mai ales la copii. Anatomopatologic se găsesc leziuni de fibroză per-arteriolară. Manifestări renale • afectarea renală survine precoce (în primii 5 ani de la debutul bolii); simptomatică în 40 %: proteinurie, hematurie, insuficiență renală; necesită PBR
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vitaminei B1 duce la boala numită beriberi, o degenerescență a SNC, care se manifestă printr-o formă de poliencefalită (astenie, anorexie, vărsături și diaree incoercibilă, ataxie progresivă, halucinații, exitus), cât și tulburări cardiace (miocardită): tahicardie, insuficiență cardiacă gravă cu hepato splenomegalie și edeme generalizate. Vitamina B2 Riboflavina (Funk, 1911) sau vitamină B2 este conținută mai ales de bacteriile și drojdiile cu mare putere de fermentație (3mg/100g). Cerealele conțin: 0,06 0,15 mg%, fructele 0,075 mg% în general, iar
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
seronegativ de la donator seropozitiv în momentul transplantului. Primoinfecția debutează cu febră care apare la 4 - 10 săptămâni după transplant. Poate fi asociată cu neutropenie și limfocite atipice. Infecția primară se manifestă de obicei prin pneumonie, dar poate determina hepatită, artralgii, splenomegalie, mialgii, ulcerații gastrointestinale. La nivel renal infecția poate determina deteriorarea funcției grefonuluisau glomerulonefrită. S-au raportat cazuri rare de apariție a corioretinitei la 4 - 6 luni după transplant, encefalitei, mielitei transverse, sau vasculitei cutanate. Infecțiile secundare sau reactivările sunt de
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
cele mai impresionante manifestări neurologice semnalate la acești bolnavi este encefalopatia hiperalcemică, mai frecventă în mielomul multiplu, decât în alte stări, care evoluează cu hipercalcemie (cum ar fi hiperparatiroidismul), nivelul calciului seric și intensitatea manifestărilor neuropsihice. Hepatomegalia, cu sau fără splenomegalie, apare la bolnavii cu mielom multiplu, în proporție de 23 40% din cazuri. • Eliminări importante de urină, Bence-Jones, alături de hipercalcemie și hiperucemie care însoțește mielomul multiplu sunt răspunzătoare de tulburări renale di această afecțiune. Acești bolnavi cauzează frecvent colici renale
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
devin hipercrome. Odată cu apariția icterului sclero-tegumentar, pacientul intră în perioada de stare a bolii, moment în care simptomatologia perioadei prodromale diminuă în intensitate, pacientul resimțind o stare de bine aparent. Examenul clinic mai evidențiază o hepatomegalie elastică, ușor dureroasă și splenomegalie. Durata perioadei icterice este variabilă, fiind în medie de 14-21 de zile. Odată cu scăderea intensității icterului sclero-tegumentar și a sindromului de hepatocitoliză, pacientul intră în faza de convalescență a bolii, refacerea capacității funcționale a ficatului fiind un proces lent, ce
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
se produce la poarta de intrare șancrul însoțit de adenopatia satelită și care se va cicatriza spontan în zece zile; faza secundară se instalează la 6-8 săptămâni după șancru, ea fiind expresia septicemiei luetice și se caracterizează prin rozeolă, adenopatie, splenomegalie și uneori icter; faza terțiară apare mult mai târziu, la mulți ani interval după infecție și se manifestă prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul poate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
de iod și/sau hormoni tiroidieni, iar hipertiroidienii cu antitiroidiene de sinteză, Lugol etc. 4.3.2.6. Bolnavii cu afecțiuni hepatice Anamneza va evidenția episoadele icterice, infecțiile hepatice virale, expunerea la toxice; la examenul clinic se constată hepatomegalie, ascită, splenomegalie, icter, steluțe vasculare, etc. Testele de laborator vor fi modificate; riscul operator și anestezic este invers proporțional cu rezerva funcțională hepatică (scala Child). Dozarea antigenului HBs și HVC este utilă nu numai pentru diagnosticul unei hepatite acute sau cronice dar
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în mușchii respiratori, simultan cu un efort respirator crescut, ceea ce duce la o insuficiență funcțională a acestor mușchi. d. Afectarea hepatică este indicată de creșterea transaminazelor și/sau a fosfatazelor alcaline, creșterea bilirubinei, apariția icterului etc. Clasica hepatomegalie, adesea asociată splenomegaliei, necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
la 75% dintre pacienții cu carcinom fibrolamelar); c) febră - 10%din cazuri; dă hemoragie intraperitoneală - 10 - 15% din cazuri; e) icter - 20-58% din cazuri. 2. a) hepatomegalie În 88% din cazuri; b) creșterea masei abdominale În 50% din cazuri; c) splenomegalie - În 30% din cazuriangiosarcomul se extinde la nivelul splinei În 80% din cazuri; d) asociere cu ciroza 60% din cazuri; e) ascita - 50-70% din cazuri. Creșterea rapidă a simptomelor și a semnelor asociate cu ciroza sau hemocromatoza este sugestivă pentru
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În teritoriul splenic: rar, la femeile Între 20 și 30 de ani, asimptomatică, apare pe perioada sarcinii; diagnostic examen radiologic abdominal (calcificări vizibile in cadranul stâng superior al abdomenuluiă, aortografie; tratament: rezecția fistulei, rezecția arterei splenice + splenectomie; 3. Origine intrasplenică: splenomegalii din boli tropicale și metaplazii mieloide; tratament: splenectomie. E. Boală veno- ocluzivă 1. Schistosomiază → Schistostoma mansoni; determină obstrucție presinusoidală; alterarea testelor funcționale hepatice este tardivă; 2. Intoxicație cu plante din genul Senecio FIZIOPATOLOGIE - presiune normală: - mai mică de 250 mm
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ani - 30%. - riscurile șuntului peritoneo-venos sunt mai mari decât paracenteza asociată cu tratament medicamentos - șuntul este mai eficient atunci cândfuncționează corect, - rolul șuntului este Încă nedefinit În tratarea ascitei cirotice. HIPERSPLENISMUL - slabă corelație Între volumul splinei și gradul hipertensiunii portale;splenomegalia și lărgirea spațiilor vasculare intrasplenice se asociază frecvent cu hipertensiunea portală; - mecanismul apariției anomaliilor celulare sanguine: - distrucție prin mecanisme imune mediate de structuri ale splinei mărite de volum; - secreția de către splina hiperactivă a unor substanțe ce inhibă activitatea medulară. - una
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la adult; - frecvent idiopatice; - factori etiologici: - neoplasm hepatic, al căilor biliare principale, de pancreas; - policitemia rubra vera;trombocitoză; - pancreatită; - boală mieloproliferativă; - sepsis intraperitoneal; - pileflebită - traumatism abdominal - contuzie, chirurgie - diagnostic:frecvent asimptomatic - rar dureri vagi;semne de boală hepatică - frecvent absente;splenomegalie; - „cap de meduză” - rar; - teste funcționale hepatice - În 85% din cazuri sunt normale; - trombocitopenie datorită hipersplenismului; - frecvent pacientul se prezintă cu hemoragie masivă apărută brusc pe un teren aparent normal; - diagnosticul are 3 scopuri:demonstrarea sângerării din varice prin endoscopie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
aspirație duodenal; melenă; endoscopie: se vede ampulomul; posibilă și biopsia. - pancreatita cronică: Înglobarea scleroasă a coledocului terminal; suferință pancreatică caracteristică: dureri continue, În bară, În epigastru, scădere ponderală, diaree cu steatoree și creatoree, probe pancreatice alterate. - icter hemolitic congenital MinkowskiChauffard: splenomegalie; microsferocitoză; rezistență globulară scăzută; bilirubină indirectă crescută; cap de tun; nas Înfundat; dinți rău implantați; boltă ogivală. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC - asemeni unui „vulcan stins” cu complicații: - oddita scleroasătransformare fibroasă a infiltratului inițial; - angiocolita - factor de gravitate: septicemie, septicopioemie; șoc toxico-septic, insuficiență
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
picric. 4. anemiile; 5. insuficiența renală cronicădatorită excesului de urocrom; 6. neoplasmele avansate - galben „pai”; 7. endocardita septică subacută - „cafea cu lapte”. II. Diagnosticul patogenic A. Excluderea icterelor premicrosomiale 1. hemolitice: moderate - flavinice; subiecți tineri, În majoritate; stigmate de anemie; splenomegalie frecvent; urini hipercromeportocalii (prin urobilinogen); scaune pleiocrome; pruritul absent; celelalte teste clinice hepatice normale; paraclinic: (sânge: bilirubina neconjugată mult crescută, reticulocitoză crescută, anemie; urină: urobilinogen crescut, bilirubina absentă; scaun - stercobilină crescută). Chirurgul trebuie să suspecteze și posibilitatea coexistenței unei litiaze
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
infiltrat inflamator În spațiul port; infiltrat și În lobulul hepatic + necroză + fibroză. - ciroza de „tip portal”: ○ caracteristic sexului masculin; antecedente de etilism cronic +/nutriție dificilă; ○ clinic: inițial - hepatomegalie regulată nedureroasă; tardiv - atrofie hepatică cu noduli mici; fenomen de: hipertensiune portală splenomegalie, ascită; insuficiență hepatică: encefalopatia, tulburări de coagulare, ulcere gastroduodenale, infecții, steluțe vasculare, circulație colaterală. ○ paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor, indice de protrombină scăzut, retenție anormală de BSP; sindrom de citoliză - uneori TGO, LDH crescute; sindrom colestaticbilirubine crescute mixt. ○ diagnostic cert
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cert: morfologic - fibroză fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă: ○ anamneza - hepatită virală, intoxicații (ciuperci, fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a tegumentelor (melanodermie). ○ paraclinic: glicozurie; hipersideremie; sideroblastoză medulară. ○ diagnostic cert: impregnare marțială hepatocitară; ○ fibroză + necroză + noduli de regenerare. iii. Suferința obstructivă este de tip hepatocanalicular? - caracteristică tuturor „variantelor pronunțat colestazice” din suferințele enumerate mai sus și În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tuturor „variantelor pronunțat colestazice” din suferințele enumerate mai sus și În special cirozelor biliare. - ciroze biliare primitive: ○ femei de vârstă medie (raportul femei:bărbați = 9:1); anamneză Ț frecvent alergică; ○ clinic: debut: prurit și hiperpigmentare tegumentară; hepatomegalie: fermă, cu micronoduli; splenomegalie moderată (50 % din cazuri); xantelasme, xantoame; icter verdinic; urini hipercrome (predomină bilirubina conjugată); scaune decolorate (hipercromie); colestază intermitentă (perioade active de circa 30-45 zile); ○ paraclinic: sindrom colestatic: bilirubina crescută variabil, trădând obstacolul difuz, incomplet și intermitent (215 mg %), predominant cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
arteriografie, scintigrafie, biopsie. - chistul hidatic: icter moderat, pasager + colică biliară (hidaticăă; hepatomegalie tumorală +/- febră; diagnostic: anamneza + biologie (eozinofilie, Casoni) + radiografie + scintigrafie + echografie). - boala Hodgkin și limfoamele cu localizare hepatică: leziuni distructive parenchimatoase + compresiune extrahepatică + hemoliză; icter pruriginos + febră + hepatomegalie tumorală + splenomegalie + poliadenopatie + ascită + edeme periferice; diagnostic: clinic + echografie + scintigrafie + laparoscopie + biopsie. b. Colestaza se datorează unei obstrucții extrahepatice? - clinic: icter verdinic sau melas; scaune decolorate; urini hipercrome (verde-brun); prurit prezent; bradicardie; hepatomegalie + /sensibilă; colecist uneori palpabil, nedureros. - paraclinic: sindrom de colestază
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și poate fi palpată În hipocondrul drept - semnul Courvoisier. - dacă tumora aste localizată pe canalul hepatic, vezicula biliară nu se palpează hepatomegalia este frecvent prezentă - În caz de obstrucție persistentă, ficatul poate deveni cirotic, iar ca manifestări secundare pot apare splenomegalia, ascita sau varicele esofagiene rupte. Laborator - teste de colestază pozitive antigenul carcinoembrionar și CA 19-9 sunt pozitive la aproximativ 40% din pacienți - alfafetoproteina crescută, dar cu valori mai mici decât În cazul carcinomului hepatic Imagistica - echografia sau computer tomografia pot
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). 4.3.4.2 Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
interne, atât în cursul varicelei, cât și al herpesului zoster. Bolile eruptive MAJORE 71 4.4.4 Tablou clinic 4.4.4.1 Varicela Incubația medie este de 14 zile (10-21 zile). Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aspectul anatomo-patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudomembranoase Angina ulceroase și ulceronecrotice Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii Osler. Manifestările de debut ale endocarditei pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar sunt posibile și perioade de afebrilitate spontană sau după administrarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar sunt posibile și perioade de afebrilitate spontană sau după administrarea unor antibiotice. Febra evoluează cu alterarea stării generale, însoțită de paloare, transpirații, astenie progresivă și splenomegalie (2040%). Semnele cardiace de mare valoare sunt apariția unui suflu sau modificarea unui suflu preexistent, deși absența suflului nu poate exclude diagnosticul. Alte manifestări cardiace în cadrul Infecțiile sistemice 154 endocarditei sunt insuficiența cardiacă (mai ales stângă), rar pericardita, ischemia cardiacă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
idiopatică trombocitopenică Tuberculoza Neuropatia periferică MAC/ M. kans. diseminate Infecția HIV/SIDA 167 Tabel 9.3. Clasificarea HIV pentru copii < 13 ani (CDC, 1994) A B C Limfadenopatie Febră > 1 lună Candidoza esofagiană/pulmonară Hepatomegalie Diaree recurentă/ cronică Toxoplasma cerebrală Splenomegalie Candidoză oro-faring > 2 luni Encefalopatie HIV Dermatită H.Zoster > 2 dermatoame LEMP* Parotidită Stomatită recidivantă cu HSV Limfom primar cerebral Infecții respiratorii superioare: sinuzite, otite Pneumonie limfoidă interstițială (LIP) Sarcom Kaposi Cardiomiopatie Pneumocistoză pulmonară Anemie/ neutropenie/ trombocitopenie Infecții bacteriene severe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]