282 matches
-
Articolele Autorului Adrian IURCO Expo http://adrianiurco.ro/ București 9 aprilie ‒ 4 iunie 2013 După ce treci de Biserica Armenească spre Moșilor, dai la numărul 53 de pe Bulevardul Carol de o casă boierească cu o curte spațioasă, pavată, dar cu ceva spoială „năzdrăvană” pe ziduri, o casă decrepită, dar nu lipsită de mister, al cărei „hochparter” a fost transformat în spațiu expozițional. Cum intri pe ușa din spate în antreu, o scară largă, în stânga, cu lambriu de lemn, te duce la etajul
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
deformarea de la moleculă până la sistem a realității, act lucrativ ce coexistă și în rugăciunea „Tatăl nostru”, spusă din ce în ce mai necurat, excentric, convertit, fățarnic, cointeresat... Ceea ce reprezintă o cumpănă și pentru alcătuirea creionării acesteia ce nu se vrea sub nicio formă trecută prin spoiala politică, ci numai și numai un portret uman ul unui politician degajat de înveșmântarea carnavalescului electoral, Tudorița Lungu. Refuz să mă înrolez în batalioanele politicului, dar n-ar putea nimeni să îmi suprime dreptul de a-mi forma o impresie
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
mine. * Este un semn al vremurilor noastre și, cred eu, un semn destul de neliniștitor faptul că ne plictisim din ce în ce mai în puțin. Recunosc, parafrază după Valery. * Miroase urât, duminica, la biserică. Tămâia se luptă eroic să pună capac suportabil. * Contrastul între spoiala de import și sinele național completează vizual spectacolul olfactiv. * Maladia cunoscută popular ca ''bășcălită'' sau ''numipasoză'' și sub alte denumiri regionale este deosebit de contagioasă. Simptome: o lipsă generală de interes față de viitorul personal și colectiv. Individul nu se mai recunoaște
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
din lemn de cireș sculptat, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș, un om avut din Moșneni, un sat megieș. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc cu el mâine când mă întorc de la câmp. Trebuie să merg și la unchiul Vasile să-i cer colțarii ca să-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat aplecat asupra secerii și a snopilor toată ziua, în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
ai neamului și lăsîndu-i într-o libertate lipsită de orice control? Ne sunt mâncate rădăcinile de către coropișnițele necombătute, ne sunt ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, ne sunt perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost posibil să existe azi în lume popoare cu istorie mai veche decât antichitatea. Din celelalte
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp. Trebuie să merg și la unchiul Vasile să-i cer colțarii, ca să-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
pare trandafiriu. Ce păcat că nu ne este la îndemână să ne văruim casele zilnic! Pentru ca totul să fie curat și primitor îți spoiești pardoseala cu un amestec de pământ și balegă de vacă, pentru că, oricât de ciudat ar părea, spoiala uscată are un miros de curat. Și totuși, casa nu îți este de ajuns, așa că, pe lângă ea, răsădești câteva flori. * Uneori poate că nu îți pui casa în locul cel mai nimerit. Dacă se întâmplă asta și dacă se mai întâmplă
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
în forțele binelui! „Profesia de jurnalist”, mărturisește pentru presă „nu e întotdeauna atât de frumoasă pe cât ar putea părea. E perisabilă, exclude meditația, în goana după știre, alimentează impostura și nu oferă profunzimi. Riști să te contaminezi de goliciunea și spoiala cu care ai de-a face în fiecare zi, riști să-ți exersezi mintea doar la nivelul informației și al unor raționamente simple, al speculațiilor nenumărate, nici acelea corecte adesea și, mai grav, riști ca sufletul să ți se usuce
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp. Trebuie să merg și la unchiul Vasile să-i cer colțarii, ca să-i montez pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pentru libertate, pentru demnitate și recunoaștere a valorilor naționale este cunoscută. Cum sunt cunoscute celor interesați de istoria recentă a României suferințele sale din pușcăriile comuniste, tenacitatea și vigoarea protestelor sale în străinătate pentru că lumea occidentală, orbită un timp de spoiala unei propagande desantate, să afle adevărul despre lipsurile și înjosirile la care erau supuși românii între propriile granițe. Articolele publicate de Doru Novacovici în prestigioase reviste franceze, luările sale de poziție la posturi de radio și de televiziune din străinătate
DORU NOVACOVICI, UN ROMAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356690_a_358019]
-
grija celui preocupat de cele mai fine nuanțe, câteva poezii, a căror încărcătură ideatică depășește spațiul rezervat expunerii noatre. Cert este, însă, că gingășia, suavitatea și franchețea constituie amprenta acestor versuri de o fumusețe simplă, autentică, neîmpovărată cu farduri și spoială, ci păstrând naturalețeași prospețimea candorii sufletului din care au izvorât. Un aer rustic, de anotimpuri succedate în curtea casei de la țară, în spațiul atât de larg... al întregii ființe, strămutate pe unde nici nu ar fi gândit în anii copilăriei
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
Neținând seama de inadvertența asociației iepure-pădure, răspunsul este un joc de cuvinte în-din. Iepurele sau ursul nu poate fugi decât până in mijlocul pădurii deoarece apoi fuge din pădure. Vax populi nu reprezintă nicidecum nivelul de cunoștințe al populației ci spoiala lucitoare a bacalaureaților, unii cu diplome și mai răsunătoare. Lăsați țăranul amărât să ne de nouă tuturor pâinea cea de toate zilele pentru care are suficiente cunoștințe ca să o producă și ciobanul să-și educe armata de securiști canini chiar dacă
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
E-n a timpului spirală, har dumnezeiesc, de suflet, cât al nemuririi umblet! Este a vremii urzeală pentru viața trecătoare, în a sorții resemnare! E un vis ori abureală în sentiment de iubire, după dram de fericire! Este brumă de spoială într-un văl de sentimente, pentru cavaleri și fete! E a dragostei răscoală ce-și ia arme din cuvinte, pentru suflet, dăruite! E a minții născoceală care-i dă însuflețire, să o ducă-n nemurire! E-a privirii primeneală în
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
cu lăudăroșenia, cu lipsa de demnitate și de coloană vertebrală, cu diplomele fabricate date de facultățile-fantomă (unele la „fără ghiozdan”). Cu ce să se potrivească, cu drogurile vândute la colț de stradă, cu furturile din conturi bancare de pe Internet, cu spoiala de cultură din viața artistică a țării, cu trupurile feminine despuiate de prin ziare sau de la televizor, cu manelele, îndrăgite chiar de unii politicieni (care fac o „politică” a lor și numai în favoarea lor), cu dezmățuri în cluburile de noapte
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
scos o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de la Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]