89 matches
-
cari-și râdeau de durerea mea. Or mi se părea cumcă-n juru-le râdeau morți a căror fețe galbene erau spoite cu roșu, ceea ce le făcea și mai înfricoșate, și mai moarte, prin contrastul între adevărul morții și-ntre simularea cea spoită a vieței. Altă dată mă pomeneam că mă uitam ore întregi în oglindă și mă strâmbam la mine singur și, când mă trezeam din asemenea atonie, mă-nfiora siguranța c-am înnebunit și teama de mine însumi. Lucrul de care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
adevărat. De ce o fi plâns acest animal omenesc nu știu. {EminescuOpVII 227} Și cu toate astea n-o desprețuiesc. Și această femeie a fost odată vergină. Și aceasta femeie a avut în privire ardoare, în surâs inocență. Astăzi - o față spoită, o rânjire pentru bani, un surâs care vrea să fie cochet și seducător și care pentru orcine din oamenii mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care pentru orcine din oamenii mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai nobil organizat nu poate * insuf [la] decât dezgust... Și dacă n-ar surâde cel puțin... Dacă s-ar oferi pur și simplu ca mașine * ale deșertării sexuale. Dar nu! Ele surâd * cu fața lor spoită, nici * par * fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor ca să vezi aprinzîndu-se un chibrit la [a] cărui lumină zărești o față spoită, ca o mască rânjind o desfrânare absurdă, grețoasă. {EminescuOpVII 228} SOFIA - DOCHIA [" Din surâsul său un surâs sunt "] 2255 [din su]rîsul său un surâs sunt, din bucuriile sale, o bucurie sântă. In fine, n-ai văzut-o tu îmbracată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
despre casă că e superbă, că-ți aduce aminte de un monument de Palladio exilat în altă climă. - Nu pot să sufăr, continuă Ioanide și mai îndîrjit, odăile lui nemăsurate, fumurii, încărcate cu mobile de bric-a-brac. Ce-nseamnă casetoanele alea spoite, pereții zugrăviți în imitație de stil pompeian, draperiile roșii de la ferești înfoiate și legate la brâu cu cordoane, ca pe vremea prințesei Matilda? Ș-apoi o să ne arate iarăși pendulul și o să ne spună să-i ascultăm apele (Gaittany tăcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
anticipa "o vreme a poeziei uscate, dure, clasice"303), asociate unei puternice esențializări. În viziunea lui Pound, poezia va deveni "mai dură și mai sănătoasă [...] nu se va impune prin zarvă retorică și insurgență luxuriantă. Vom avea mai puține adjective spoite care să-i stânjenească puterea de a se impune."304 Trăsăturile acestui nou tip de poezie se înscriu în liniile purității clasice, respingându-se totodată maniera hiperbolizantă a romanticilor de a scrie poezie. Concluzia, trasată în coordonatele unei dorințe personale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fericire perpetuă, nu pot fi întreținute prea mult. Mutația de semn/ percepție a evaziunii erotice are loc mai ales atunci când privirea poetului coboară asupra prezentului. În astfel de momente, tristețea sa lucidă identifică, fără greș, spectacolul grotesc al unei lumi spoite, incapabile să își controleze isteriile și delirurile verbale, goale de sens: "țara păcatului/ la lumina isteriei/ animate de păpușarii diferit colorați/ o posibilă renaștere/ a spectacolului morții/ dominat de urletele interogării/ despre viață" (Țara păcatului...). Vocea concretului se aude, practic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care a fraternizat. Carnaval răsucit prin diafane balade ale reînnoirii. Fantome fluturând mantii negre de mătase, oase albe de morți. Șiruri de călăreți sumbri, împiedicându-se de năvala țâncilor jegoși și iuți, ca niște țipari. Măști macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bine în scaun să te-așezi; "Ca nu de vr-o suflare pe dânsul să te clatini "Căta-vei să iei ochii prostești cu nouă datini, Din Sybaris vei strânge bătrâni cu bărbi boite,. "Ca neamului să-i dee naravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii, îmbălsămiți ca mumii "Întrec și tineretul în scandelele lumii! "Strămoși pierduți în veacuri, rînduitori de cete, "Coroana mea ș-a voastră e plină azi de pete. "O voievozi ai țării, frângeți a voastre săbii "Și ciuma
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
însă că în limba romînă a putut exista un apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind sufixul -at), poate intermediată de antroponimie (a se vedea numele de persoane Cernat, Cernești, Cernătești). Cernavrusca este o formație neoslavă, lipovenească (poate un diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un antroponim de la care s-a format numele de grup cerneți > Cerneți); Cernica este diminutivul unui apelativ romînesc ori un antroponim (atestat, în cazul mănăstirii din Ilfov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aburit-o cu o răsuflare fierbinte. Am zâmbit, pentru că m-am gândit atunci că tu nu puteai fi atins de maladia asta a minții mele, care se numește Lulu, că doar fetița aia nefericită și cu mine am văzut hidoșenia spoită, asudată, care mi-a atras atunci mâna în tenebrele ei. De fapt doar eu am văzut, ea a simțit-o pe pielea ei, de parcă ar fi fost îmbrăcată într-o retină pură, pufoasă și senzitivă și, pe ea, de la insuportabila
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
la colțul drept al buzelor și tot mai scurți spre stânga, unde șeaua protezei de cauciuc îi acoperea gingia de sus, din ce în ce mai scăzută. Seara aceia mi-a rămas bine întipărită în memorie. Îmi amintesc de toată lumea pestriță, venită prin antreul spoit, în care abia avea loc mașina de bucate de-a lungul peretelui din fund. A intrat fata tinichigiului de peste drum, neagră ca o bivoliță, cu ochii rotunzi și nasul ca un plisc lustruit. Ținea mâna, ca și cum ar fi avut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dosul gulerului întors și scrobit. - Sunt Ramses, bâigui eu, ridicându-mă de pe marginea de fier a patului. M-a lăsat cu mâna întinsă. Madam Fișic l-a împins în antreu și ceva mai târziu, după ce s-au reîntors în odaia spoită, luminată cu o lampă de petrol cu spătar de tinichea albă, spânzurată de cuiul din perete, Marcu mi-a întins mâna albă și subțire, vorbindu-mi amical despre respectul ce-l poartă amorului îmbobocit în două inimi tinere. În tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bucură astăzi că țara sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini au ajuns în sfârșit a face această lume spoită, bolnavă, plină de paraziții Orientului și Occidentului, o lume matură pentru spital. Și ieri în sala teatrului s-au serbat aniversarea acestei gradate înstrăinări, aniversarea morii sufletelor moarte, ridicîndu-se toasturi în onoarea morarului grec, C. A. Rosetti. Fără deosebire s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de Victor Ion Popa în calitate de inspector al Fundațiilor culturale regale, ajutat de prof. Dumitru Dogaru (mai târziu de Al. Cardalea). Sosirea era fixată pentru prima duminică din iulie 1935. Momentul a sosit; satul este în fierbere, se pregătește... Casele proaspăt spoite, ogrăzile orânduite gospodărește, drumurile îngrijite, măturate de cu seară, ca și nerăbdarea din privirile tuturor, copii, tineri și bătrâni, anunțau, pentru acea primă duminică de iulie 1935, un eveniment de seamă în viața satului Dodești: revenirea unui fiu al său
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
sobă lipită cu lut și baligă, peretele afumat de cît a ars în iarnă, soba de pe scutul lui Ahile mai mare de un stat de om, plăcile de teracotă desperecheate, au înlocuit dosindu-le pe cele noi, rîndul de sus spoit, privirile să te ferească de locul bătrîn al vidului, te ademenește, e cea mai rea femeie! îi fac vorba, capul în piept, te vei trezi, interval de tăcere veghea la sobă din flancul confuziei alcoolice, raportarea la călătorie altă confuzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
discotecă și-ai să-l vezi că se-ntoarce tot cu mâna goală ca să-i ceară bani lu’ tac-tu. Și tocmai că spre seară a apărut Viorel, și nu cu mâna goală. Motorul adus de la Steagul Roșu din Brașov, spoit tot cu vaselină și Înfășurat În folii de polietilenă, era ancorat cu sârme răsucite de obloanele unui Aro condus de un băiat solid și roșcovan pe care-l chema Cezărică. Andrei fremăta parșiv și pervers și, după prostu-i obicei, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj (horahai) - rromi musulmani, spoitori, vorbitori de limbă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități de rromi nomazi? 2. Rromii nomazi se adăposteau În...? 3. Pictor român care a realizat tabloul "Țiganca de la Ghergani” ? 4. Aurarii confecționau....? 5. Poet de origine rromă? 6. Rrom care se ocupă cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal? 7. Opera literară a lui Ioan Budai-Deleanu? 8. Partea corpului de la brâu În sus a fost numit de rromi....? EXERCIȚII și PROBLEME 1. Stabiliți răspunsul corect (A-adevărat sau F-fals) din itemii cu Înțelegere duală
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lemn uscat). Pe jarul rezultat se Încingea obiectul ce urma a fi spoit, după ce În prealabil fusese frecat și curățat bine cu zgură de către femei, pentru a fi observate mai bine eventualele găuri sau fisuri. Sculele și materialele folosite la spoit erau: cleștele cu care se manipula obiectul (silaj) cu vârfurile drepte; cleștele (petaj) cu vârfurile rotunde; nicovala dreaptă și Înaltă de circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la fiecare mișcare și gata să își dea duhul în orice clipă, ar trebui o descriere care ar lungi prea mult această povestire și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o. Dușumeaua roșie a fost de atâtea ori spoită și frecată, încât a ajuns numai găuri. Pe scurt, aci domnește mizeria lipsită de orice poezie: o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă nu-i astupată de noroi, e totuși plină de pete; dacă nu-i ciuruită de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
suntem feudalii, legea pământului și ordinea lucrurilor. Voi sunteți doar niște venetici care până la urmă veți eșua. Exemplul „intrusului“ de la justiție arată că îndârjirea calmă și sprijinul politic ferm produc până la urmă fisuri în blocul vechi de cincizeci de ani, spoit recent într-un stil modernist. Nu e nici o epidemie de prostie. Doar o teribilă spaimă de schimbare. După justiție, al doilea mare domeniu vine la rând... MONICA, PE UN CAL ALB Înghețata noastră justiție, încremenită ca o banchiză din epoca
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
puțin tributar conjuncturii. Ajunge în 1850 într-un orășel care se trezește la viață, aflat chiar în pragul revirimentului. Găsește aici "străduțe în pantă, curățele și pustii", dar și ceva inospitalier și fals în acest Lourdes oriental deja binișor frecventat. "Spoit, furniruit, lăcuit, pare anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare, pentru atragerea clientelei". Acordurile inițiale de violoncel sunt imediat urmate, după cum se vede, de rânjetul naturalist și anticlerical. Ce-ar fi zis el oare astăzi, la vederea acestui parc spiritual, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]