60 matches
-
care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
("Dryopteris filix-mas") este o plantă medicinală, erbacee, perenă, din familia "Dryopteridaceae", cu frunze mari, dublu penat divizate, pe spatele cărora se găsesc sporangi cu spori, acoperiți de induzie. Rizomul este orizontal, gros de circa 25 cm. Este comună în pădurile montane și subalpine din România. Alte denumiri populare: barba-ursului, făliuță, feligă, feregă, ferice, firică, filiuță, iarba-șarpelui, limba-cerbului, limba-șarpelui, năvalnic, spasul-dracului, spata-dracului. este răspândită
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
brun-roșcate și cu lamina dublu-penat-sectată. Segmentele primare ale frunzei sunt în număr de 15-30 de fiecare parte. Pinule (rămurele sau segmente secundare ale frunzelor) sunt oblong-ovate, dințate pe margini, cu vârful rotunjit. Pe dosul frunzelor în timpul verii apar grupuri de sporangi, numite sori. Ferigile posedă două generații heteromorfe independente, care se succed în mod obligatoriu: sporofitul (generația asexuată) și gametofitul (generația sexuată). Sporofitul diploid reprezintă feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
verii apar grupuri de sporangi, numite sori. Ferigile posedă două generații heteromorfe independente, care se succed în mod obligatoriu: sporofitul (generația asexuată) și gametofitul (generația sexuată). Sporofitul diploid reprezintă feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele corpului au numărul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numărul lor se reduce la jumătate, deci ei sunt haploizi. Sporii maturi se desprind de plantă, cad la pământ și germinează
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Din spor se naște o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de sporofit. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid și formează anteridii și arhegoane. Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea mai dilatată a unui picioruș (placentă) care se prelungește în sus și formează induzia, care este o excrescență sau membrană reniformă epidermică care acoperă
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea mai dilatată a unui picioruș (placentă) care se prelungește în sus și formează induzia, care este o excrescență sau membrană reniformă epidermică care acoperă și protejează sorii. Protale sunt verzi, în formă de inimă, care ajung
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]