266 matches
-
precizie, un cult aproape mistic pentru valorile spiritului. Participă la cenaclurile epigramiștilor, duelează cu ei și, când are mai mult răgaz, scrie sonete!”(Eugen Simion). Iar George Corbu, la rândul lui, ne spune:„Vârstele curg până ce pier/ În cercuri mai spornice, mari/ Din care se-ntorc într-un cer/ Purtat de bărbați și stejari” (Vârstele). Ingrid Cosma (România, scriitor, poet), cu poezii în vers alb, prin versurile sale ne face să respectăm și mai mult viața, să apreciem și mai mult
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
trebuie vărsate culori pe pânză din belșug, doar pentru că le ai și pentru că poți. Mai încet și mai atent cu vopsitoria, domnilor pictori, căci pictura e altceva! Tablourile cu flori, efectuate de artistul Paul Ciprian Surugiu, deși lucrate necrezut de spornic (sporul de față cu măiestria cedează de obicei) sunt destul de bune vecine cu operele de artă, iar fondul mesajelor lor este integrat în zorul spiritului său de a dărui căldură de la inimă și alinare de la conștiință, prin oferirea de frumos
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
lemn solidă) împinsă de un ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul. Boabele erau uscate și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soare și cunoaște! * Și mai ales te înfioară De acel galben icusar, Ceasornic fără minutar, Ce singur scrie când să moară Și ou și lume. Te-nfioară De ceasul galben, necesar... A morții frunte-acolo-i toată. În gălbenuș, Să roadă spornicul albuș, Durata-nscrie-n noi o roată. Întocma - dogma. * Încă o dată: E Oul celui sterp la fel, Dar nu-l sorbi. Curmi nuntă-n el. Și nici la cloșcă să nu-l pui! Îl lasă-n pacea-întîie-a lui, Că vinovat e tot
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite ceasuri! Cu voi, nu luai aminte Cum, pe răsfrânta buză a mătcii, dinainte, O spornică mulțime se tencuia-n pereți. Veneau de toată mîna: prostime, târgoveți, Derviși cu fața suptă de veghi, aduși de șale, Pierduți între pufoase și falnice pașale; Iar ochii tuturora călătoreau afund... Căci, răsărind prin ceață și călărind pe fund, La
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De tot sprinteni, De tot sus, De strigau, pierduți, ibovnici: - Ișalà, domniță Hus! c) S-a-mbuibat Și s-a dus Ceasul rău, Ceasul tău, Domnița Hus! Svelt acum, Taie-ți drum... Undă, undelemn călâi Vântul lunecă, înmoaie. - Haide, saltă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unui soare roșiatec și avar, Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar Și toată înflorirea reflexelor fluide. Iar când, târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir Au strâns în năvi de gheață un fabulos Ofir, Pornesc, pline de spornica lor muncă, Pornesc să-și întrunească ascunsele comori, Și peste mări de umbră și liniște, aruncă Efluviile unor neprihănite zori. PENTRU MARILE ELEUSINII Când calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline, când soare potolit Spre golfuri de-ntuneric
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o adevărată libertate, care a putut oferi ocaziune de înaintare, cel puțin pentru cei buni și diligenți, poate mijloci asupra prisoaselor, care nu vor mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de astăzi și nu vor servi pentru îndestularea spornicilor. Fiindcă tot ce se recomandă, nu este precum zic unii, o împărțeală de pământ, nu o împărțire a averilor, nu o îndestulare a sărăcimei prin care metodă am ajunge să fim datori a îndestula și pe săracii de prin orașe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
am grăbit să dau drumul la mai multă parâmă, pentru a părăsi zona, ca să nu-mi rup voltele de plase. Oricum, au grijă midiile să ne taxeze de cârlige și plumbi. Când îți este lumea mai dragă și pescuitul mai spornic, au și ele chef de a servi micul dejun și până nu consumă toată momeala, nu îți eliberează cârligul. Dacă ai răbdare recuperezi volta, dacă nu, trebuie s-o schimbi cu alta bună, sau s-o repari pe loc, în caz că
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris Închid ochii reintrând în vis Și-mi
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361250_a_362579]
-
Aur mărturisește acest adevăr prin cuvintele: “Dumnezeu cere recunoștința noastră nu fiindcă are trebuință de ea, ci pentru a ne face vrednici de daruri mai mari din partea Lui. Cine mulțumește, acela câștigă mila Domnului, cu înzecit prisos, cu tot mai spornică dobândă”. Pentru Fericitul Ieronim recunoștința este o virtute specific creștină, o obligație de onoare, de dreptate și de iubire, sentimentul natural care, sub o formă modestă, nu lipsește nici la ființele necuvântătoare: “Boul își recunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
am grăbit să dau drumul la mai multă parâmă, pentru a părăsi zona, ca să nu-mi rup voltele de plase. Oricum, au grijă midiile să ne taxeze de cârlige și plumbi. Când îți este lumea mai dragă și pescuitul mai spornic, au și ele chef de a servi micul dejun și până nu consumă toată momeala, nu îți eliberează cârligul. Dacă ai răbdare recuperezi volta, dacă nu, trebuie s-o schimbi cu alta bună, sau s-o repari pe loc, în caz că
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
P.Lăzanu, membru al cenaclului “ Vasile Sav “și mai ales despre ultima apariție editorială “Filosofia sufletului omului dăruit de Bunul Dumnezeu “, care de curand a împlinit venerabila vârstă de nouăzeci de ani, urându-i în continuare o viață liniștită și spornica în scris. Poeta Emilia Tudose a susținut un minirecital de poezie, după care au urmat numeroase discuții pe marginea cărților prezentate. Prof. Antonia Bodea Referință Bibliografica: Sub patronajul Ligi Scriitorilor / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636
SUB PATRONAJUL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365812_a_367141]
-
vopselele de un maroniu cu alb dungat și de pe care abia fuseseră date probabil schelele, se îndepărtaseră macaralele de mare tonaj și înălțime pentru a moșii alți “pui de diavol”, după unii pentru a face și mai populat și mai spornic pe cât e păcatul, pe principiul strămoșilor romani “perseverare diabolicum”! De la acesta până la hotelul “Circus-Circus” unde suntem cazați sunt doar 2-300 de metri, dincolo de-al nostru se profilează enigmatic și neiertător cu “piticii” pomeniți până acum - ca un far la
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris Închid ochii reintrând în vis Și-mi
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
sunt de aspectate, după arhitectura de azi și mărimea pereților, dau în vileag viața inimii înconjurate de ei. O astfel de inimă, întotdeauna învecinată de pereți croiți din bușteni spirituali, este a preotului poet Dorin Ploscaru, trăitor al unei vieți spornice în duh, dar și în aspirația prefacerilor bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar solemne, nu ivite din iureșul construirii fără capăt, dar din ardoarea ctitoririi de vetre
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
nu moară mama”. Le-a luat, le-a pus în sac pe bicicletă și nu s-a mai oprit decât la moară. Le-a măcinat și a venit cu făină acasă. Făină era cu tarate cu tot, ca să fie mai spornica. În timpul ăsta, ca să îi țin nădejdea, i-am spus bunicii că va mânca cococi cald. „Bine, mi-a spus ea cu voce liniștită, că omul pe deplin împăcat cu datul sorții, că eu numai atâta aștept și pe urmă pot
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Speranța este o presimțire veghetoare a rodului înfrumusețat al gândirii adânci , trebuincioasă viețuirii ; dar Nădejdea - este Îngerul Sufletului... Ortodoxia este o Religie Spirituală, Creștină , Apostolică, Trinitară. Slujirea ei preoțească, sacramentală, se descoperă în Biserica Hristică, Universală. Oficierea actelor sacerdotale este spornică prin pietate, în câmpul celei mai intense acuități Evenimențiale. “Intelectualii vestici“ sunt binari , ca și preoțimea nesanctificată, cea căzută în uscăciune, din lipsă de har. Ce restaurează în sufletele laice, preoții saprofiți, printr-o monumentalizare egocentrică ? Dezrobirea de păcat, eliberarea
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
și fiecăruia în parte, în numele cuvântului care mi-a dat viața, pentru gândurile voastre curate și dragi, trimise mie din toate zările lumii! Fie că zilele pe care o aveți în Calendarul sufletului vostru, să vă aducă aceeași binecuvântata și spornica Lumină! „Limitat prin natura să, infinit în dorințe, omul este un zeu căzut care își amintește de ceruri”, spunea Lamartine , în Primele Meditații Poetice. Din acest punct de lumină divină, primiți, vă rog, toate mulțumirile mele, pentru darul făcut! Tot
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
vie, va fi fost mai îmbelșugat. Puneam atâta râvnă în toate acestea întrucât, aveam convingerea fermă că grâul va crește des "legând" spice mari și bogate iar pâinea obținută, "pâinea noastră cea de toate zilele", va fi cu atât mai spornică și mai dulce. Plugușorul Aho,aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați! Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați! S-a sculat Bădica Traian Și-a-ncălecat pe-un cal Cu șeaua de aur, Cu frâul de mătase Cât
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
brio catalogul; acum verificăm doar existența, în taină consultăm și astrologul - prologul ... la alt capăt epilogul ... “to be or not to be” - țineți cadența! dar anii ... oare unde s-au dus anii? s-au dus așa cu pas ușor și spornic ... să îi aduni precum înumeri banii? ca prin deșert un fluviu nestatornic ... ne râd în nas parșivii - hoțomanii: tiranicul, necruțătorul ornic. Referință Bibliografică: Hoțomanii de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24
HOŢOMANII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355788_a_357117]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pentru urs destinul ia forma lanțului cu care este legat - Și noi simțim aceste lanțuri chiar dacă nu le vedem; De la coadă spre-nceputuri răsăreau numai rebuturi; Ce spornică e ziua până la prânz și ce repede vine apoi înserarea! cam tot așa și cu viața; Pentru prostia capului, mănâncă bătaie spinarea deși ea nu are nici o vină nici pe-ntuneric, nici pe lumină! Referință Bibliografică: Geaba dai dacă nu
GEABA DAI DACĂ NU CRAPĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355854_a_357183]
-
noastră e bolnavă; vin străinii să o dreagă dar și ei, până s-o gată, ne-o dau înapoi mai stricată. Pristanda e pe cai mari: și-a tras firmă de bodyguarzi. Noii parlamentari, miniștri - foști sau încă activi și spornici la cules - fac și desfac mariaje sub greaua poruncă a legii întru potrivire de caracter, ei - majori, ele - din ce în ce mai neștiutoare dar, dornice să învețe din bogata experiență a celor dintâi până când, de prea multă cunoaștere, migrează și ele spre alte
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]