181 matches
-
iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
complice cu cel absent îl accentua. Privire vie, ascuțită, victorioasă, plină de viață și de sfidare, care răscolea în mine vechi tandreți reprimate, vechi elanuri respinse, zile de fericire neîmplinite... "Bine, Matilda, continuai, văd că nu vrei să vorbești, călătorie sprâncenată (și mă apropiai din nou de ea, îi luai mâna și i-o sărutai, ea și-o retrase ca și când i-ar fi atins-o o viperă, căci o bruscă repulsie îi apăruse pe chip), ai grijă de fetiță și vezi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tu destul în tine un om a cărui trufie nemăsurată pretindea să i se ridice în fiecare zi câte o statuie." "V-ați emancipat și iată ce iese din voi!" Da, nu mai vrem să vă gâdilăm la tălpi." "Călătorie sprâncenată spre ținta voastră, visul uitat al matriarhatului. Oamenii de știință au descoperit că sînteți mai vitale decât noi și o luați în serios. Vitale, da, dar nu în spirit, unde produceți numai dezordine." " Și voi nu produceți. Războaiele le facem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
răspunse. "Ce e de făcut?", zise altcineva. "Ce să facem, reflectă șeful resemnat. Ne întoarcem acasă!" "Eu nu sânt convins că nu găsim locuri la cabană, răspunse atunci micul domn cu o expresie rea, o să încerc singur, vă urez întoarcere sprîncenată." Și se rupse din grup și o luă la vale spre teleferic. Între noi se lăsă o tăcere. "Te pomenești că găsește, zise șeful, și ne întîlnim mâine pe pârtie. O să creadă că am vrut să scăpăm de el... Fir-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adevărat preambul la Geschichte der rumänischen Literatur (1980). Intenția zeflemitoare, notabilă în exegezele critice, se regăsește în proza lui P., îndeseobi în încercările antiliterare din romanul „sentimental” Doina Doicescu și Nelu Georgescu (1977) și în însemnările de „voiaj” din Călătorie sprâncenată (1980), unde ironia, războiul cu stereotipiile, locul comun și kitschul irup în fulgerări de burlesc și grotesc halucinant, hotărând, „atotputernică”, arhitectura intrigii, tipologia, fluxul stilistic și finalitatea estetică, ca și în romanul Podul aerian (1981), proză a „deriziunii”, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
de literatură română contemporană, București, 1971; ed. 2, București, 1977; Modele și exemple, București, 1971; Camil Petrescu, București, 1972; Călătoriile epocii romantice, București, 1972; Comicologia, București, 1975; Forma ca deformare, București, 1975; Doina Doicescu și Nelu Georgescu, București, 1977; Călătorie sprâncenată, București, 1980; Geschichte der rumänischen Literatur, tr. Thomas Kleininger, București, 1980; Viscolul și carnavalul, București, 1980; Podul aerian, București, 1981; Competență și performanță, București, 1982; Istoria literaturii române de azi pe mâine, I-II, București, 2001; Avocatul diavolului. Marian Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă cu multă cruzime (arsă sau tăiată în bucăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Ușurel, căpitane! spuse vesel Măria Sa. Un vin bun se bea din mâna unei femei frumoase! Mireasa este cea care ar trebui să pună vinul În cupe, semn de belșug și de pace! Simina, proaspăta soție a căpitanului Gâlcă, subțire și sprâncenată, cu ochi negri plini de vioiciune, se ridică, zâmbind, și turnă vin În cupa voievodului, apoi În ale celorlalți meseni. - Știm, Măria Ta, spuse mireasa, că frumusețile Moldovei se cam uită cu jind În urma alaiului domnesc... - Căpitane Gâlcă, râse voievodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sub picioarele lor ca pe un strugure mare, încă nezvântat de zeama-i turbulentă, și ei îl vedeau, la rândul lor, din depărtarea încăpătoare ce-i găzduia acum, prin zidul străluminat de imagine și înnegrit de fumul tămâiei, încruntați și sprâncenați, copleșiți de greutatea coroanelor prețios pietruite ale domniei, ce le aminteau dureros de dragostea pământului pentru ei. Îl priveau secetos din tencuiala veche, înconjurați de familii, ținând în palme câte un giuvaer de biserică înălțată din ordinul lor și închinându
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui Gheorghiță Aflat la începutul romanului la vârsta adolescenței, Gheorghiță a parcurs un drum al inițierii: "de-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău". Portretul fizic: "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", nu prea vorbăreț, cu ochi adânci ca ai Vitoriei, cu mustăcioară, având un farmec deosebit. Era inteligent, sfios și supus, dar îi ghicea gândurile mamei. Inițierea începuse din copilărie, dar acum în călătoria cu mama sa simțea că "a intrat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
negru în nouri", păsări mari venite din ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse mult vin și oamenii veneau la Hanu Ancuței, știind că "e vremea petrecerilor", întâmpinați de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul Ioniță pe cal roib, pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
simțit"; timpul real și cel al poveștii se contopesc. Ancuța este personajul feminin din Hanu Ancuței care "nu era han era cetate" și anula presiunea existenței dinafară. Hanul anula spațiul, Ancuța anula timpul, încât creau senzația de universalitate. Ancuța era "sprâncenată și vicleană", acolo la "vremea petrecerilor și a poveștilor". "E o prezență discretă care se confundă cu dublura ei, cealaltă Ancuță". "Boierul s-a întors zâmbind cătră Ancuța cea de demult, care era ca și aceasta de sprâncenată și de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ancuța era "sprâncenată și vicleană", acolo la "vremea petrecerilor și a poveștilor". "E o prezență discretă care se confundă cu dublura ei, cealaltă Ancuță". "Boierul s-a întors zâmbind cătră Ancuța cea de demult, care era ca și aceasta de sprâncenată și de vicleană". Având calitatea de martor și chiar de participant în "povești", Ancuța uneori rememora ca în cazul povestirii căpitanului Neculai Isac. Ea se menținea în umbră, fiind diafană și "vaporoasă". Moș Leonte Zodierul, la rândul său, traversează spațiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost o poveste de crezut. Dar mirele era hoț de cai, temut de la Buzău la Brăila, din Craiova la Ismail, și mireasa era una din Strada Venerei, strașnică fată, sprâncenată, focoasă și nu prea dusă la biserică. Dar i-a luat Dumnezeu la El, undeva, într-o abureală albastră. Mare minune... * Zic unii că dragostea mare ce i-a legat să fi fost cauza; îi știa toată lumea, trecând de mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
seara ceai cu pâine, iar eu mănânc resturile, oricum se termină și pâinea. Am văzut o fată de 14 ani plângând în fața blocului din cauza lipsei de pâine. Mama o certa și-o punea să facă mămă ligă. Ea plângea. Călătorie sprâncenată! Țări minunate. Cui îi pasă? Eu nu-mi dezlipeam ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Când nu ai bani nici să te întorci, nu ai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Podul acela"?... Eu am dat partea mea: sângele! Partea lor e mai ieftină: aurul! În schimb, mă cinstesc cu palavre, cu "ambasadori"!... Să lipsească dinaintea ochilor mei, că mătur cu el Târgul Sucevei! Mâine chiar, îi dați papucii de călătorie sprâncenată! Ba nu, spune el după câteva clipe de gândire. Să rămână! Foarte bine chiar! Să vadă cu ochii lui! Să trăiască cu noi toate spaimele noastre! Să afle și illustrissimii venețieni din chiar gura "ambasadorului" lor, cât de greu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
constituise reședința propriu-zisă când devenise aici proprietar taică-său, locuiau mama ei vitregă și sora acesteia, profesoare încă amândouă la Școala Normală de Fete și înfocate naționaliste. Aveau un nepot, student în ultimul an la medicină, frumușel băiat, brunet și sprâncenat (deși nu purta barbă, eu îl văd în amintirea mea cu barbă: iluzie optică nu fără semnificație), ascuns acum pe undeva, ca legionar, iar bătrânele se arătau - cu discreție, căci erau dintre aceia care în orice împrejurări își păstrează cumpătul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
al dogmaticului tolerant, neclintit în certitudinea adevărurilor sale. Umbla cu un baston prea lung, care l silea să-și îndoaie brațul drept în unghi ascuțit. Îmi imaginez cu amuzament clandestin contrastul dintre acest personaj și interlocutorul său, trapu, foarte brun, sprâncenat, cu barbă neagră en collier, despărțiți prin distanța a trei generații și prin îndepărtarea primului de fostele sale preocupări, actuale și vii la cel de al doilea, sosit prea târziu pentru o confraternitate profesională, dar uniți amândoi prin comunitatea afinității
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
1955] Dunăre... Dunăre, N-ai văzut, Pe-aici n-a trecut Nu l-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Și l-am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primăverii." Balada lui Din Constandin* Dunăre, Dunăre, Drum fără pulbere, Dunăre, n-ai văzut Pe-aici n-a trecut Și n-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a deprins „meticulozitatea”. Teama de cuvîntul prea puțin potrivit sau de fraza flască mă frînează și mă întoarce la începutul textului, ori de cîte ori mă încumet să scriu mai mult de o pagină pe zi. *Ion Toboșaru, cel mai sprîncenat dintre profesorii văzuți de mine, și-a început prezentarea unei exigue cărți de epigrame, luînd-o, fudul de știința sa, de la Marțial, desigur să arate că e „tambour de livre”. Pentru titlul său de universitar, numeroasele anacoluturi și dezacorduri pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]