115 matches
-
și Gheorghe Balan. Mi-a fost dascăl la liceul amintit. 416 La casa înconjurată de „Grădina liniștii”, pe Ulița Rădășenilor, cumpărată de la farmacistul Vorel. 332 Băeșu era o fire duioasă, plăpând, generos și modest, de statură mică, mărunțel, ochii căprii, sprincene mari, nasul mic, acvilin. Mereu gânditor și medita, dornic de-a cunoaște locuri și chipuri, spunând ce lucrări preconizează să realizeze. Îi plăcea viața retrasă și nu-l atrăgea strada. Când lucra, nu vorbea și nu vedea nimica. Era cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă în pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pace impresionantă odihnește aici sufletul acestui vechi și interesant popor. Sâmbătă seara, la teatrul Conservatorului, concert, dansuri artistice și dansuri populare. În sală un număr mare de nasuri respectabile, unele serioase și impozante, salutând, dominând, priveghind între ochi mari și sprincene puternice. Portretul lui Alexandr Nicolaievici Jghent Istoria Gruziei și a poporului gruzin. Al. Nic. Jghent presupune că Gruzinii locuiesc aici din adâncă vechime. Și că Bascii s-au mișcat de aici cu o undă a vechilor invazii, fixându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Intrând în odaie, am dat peste o babă gârbovită cu-n obraz creț ca o smochină și cu un singur dinte în gură. N-am putut deosebi ce coloare aveau ochii ei, pentru că erau duși în fundul capului, acoperiți de niște sprincene brumării mâncate ca de șoareci, iar bărbia mai, mai că i se lipise de vârful nasului. Ea era, se vede, gospodina casei, căci purta în brâu un smoc de chei. Manolucă se apropie de dânsa, îi spuse câteva vorbe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost sfîrșit rotirea peste 80 Solemnul lor sălaș, Los privi rumenul băiat Îmbrățișîndu-și luminoasă mama, si văzu focuri răutăcioase În ochii săi cei tineri, limpede-nțelegînd că Orc puse la cale să-l ucidă 135. Tristețe se nalta peste roșcatele-i sprincene; un brîu ce strînge 136 îi crescu În jurul pieptului că o însîngerata coardă; cu tainice suspinuri 85 Îl tăié, dar dimineața următoare alt brîu urmează-n Jurul sînului să-i crească. În fiecare zi-l privea pe-nvăpăiatul tînăr, Tăcînd înfricoșat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ci urna și-o umplu și-o revarsă departe. "Nu-mi răspunzi?" zise Urizen. "Atuncea poți să-mi răspunzi tu, Femeie-ngrozitoare, învesmîntata în albastru, a cărei strașnica putere-atrăgătoare Totul într-o fîntînă-l duce la stîncă ta care atrage; 15 Sprinceana încruntîndu-ți șezi, stăpîna a acestor ape mari". Nu răspunse, ci brațele și le întinse și mădularele și le-aruncắ departe. "Sau vrei răspuns să îmi dai tu, Femeie, cea mai juna, înveșmîntată-n verde lucitor? Cu truda și cu luare-aminte împărți șiroiu-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-l smulgi și furios să urli Și-n beznă ca să uiți de chinul tot și părăsit de orișice nădejde repaosul să-l afli. Au temelia bucuriei ți-este chinul pe care alții pentru tine-ndură196?" Orc răspunse: "Fie-ți blestemate căruntele sprincene! Ce cauți în acest străfund? 70 Disprețuiesc a ta-Îndurare. Împrăștie-ți zăpezile aiure. De furie turbat sînt în adînc, fiindcă, Iată, picioarele și mîinile mi-s pironite de învăpăiata stîncă, Dar focurile-mi crunte mai bune sînt decît zăpezile-ți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
surîde printre cei uciși cînd cei răniți în cîmpuri gem? Ridică-ți ochii-albaștri, Vala, și-ți pune-ai tăi conduri, cei de safir. O, Tristă Magdalena, privește, mijesc zorile! Pune-ți înflăcărata Cingătoare, coboară în Mormînt, Si risipește sîngele de pe sprinceana ta de aur, si lacrimile din buclele de-argint, 195 Scutură-ți apă de pe áripi și colbul de pe dalbele vesminte. Adu-ți aminte de-ale tale prefăcute groaze de pe-așternutul tainic Cînd soarele-n dogoritoarea dimineață se înalță cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dezbinîndu-se și închegîndu-se în femeiești puteri Himerice, si iscodindu-l cu-ntrebări. El îi răspunse-nsuflețit cu dragoste și cu blîndețe. Pe temelia nicovalei sale șezu Los; ele se așezară lîngă vatra. 345 Los nădușeala-și șterse de pe roșcata să sprinceana și astfel începu (grăi) Către himericele chipuri de femei ce străluceau printre cuptoarele-i înalte: "Eu sînt acel Profet întunecat care acuma șase mii de ani Căzut-am din lăcașul meu aflat în sînul Veșnic. Și în mulțime Dezbinatu-m
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
școlii și la nivel local; * membru al corului Carmina al Casei de Cultură „ Mihail Sadoveanu”, Pașcani din noiembrie 2005; * membru fondator și secretar al Asociației Serviciilor Sociale și Educaționale, Pașcani din 15 noiembrie 2007 Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Sprinceana P. Anișoara Dată și locul nașterii: 09.11.1979, Pașcani, județul Iași Starea civilă: necăsătorita Studii: Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Al. I. Cuza”, Iași, 2003 Specialitatea: Limba și literatura română- limba și literatura rusă Gradul didactic: definitivat, 2005 Vechimea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
transmisă la creier prin influxul nervos cu ajutorul nervului optic. Mediile refrigente sunt reprezentate de corneea transparență, umoarea apoasa, cristalinul și corpul vitros. Ele au rolul de a refracta razele de lumină. Anexele ochiului: mușchii globilor oculari și anexele de protecție (sprincenele, pleoapele, conjuctiva și aparatul lacrimal). Funcția analizatorului vizual este optimă dacă există în jur lumină artificială sau naturală. Ochiul primește razele de lumină reflectate de un obiect oarecare. Lumină trece prin pupila și este focalizata de cornee și cristalin, formind
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
dat își trece palmă peste părul tuns scurt, cu cărare într-o parte, după modă vremii. Deși a împlinit de curînd patruzeci și trei de ani, pare mai degrabă un adolescent viril, prea degrabă crescut mare. Frunte vastă, bărbie preominentă, sprincene puternice, nas român desenat cu riglă. După tata este german de origine: Karl Erik Suckert. Drept pseudonim și-a ales numele de Malaparte, explicînd în glumă: "Napoleon se numea Bonaparte și a sfîrsit-o rău; eu sînt Malaparte și-o voi
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
cămin pentru nefamiliști, unde eram cazați. Nu se formaliza prea tare de condițiile destul de primitive și încerca să ia în umor, tot ce i se întîmplă. Chiar și calitatea studenților aleși de la toate Academiile din țară. O selecție nu pe sprinceana, cum se spune. Escaladînd el cel dintîi obstacolele, Radu Penciulescu a transformat locul de la Arcuș, generos ca spațiu, într-unul vrăjit. Propunerea lui de lucru era, mai întîi de toate, o provocare culturală, spirituală. O incursiune spre misterul și forță
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
o acuratețe aproape muzicală. Klaus își aminti că, la prima lui întrevedere cu Walburga cea mică, aceasta nu părea să fie un copil timid, ba dimpotrivă, a început pe dată a ciripi în păsăreasca ei, însoțind sunetele cu ridicări din sprincene și gesturi elocvente ale mîinilor. La întrebarea lui Klaus , Cum te cheamă?", Walburga cea mică a slobozit, ca o mitralieră, o rafală de sunete, o înșiruire aleatorie de vocale și consoane, care te făceau să te iei cu mîinile de
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
și este posibil să avem indicația că în vecinătatea lui l/r conjuncția nu se sudează). Iată câteva versuri populare publicate în "Convorbiri literare": Păsărica cântă 'n earbă, Trece badea nu mă'ntreabă (C. L., 15 sept. 1881, p. 227) Sprincenele-i umblă'n vânt Ochii-i mă bagă 'n pământ (C. L., aug. 1881, p. 198; primul apostrof este mediu). Aceasta este realitatea textului, cum se spune. În poezia eminesciană ne vom întâlni cu foarte multe situații similare. Mai mult
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
zurnaua-n mâini, mireasa S-avântă, sprintena, la joc ; Deasupra capului o salța, Mlădie, zvelta și înaltă ; Acum că vântul a pornit, Acum, oprindu-se privește, Si ochiul ei aprins sclipește Sub negre gene, ca vrăjit ; Acum se-nclină, se-nfioară, Acum sprincenele-i vorbesc, De pe covor se-nață , zboară Piciorul ei dumnezeiesc ; De-o dulce voioșie plină Surâde , gingașa, senina: Când luna rază și-o destrăma Jucând în abur străveziu, Abia-i cu-acel surâs de-o seama, Ca viata, tinerețea, viu. VII
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
o transforme în marcă poetică exclusivă. în miezul acestor două poeme se află exortații de natură paseistă ori folclorică, evocînd un neguros Ev Mediu doar pentru a marca locul ruinelor într-o natură veșnic vie și infinită: „P-a dealului sprinceană, pe fruntea-i cea rîpoasă, Cetățuie veche, locaș religios, Păstrează suvenirea d-o noapte sîngeroasă Ce mult s-asemănează cu sinul cel noptos. [...] Ochii-mi în mărmurire se uită la vecie, Din stea în stea se plimbă, în orice stea citesc
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
prispă. Se gîndește. La ce se gîndește?La nimic. Innumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blînzi și mîngîietori. Cine trîntipoarta? - Credeam că s-a umflat vîntul... o, bată-vă norocul, cocoșeiimoșului!" (Bunicul). După ce Romantismul a rămas undeva în
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
pe stradă, în parc sau la bodegă, nici pe ecranul televizorului, unde deapănă, cu bine studiată încetineală, amintiri din toate vârstele, de până la finele zguduitului an 1989, ba și puțin pe urmă. Un crainic respectuos, cu ochi mari și mirate sprincene îi pune întrebări ce-și cunosc dinainte răspunsul, totuși cel îndemnat să grăiască nu lasă impresia că recită, pronunță chiar cu o anumită greutate - a vârstei foarte înaintate pesemne, căci e bătrân bătrân. Dar nu și zaharisit. Fie și cu
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
te poartă solitar? Pe lac rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
într-un proces verbal; un scriitor și un om al autorității (în genere un țăran) merg din casă'n casă. Deja scriitorul acesta e pungaș, de mituit în orice caz, pentru că aci, în țara aceasta, toți se pot mitui. Încruntând sprincenele întreabă pe o biată văduvă: "D-ta ai o vacă? Tremurând, femeia-i pune-n mână un biet fiorin - poate cel din urmă pe care-l are - și zice nu. El scrie "Nu" și apoi continuă cu blîndețe: "Nu-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și tramvaiele, strivind cu tălpi uriașe chioșcurile de tablă, măturând trecătorii cu fusta ei ieftină de diftină. Se oprea în dreptul ferestrei triple a camerei mele, se ghemuia și privea înăuntru. Toată fereastra se umplea de marele ei ochi albastru, de sprinceana ei încruntată, care mă umplea de teroare. Apoi se ridica și se-ndepărta spre apus, dărâmând cu părul sârmos și fosforescent avioane poștale și sateliți artificiali de pe cerul plin de sânge... Ce era cu mitizarea asta a mamei mele? Nimic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și stringuri și spârcâiala cețoasă a galaxiilor și harta politică a planetei și mirosul neplăcut al gurii celui cu care vorbești în tramvai și vedenia lui Iezechil pe malul Chebarului și fiecare moleculă de melanină dintr-unul dintre pistruii de sub sprinceana stângă a femeii pe care ai dezbrăcat-o și ai posedat-o cu o noapte în urmă și cleiul din urechea unuia dintre cei zece mii de nemuritori ai lui Artaxerxes și grupul de neuroni catecolaminergici din bulbul rahidian al unui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
între ele, iar detaliile acestora, conturate cu linii și mai subțiri, erau la rândul lor formate din alte desene, la altă scară. Procesul n-avea sfârșit, căci voalul peștelui abisal care, în răsucirea lui, forma un fir de păr din sprinceana mea dreaptă, era compus dintr-un peisaj nocturn, în care Iosif, Maria și pruncul Isus vegheau în jurul unui foc în noaptea dinaintea fugii în Egipt. Dacă priveai cu atenție una dintre stelele spuzite pe cer, deasupra sfintei familii, zăreai o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care derbedeii le înfigeau între buzele lor senzuale de granit. De adunat spârcâielile proaspete, jumătate negru-verzui, jumătate albe ale păsărilor care le-ncununau creștetele. De strivit pe masivii umeri ai obrajilor vreun păianjen mozaicat care țesuse o pânză deasă până la sprinceană. Era primăvară și tufele de forsythia îi puneau pe retină pete de galben orbitor, care rămâneau acolo chiar când își muta privirea, de parcă s-ar fi uitat în soare. Serile mergea acasă prin fluidul de ambră care inunda cartierele sărace
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]