108 matches
-
cu orice preț. COR DE PĂSTORI (tenori și bași) Vedea-vom, vedea-vom ce lucru greu Să facă e-n stare de dragul tău. COR DE FETE (sopran și alt) Nu vine, nu! Nu vine, nu Și îl aștepți zadarnic tu. Sprinceana ta la ce încrunți? Întoarce fața de la munți. IONEL Marie scumpă! Nu-n zadar Tu te-ai uitat spre munții mari. Se rătăcise-un mielușel Pe un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el L-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu orice preț. [COR DE PĂSTORI (tenori și bași)] Sumeațo, vedea-vom ce lucru greu Să facă e-n stare de dragul tău. COR DE FETE (sop[ran] și alt) Nu vine, nu! Nu vine, nu! Și îl aștepți zadarnic tu, Sprinceana ta-n zădar o-ncrunți, Întoarce-ți fața de la munți. [IONEL] Marie scumpă, nu-n zădar Tu te-ai uitat spre codrii mari! Se rătăcise [-un] mielușel {EminescuOpVIII 393} Pe un perete gol de stâncă, La mamă-sa l-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu orice preț. COR DE PĂSTORI (tenori și bași) Sumeațo, vedea-vom ce lucru greu Să facă e-n stare de dragul tău. COR DE FETE (sopr[an] și alt) Nu vine nu, nu vine nu! Și îl aștepți zadarnic tu! Sprinceana ta-n zădar încrunți, Întoarce-ți fața de la munți. IONEL Marie scumpă, nu-n zădar Ai ridicat tu ochii mari! Se rătăcise-un mielușel Pe un părete gol de stâncă, Eu l-am scăpat, l-am dus pe el La
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viața aș vrea să-l văd! Dară mă simt prea slab și turburarea de astăzi și-așa a fost prea mare. (strigă din ușă) Lizetto, vin pîn' la mine!... Fără să mă cuget mult, parcă-l văd cum avansează cu sprinceana încruntată: "A fi sau a nu fi, asta-i între-barea... daca e mai nobil a răbda în sufletul său toate săgețile, toate loviturile unui destin turbat, sau de-a se arma în contra unui // ocean de suferințe, de-a 5r
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-un proces verbal; un scriitor și un om al autorității (în genere un țăran) merg din casă'n casă. Deja scriitorul acesta e pungaș, de mituit în orice caz, pentru că aci, în țara aceasta, toți se pot mitui. Încruntând sprincenele întreabă pe o biată văduvă: "D-ta ai o vacă? Tremurând, femeia-i pune-n mână un biet fiorin - poate cel din urmă pe care-l are - și zice nu. El scrie "Nu" și apoi continuă cu blîndețe: "Nu-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Costin 17 7174. Sasu Lucretia, 3 apartamente, București, str. Unirii 88. 7175. Sapira Aron, 6 apartamente, București, Cal. Dudești 32. 7176. Sfetea Regina, 7 apartamente, București, str. Pitagora 34-36 7177. Șfarț Iosif (succesiune), 3 apartamente, București, str. Aurora 60. 7178. Sprinceana Florica S., 8 apartamente, București, str. Mihai Vodă 49; str. Masarik 17; str. N. Bălcescu 3. 7179. Saragea Zamfir, 7 apartamente, București, str. Vânători 29; str. Arionoaiei 13; str. Ecardiei 54. 7180. Steinberg Morit, 4 apartamente, București, str. Nerva Traian
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
mării, vei ajunge în scurt timp la un han, unde sarazinul Brunello va sosi curând după tine. Ai să-l recunoști ușor după statură are mai puțin de patru picioare după capul lui disproporționat de mare, după ochii oblici și sprincenele groase ce se prelungesc până-n barba-i stufoasă. Vestmântul său, mai cu seamă,care este acela al unui curier, ți-l va indica. Îți va fi ușor să intri în vorbă cu el dându-te drept un cavaler care a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
te poartă solitar? Pe lac rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
zori. Rareori, însoțea vreo pițipoancă în curs de dezvoltare. Un paj chel și volubil, întreținând alertețea, mulțumit cu surâsul pisicuței, înviorat de briza fustelor lungi și plisate. Un sezon întreg se dedicase, totuși, statuarei soții a maiorului! Studia cicatricea de la sprinceana sotului sau a sotiei? Se împrietenise și cu mustăciosul artilerist, ieșeau în trei, parcă pentru a oficializa scandaloasa legătură pe care localnicii o urmăreau cu invidie și revoltă. Anatol Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi parcurs-o. În orice caz, amândoi aveam în ființele noastre câte un mic nebun care trebuia să fie închis. Numai că nebunii noștri, înfuriați de lanțuri și cătușe, sfărâmaseră temnița ieșind afară, în libertate... ... Când la orizont se ivi sprinceana de lapte a zorilor, amândoi zăceam istoviți, cu trupurile dogorind ca jarul. Suflam din greu, sacadat, aerul nu ne mai ajungea. I-am trecut ușor o mână pe cosițele inundate de nădușeală. Ea nu sesiză mângâierea, rămase inertă, departe de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
palpitația cu vocea ei neașteptată: - Ești bun! Spune Noricăi să intre să ia ceaiul cu noi. Drăgănescu făcuse semn fetei, ce se strecurase în spatele iui, ascunzîndu-se stupid și dispărând îndată după o canapea, pe când Elena, cu o ușoară încruntare de sprincene, așteptă pentru a redeveni olimpică să se termine cu intrarea ridicolă a acelei mici imbe-rile, incapabilă să se deprindă cu manierele de lume. In ziua aceea Drăgănescu simțise mai puternice acele lovituri în piept, cu o amorțeală în brațe și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ști că ai veni, Cărărușa ți-aș plivi Și de iarbă și de nalbă, Ca să fii bădiții dragă.. 13 Frunzuliță ș-un burete, Câmpușor cu iarbă verde, Voinic umbra nu-și mai vede. Numai păserelele Își umbresc aripele Și puica sprincenele Și voinicul armele. Armele - își punea Și din gur - așa zicea: 138 {EminescuOpVI 139} - Frunzuliță iarbă mare, Ce m-aș ruga Dumitale Ca la un frate mai mare, Să-ți întinzi o aripioară Să mă duc și eu la țară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și eu sunt albineț Nu mă țin așa măreț. Ucigă-te toaca, drace, Cum nu lași dragostea-n pace, Ci tot umbli ca s-o strici, 192 {EminescuOpVI 193} Ce bătae - ai să mănînci! Neagră, oacheșă la gene, Potrivită la sprincene, Neagră, oacheșă cum ești Pe mine mă prăpădești. Foaie verde ș-o cucută, De dragostea mea cea multă, Mi-a căzut lumea urâtă Că mi-e mândra frumușică- Vedea-o-aș pe bătătură Să sbiere ca o nebună, Și eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cîtu-i mai amar De cât al morții păhar. Ochilor de plâns secați, Trup și suflet vă iertați, Căci de-acum aveți să fiți În veci de veci despărțiți. 9 Ochișori frumoși, Dulci și mângâioși, Ochișorii tăi Samănă cu - ai miei. Sprincenele tale Vor să mă omoare, Când le sui în sus Fac un haz nespus, Când le lași în jos Mă pătrund la os, Ș-acum dimprotivă Ești nemilostivă, Te-ai pornit a rău Spre amoriul tău Întoarce-te cu mila
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în cazul de față avem de-a face cu o critică de la stînga. O „fiziologie” caricaturală a politicianului mic-burghez oferă — sub indicativul „Note“ — Ernest Poldy în Ionaș Grădișteanu. Incipit-ul cvasiurmuzian indică dezumanizarea personajului: „Un trup inert și nevertebrat... Sub sprincenele lăsate ca un accent circomflex, ochii mici, ca două orificii, cu pleoapele lăsate ca perdelele unei case clandestine”. Acumularea de analogii grotești trimite cu gîndul la pamfletele argheziene: „Personalitatea dlui Grădișteanu ne evocă omul care mănîncă 12 kilograme de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
față de chinezi, atît cît au ar(tat studiile realizate asupra "distan(ei sociale", cînd am abordat pentru prima dat( un angajat al hotelului (n compania lor am făcut-o cu mare teamă. Probabil acest angajat a (ncruntat u(or din sprincene, dar ne-a cazat f(r( s( arate cea mai mic( ezitare. (i aceasta se (ntîmpla (ntr-un hotel al unui or((el cunoscut pentru "atitudinea" mărginit( (i sectar( (mpotriva orientalilor. Dou( luni mai tîrziu, trecînd din nou pe acolo, telefonam
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și din teribilul retorism al versului. Poemul este adesea un discurs În sens didactic, o demonstrație cu abstracțiuni. Metaforele sînt puține și fără strălucire: „vălul mîhnirii”, „plumbul datoriei”, „scaunul veciei”, „brațul Îngrijirei”, „vîntul soartei”, „demonul geloziei”, „aripile vremii”, „a dealului sprinceană”, „brațele somniei”. Metafora din urmă e de reținut pentru că anunță somnia eminesciană, un concept filozofic și o stare erotică (starea de extaz). Heliade folosește de regulă epitetul general-apreciativ și comparația abstractă*, rareori intervine și cîte un element mai concret („ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a zăpezii, în timp ce de sus fulgii mari și deși cădeau întruna fără a se opri. Nu puteai privi în direcția lor, deoarece aceștia împrăștiați de o boare slabă de vânt, după ce intrau în urechi, acopereau obrajii și se propteau pe sprincene, nimereau direct în ochi. Mirele cu mireasa la braț, în fruntea alaiului, despicau nămeții proaspăt așezați. Într-o clipă de neatenție, pantofii cu tălpile din piele de bovină, fără ținte, au alunecat trăgând și trupul fericit al mirelui peste cel
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Alte exemple completează portretul cu imagini cîmpenești. Le găsim și-n evocarea păstorului: - «Nu mi-ați voi văzutu, Fiușorul meu Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de-al cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpùluiu, Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Săbioara lùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă. La fel: Unde ați colindatu Nu m-ați, voi, d-aflatu, Drag Fiuțul meu, Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dreaptă. La fel: Unde ați colindatu Nu m-ați, voi, d-aflatu, Drag Fiuțul meu, Ș-alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzutu, Nu l-am cunoscutu». - «Lesne de a-l cunoaște: Ochișorii lùiu, Mura cîmpulùiu, Mustăcioara lùiu, Spicul grîulùiu, Sprincenele lùiu, Peana corbuluùiu, Tăiată-n săgeată Chiar pe mîna dreaptă»... Următorul exemplu conține semne de baladă voinicească: - «N-ați văzut Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut». - «Lesne-i de-al cunoaște Că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Fiul meu Și alui Dumnezeu?». - «Noi de l-am văzut, Nu l-am cunoscut». - «Lesne-i de-al cunoaște Că-i în haine proaste Ca ș-a dumneavoastră. Chivăreaua lùiu, Tăiată săgeată, Pe ochi aplecată. Ochișorii lùiu, Două mure negre. Sprincenele lùiu, Peana corbulùiu. Pușculița lùiu, Trăsnetul de vară, Fulgerul de seară».... Cum spuneam, avem la dispoziție un complex mutant de imagini care ni se dezvăluie în întindere și în mișcare. Mama își caută înlăcrimată Fiul și în seria de variante
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
după fiecare scenă furtunoasă, se simțeau și mai întăriți în unire: „- Iar se oțărăsc în tine cei șapte draci! îi zicea rîzînd Nechifor și-și mîngîia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprincene aplecate și la toată înfățișarea lui îndesată și spătoasă, Vitoria se uita ascuțit și cu îndîrjire, căci era dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani. Așa-i fusese drag în tinereță Lipan, așa-i era drag ș-acuma
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
loc de luptă în păduri de nori ș-argint; Printre stâlpii suri s-arată coifuri mândru așezate Pe pletoase frunți divine - pavezi de-aur ridicate, Lănci ce fulgeră în soare, arcuri ce se-ntind în vânt. {EminescuOpIV 136} Joe-ncruntă-a lui sprinceană și ca un copil tresare Vechiul glob - munții se clatin, ceruri tremur, marea moare. E semnalul cel de luptă între-armiile de zei; Și Zamolx frânele lasă cailor lui de jeratic, Coama lor se îmflă-n limbe de-aur - tremur nebunatec, Bouri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
onoarea de a fi revizuită de-a lungul de domnu[l] inspector. Cu mare ce s-au adunat oamenii, unii de pe [la] 7 dimineața, alții de pe la 8 și, în sfârșit, au ieșit la maidan, comandați de grade superioare, alese pe sprinceană. În acea zi caii sacagiești au avut căutare, iar gospodarii din linie au avut de ce face haz. Ici am recunoscut pe respectabilul sir John Falstaff, care de un veac nu și-a văzut genunchii de grosimea inimei, mânuind cu mândrie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]