149 matches
-
clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri (50 mg; 60 mg; 100mg/110mg; 400 mg). Istoria atletismului tinde să-i confere lui J. Seroarg titlul de prim „sprinter modern” deoarece a fost înregistrat cu o performanță de 9,4 secunde, pe distanța de 100 m start lansat, în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru a favoriza alergarea. În timp, pista de alergare a suferit modernizări ale suprafeței, de la pământ la zgură și ulterior la suprafețe sintetice; cea mai performantă suprafață sintetică pentru alergările de viteză este pista ,,mondo” ale cărei caracteristici favorizează performanțele sprinterilor (are o aderență crescută și o duritate deosebită). Regulamentul I.A.A.F. prevede următoarele norme principale pentru pista de alergări: să fie orizontală: pantă max. în sensul alergării 1/1000 m; pantă max. transversal 1/100 m; să dispună
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai energic; * piciorul pendulant coboară activ, cu “agățarea” terenului. Pe parcursul elanului cele mai semnificative diferențe ce se manifestă sunt următoarele: * corpul se îndreaptă treptat (70-800) și pe penultimul pas ajunge aproape la verticală; * alergarea este mai activă (ritmată) decât la sprinteri; * impulsia este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a performanței de sprint de 10% pentru copiii de 7-9 ani și numai de 5% pentru cei de 10-12 ani. Cunoscutul specialist german Toni Nett (citat de T. Ardelean, 1991), întrebat fiind dacă se poate vorbi despre talent în cazul sprinterilor, a răspuns: „ Dintr-un cal de povară n-ai să reușești niciodată sa faci un cal de cursă”, este deci clar că talentul în probele și sporturile de viteză talentul este edificator. O problema de maximă importanță pentru problematica dezbătută
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
deosebită, astfel încât aceștia să fie capabili să asigure stabilitate și funcționalitatea zonei. Interesantă și reală se dovedește a fi afirmația aceluiași autor citat mai sus, că „postura generală a pelvisului ar trebui să fie de aplecare posterioară”, în acest caz „sprinterii eficienți execută o rotație pelviană pe cele trei axe” ceea ce „poate crește lungimea pasului cu încă 5 cm, care pe întreaga lungime de 100 m echivalează cu 2,5 m sau un sfert de secundă”, aspect ce avantajează enorm câștigarea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
corpului) și o limitează pe cea posterioară. O prelungire a mișcării în partea anterioară avantajează înaintarea iar o scurtate în partea posterioară asigură o impulsie mai puternică. Reducerea forțelor de frânare, sau reducerea forțelor ce descresc viteza de deplasare a sprinterului, se realizează în primul rând prin modalitatea de luare a contactului cu solul, nu prea departe față de proiecția centrului de masă al corpului, în al doilea rând printr-o așa zisă mișcare de agățare-tracțiune a părții anterioare („pingea”) a tălpii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
influențată și de „mișcarea piciorului în timpul de curbă”, adică în timpul de pendulare anterioară, idee prezentată de W. Vonstein de la W. Hess (1991). Perioada de sprijin, sau perioada de contact a tălpii cu solul asigură dezvoltarea energiei cinetice ce catapultează corpul sprinterului spre înainte. Menținerea prelungită a contactului cu solul influențează negativ viteza de deplasare. În perioada de sprijin se urmărește realizarea unui contact scurt ca durată, dar intens ca execuție, el poate îndeplini această condiție când este realizat cât mai aproape
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
câteva aspecte ale tehnicii pasului de alergare cu viteză maximă, pe pista sintetică. Astfel la deplasarea pe orizontală de-a lungul pistei acționează două forțe, una orizontală care asigură înaintarea și alta verticală care ridică și coboară CMC. În cazul sprinterului de elită, conform autorilor citați, timpul de zbor e este mai lung decât timpul de contact, spre deosebire de copii la care raportul este invers. Autoarea citată a reținut explicația conform căreia în timpul alergării cu viteză maximă intervine o decelerare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
forță orizontală produsă va deplasa centrul de greutate înapoi și readuce viteza la nivelul avut înaintea contactului cu pista. Această capacitate de reaccelerare presupune o instruire adecvată în planul tehnicii de alergare. O problemă care vizează pregătirea tehnică a viitorilor sprinteri este îmbunătățirea nivelului de viteză. Jess Jarver, notează că „cea mai indicată vârstă la care se poate dezvolta viteza picioarelor este între 7 și 11 ani”. Până ce „copii vor împlinii 13-14 ani trebuie elaborate și stabilite tiparele după care ei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și frecvența pașilor de alergare trebuie să se stabilească un raport optim. Modificarea oricărei din cele două variabile poate avea repercusiuni negative asupra nivelului vitezei de deplasare. Conform lui R., Manno, (2005) citat de M., Young, 2007, cei mai „rapizi sprinteri au tendința spre lungimi și frecvențe ale pasului de 2,6 m, respectiv 5 pași pe secundă. Aceste valori depind de forța aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) cea ce coincide cu o deplasare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
educare a vitezei de reacție, ca de exemplu: reacție la semnal cu executarea globală a startului; reacție la semnal cu executarea fracționată a startului; perfecționarea perceperii și aprecierii corecte a microintervalelor spațio-temporale etc., se valorifică, la cote superioare, dacă viitorul sprinter învață și adoptă o formă de reacție, numită „reacție de tip motor”, în loc de „reacția de tip senzorial”. La reacția de tip senzorial starea de latență este mai mare. (Zatiorski,V., M., 1980, citat Ardelean, T., 1991). Esența acestei căi de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
acest set anticipativ trebuie să fie plasat în răstimpul dintre comanda „gata” și semnalul sonor- pocnetul de pistol. Setul anticipativ poate fi centrat, focalizat pe receptarea pocnetului, care declanșează apoi acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează mai rapid, timpul de latență este mai scurt. Acest tip de comportament trebuie învățat și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata acestei perioade timpul total al pasului de alergare rămâne teoretic constant. Cu toate acestea, durata etapelor de sprijin și de zbor se schimbă rapid în procesul de accelerare, deoarece sprinterul își mărește faza de zbor și își reduce faza de sprijin. Este necesar un efort conștient pentru a scurta fazele de zbor, întrucât viteza de mișcare poate fi crescută doar prin contactul activ cu pista de alergare”. În legătură cu distanța de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
slabă”, totuși articulația gleznei, genunchiului și șoldului sunt întinse la maxim. Această nouă modalitate de abordare tehnică (Figura Nr. 5 “Noua” tehnică de sprint). este numită “ridicare (zbor, plutire) în sprint” și a fost folosită de o serie de campionul sprinteri olimpic, de mare european valoare și printre mondial care: Linford Christie, campionii europeni Geir Moen, Irina Privalova, precum și Florence Griffith-Joyner. Considerând această nouă tehnică a fi cea adecvată, atât rezultatelor de mare valoare cât și pistelor sintetice actuale, pregătirea ar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
A ANTRENAMENTULUI ÎN PROBELE DE VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a parcurge un spațiu într-un timp cât mai scurt sau capacitatea psihomotrică de a efectua o acțiune motrică într-un timp cât mai scurt. Scopul antrenamentului în pregătirea sprinterilor și a alergătorilor de garduri este acela de a realiza o anumită performanță, concretizată în timp (secunde), la un anumit moment dat, pe o anumită distanță. Realizarea scopului pregătirii presupune îndeplinirea unor sarcini. Dintre acestea subliniem: • aprecierea corectă a condiției
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
deschisă cu fiziologii, biochimiștii, psihologi, au scos în evidență că obținerea unui răspuns pozitiv din partea unui atlet poate fi realizată numai dacă stimulii folosiți creează o “criză” în sistemul sau subsistemul funcțional, pe care mijloacele folosite îl solicită. Pregătirea sprinterilor de performanță și mare performanță trebuie să țină cont de: aspectele diferite ale acestei capacități compuse, care este influențată de predispoziții ereditare; tipul și volumul de alergare, care are efect direct asupra dezvoltării capacității de efort anaerob (viteză); alegerea exercițiilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de 6-8 minute între serii. Intensitatea de lucru folosită se calculează, la începutul etapei de pregătire, la un procent de 90-95 % din cea mai bună performanță a anului precedent, iar pe parcursul anului, în funcție de posibilități existente ale momentului. Pentru antrenarea sprinterilor, întrucât fiecăruia îi este specifică o anumită capacitate de efort anaerob alactacid, adică poate parcurge o distanță mai mare sau mai mică în timpul celor 6-8”, este indicat să se stabilească distanțele de antrenament după posibilitățile de moment ale fiecărui
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cronometrate a unei distanțe pe care se pot imprima foarte vizibil contactul tălpilor (pe pistă foarte bine nivelată și ușor umedă). Valoarea de frecvență a pașilor pentru atleții în curs de afirmare este de 4-4,5 pași/secundă, iar pentru sprinterii recunoscuți, frecvența pașilor poate să fie între 4,8-5 pași/secundă. Frecvența pașilor de alergare depinde însă în ceea mai mare măsură de capacitatea sistemului nervos central de a transmite rapid succesiuni de impulsuri nervoase pentru ca indicii de forță să
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
frecvența mișcărilor sunt elemente specifice fiecărui atlet în parte. Valoarea performanței depinde în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
între lungimea și frecvența pașilor în funcție de cel mai bun timp realizat. Se consideră cel mai bun raport între frecvența și lungimea pașilor, raportul care a realizat cea mai bună valoare a timpului de alergare. În ceea ce privește îmbunătățirea vitezei sprinterilor, antrenorii italieni au folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
săriturile pe săriturile în două picioare, adâncime urmate peste de obstacole, desprinderi rapide, fără prelungirea contactului cu solul, cu sarcina de desprindere cât mai înaltă (furnizează o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și scurtarea fazei de contact. Pașii în alergarea sărită sunt mai lungi decât în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la începutul lunii octombrie, respectiv aprilie cu accent pe pregătire fizică generală până la jumătatea lunii decembrie, respectiv lunii mai; pe parcursul întregului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
săptămână); - educarea vitezei de deplasare (cu exerciții executate o dată de 2 ori pe săptămână); - toate acestea combinate cu exerciții de mobilitate statică și dinamică; - consolidarea și perfecționarea tehnicii globale și analitice a probei. În cadrul pentru ciclului pregătirea săptămânal, alternarea sprinterilor trebuie să mijloacelor respecte următoarele indicații: să nu se realizeze mai mult de două ședințe succesive de pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]