142 matches
-
A - m-a despărțit de auz. // Templu al cuvântului, A, / rugarea trupurilor noastre fumegânde - / vulturul ți l-am ucis / schimbându-te în lucru. / Gândire devenită strigăt, / înzdrăvenind un mormânt. // A, te-am făcut trup / ca să rămână din trupul meu / după spulberare / A. // Îl opun pe A, mie. / Sufletului meu îl opun pe A. / Luptă care naște înțeles. / Cort al amintirii mele. // Trece timpul peste A. / Viața-mi curge pe sub A. / Soarele se închină la A, / la steaua cuvântului - A... («Descrierea lui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
mai copilăresc puțin, draga mea Adolescență!” (cf. Anotimp albastru). Da, numai ADOLESCENȚA păstrează, încă intacte (și, paradoxal: le conștientizeată, ca pe un Paradis pierdut, în același timp!), liniile de forță aleOriginarității - aducând, însă, și vagi, dar persistente presimțiri ale viitoarelor spulberări ale vârstelor intransigente-nontranzacționiste: “Și totuși, mai rămân o clipă doar, lângă barca amintirilor,/ Alături de jocul „de-a castelul de nisip”, nespulberat, încă ». Volumul se numește, corect (întru pluralitate/pluralizare!), “Spiralele adolescenței”, pentru că ADOLESCENȚAare integrată, în semantica ei interioară, atât Coloana
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
ceva „di granda”, poate, actul Suspendării, sau chiar Referendumul, ce va să vină în curând ... „Tot mai rămas ceva de compromis”, să fie un joc vicios al jusțiarilor de fațadă, al hoților care strigă primii „Hoții!”,o manevră eficace a spulberării adversarilor în ȚaraT ... I..., o armă „cool” a politicienilor hulpavi, avizi de manevrarea pârghiilor și butoanelor puterii, protectori ai camarilei dezlănțuite în devorarea privilegiilor sub fluturarea “interesului național”, un sinistru joc, soldat cu milioane de victime colaterale, privitoare ca la
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
griji permanente, umilință, frică și greutăți întâlnite la tot pasul. Povestea Anei nu este singulară. Este o fărâmă din povestea părinților, fraților și copiilor noștri, români fără țară, risipiți în cele patru zări ale lumii în lupta pentru supraviețuire, după spulberarea speranțelor din anii '90. În seara discuției cu nea Vasile, ploua și simțeam că picăturile de ploaie mă lovesc cu propriile amintiri despre familia mea și oamenii din Schela Cladovei, cartierul copilăriei. Am empatizat cu durerea tatălui și cu dezamăgirea
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea () [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
m/s). Frecvența medie anuală a vântului din direcție nord-vest este de 18%, iar cel din direcția de vest este de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcția nord-vest și 1,8 m/s, pentru direcția vestică. Vântul poate provoca spulberarea stratului întreg de zăpada, iar temperaturile scăzute din iarnă fac ca un strat adânc în sol, în care se află rădăcinile plantelor, să înghețe. Zilele cu îngheț Scăderea temperaturii sub 0° C cuprinde intervalul dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
temă care nu poate fi nici discutată, nici susținută public de Familia Regală a României. „Familia Regală este monarhia, o încoronează, nu poate fi un promotor al formei de guvernământ monarhice. Iar în ceea ce privește doctrinele politice instalate pe golul lăsat de spulberarea dictaturii comuniste, Casa Regală nu are cum să se exprime. N-a făcut-o și nu o va face niciodată”, spune Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Despre ordinea și rolul tuturor în suma de valori statale, despre dreptul, libertatea
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
VIEȚII ! Se scrie pe nisipul vieții O urma cu creion tocit, Printre granulele dreptății Scoicile râd la asfințit. Un vânt omoară străduință Și o transformă în nimic, Munca depusă cu credință E loteria dintr-un plic. Ciclul de scris și spulberare Se tot reia la nesfârșit. Când e urmat de fiecare, Pentru moment e fericit ! PRIN SUFLET Prin sufletu-mi mă rătăcesc, Cu voia lui sau pe furiș, Să vad ce pot să mai iubesc Dar mi se pare un hățiș
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
cartea vie a profesorului (el însuși devenit arhetipal, cum spuneam!) multe pagini, cumplite prin tragismul lor “de mase”, privind anii ticăloși ai colectivizării României după modelul stalinist, cu toate cohortele de nenorociri care i-au succedat, și au dus la spulberarea destinului istoric al celei mai însemnate și mai sănătoase clase sociale românești. Acele pagini se adaugă amărăciunii de ansamblu a “jurnalului”. Urmând, la nivel “anecdotic”, un fir cronologic așezat pe elemente evenimențiale (cu necesare întoarceri recapitulative), cartea demonstrează o consecvență
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
câteva clipe toată grădina era un câmp pârjolit peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt, privind împietrit la spulberarea fericirii pe care o dorise veșnică. Câtă risipă de raze a făcut pentru această grădină! Cât a ferit-o de toate primejdiile! Cum a putut străinul, om de rând, să-i cucerească grădina și fiica mult îndrăgită? Răcni ca o
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
a vieții, supusă formelor prin care trece pulberea își lasă lințoliile în toată poezia declinului grecesc. Încet încet, pe lângă exaltarea gloriei eroilor și faptelor omenești, surprinse în toată măreția lor, apare și sentimentul de perisabilitate, a contrastului dintre slavă și spulberare, dintre opulență și gol.35 Asupra cetăților ilustre odinioară, falnice, nebiruite, "apărate de cununa înalta și tare a zidurilor și turnurilor" acționează "mâna distrugătoare a timpului" (cheir olooio chronoio) și "îndelunga curgere a timpului" (chronie chysis), depunându-se asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a face „prăpăd” În ceea ce privește stabilitatea adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu pentru a predetermina un „tu” sau, mai exact, un sine deschis, lărgit, autogenerativ, perfectibil ( În sensul dorit de tine). Te aștepți ca educatul să nu reacționeze? Te Înșeli, nu este deloc așa și nici nu este bine să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intransigente și a noilor mișcări”. Pentru perioada 1945-1956, exilații români au avut certitudinea statutului lor temporar, dar „permanența” este conștientizată nu ca urmare a dinamicii interne a societății gazdă, ci ca urmare a eșecului revoluției din Ungaria, moment care marchează spulberarea speranțelor unei intervenții occidentale În spațiul centralși est-european. CÎt despre lipsa de unitate politică a exilaților români, acestea a fost una dintre trăsăturile exilului românesc Încă de la Început. Printre primele Încercări de sistematizare a noțiunilor utilizate pentru a descrie această
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu lipsea decât aprobarea Vienei, celelalte puteri dându-și deja acordul, în „Curierul“, 4 martie 1881, p. 2. Românul își exprima convingerea că transformarea statutului juridic al României era de competența puterii executive, necesitatea unui asemenea act fiind explicată prin „Spulberarea definitivă a visului celor ce ar mai aspira la domnie, iar Europa nu va mai încerca să desființeze un regat“ , în „Românul“, 13 martie 1881, p. 233. 33 „Românul“, 14 martie 1881, p. 237. • „Dezbaterile Adunării Deputaților“, 14 martie 1881
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
subiectul se fărâmițase; eu cred că ei merg În contra curentului, a curentului de gândire dominant. Corin Braga: Te Întrerup puțin. Făceam distincția Între un modernism arhetipal și un postmodernism anarhetipic Într-un sens mai nuanțat. Impresia mea este că procesul spulberării subiectului unic a Început Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată, la modul spontan, de către omul modern. Însă acesta recepta situația ca pe o criză ce trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textului de viață, de viața ta intimă, de Întâmplările vii ale gândirii tale... Întrebarea mea este deci dacă revelațiile pe care cred că le ai scriind acest text nu sunt mai adânci și nu au o miză mai mare decât spulberarea unui anumit tip de discurs și refacerea discursului filosofic. E ca și cum ai scoate pe teren un tun uriaș ca să țintești o vrăbiuță. Cornel Vâlcu: Eu salut aici poziția de literat a lui Corin. Pentru că, În sfârșit, cineva spune: nu ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în poezie ca un fals romantic, divagând pe tema ruinelor ori a soartei proprii. Prin temperament și prin formație, e mai curând un clasic, obsedat de ideea de a transpune în stihuri istoria națională. Mândru de ascendența latină, el deplânge spulberarea vremurilor de slavă de odinioară, invocând glorioase umbre strămoșești, care să îl întărească în credința-i profetică în mântuirea deplină a neamului, într-o țară unită, puternică și demnă ca Dacia de altădată. Reveriile sale livrești sunt proiectate într-o
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
eficient și total în rezolvarea afecțiunilor respective. Un aspect important este legat de modul de comportare al bolnavului față de boală. În sensul acesta, trebuie eliminați factorii anxiogeni și tranchilizat bolnavul prin următoarele mijloace: încrederea în medic; inspirarea curajului; oferirea speranței; spulberarea îndoielilor; confirmarea optimismului prin rezultatele terapeutice pozitive; susținerea emoțional-afectivă. Se poate desprinde concluzia că orice boală, indiferent de natura sa (somatică, psihică sau psihosomatică), este însoțită de o anumită stare de spirit a bolnavului, care se concretizează în „psihologia bolnavului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
G. Bacovia, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Anton Holban și G. Călinescu. Se propun puncte de vedere și sugestii bazate pe o lectură din perspectivă actuală. Se urmărește îndeosebi spulberarea prejudecăților, a clișeelor și formulărilor dogmatice emise în anumite perioade. Același scop îl au cărțile Permanențe literare românești (1998), cuprinzând eseuri despre o seamă de scriitori, de la A. I. Odobescu la Marin Preda, ori Recunoașterea valorii (2002), alcătuită din studii care
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
6; Mircea Constantinescu, Un roman istoric, RL, 1984, 30; Tania Radu, Între istorie și utopie romanescă, FLC, 1984, 43; Mihai Ungheanu, „Din tot sufletul pentru fericire”, LCF, 1987, 39; Alex. Ștefănescu, De la solemnitate la dezinvoltură, RL, 1988, 7; Eugen Istodor, Spulberarea solemnităților, RL, 1991, 44; Dan Perșa, Apocalipsa domnului Țugui, TMS, 1993, 4; Bogdan Ghiu, Există un specific al best-seller-ului românesc? (interviu cu Ion Țugui), „Dilema”, 1993, 38; Constantin Cubleșan, „Șapte ani apocaliptici”, ST, 1993, 11; Popa, Ist. lit., II, 875-877
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
respinge o anumită tradiție sau afirmă zgomotos noul, ci se îndoiește de însăși posibilitatea existenței literaturii ca mod specific de expresie a omului”. De altfel, eseurile de aici, alcătuind prima cercetare postbelică de anvergură consacrată fenomenului, pivotează în jurul raportului dintre spulberarea și instituirea convenției. Prin ricoșeu, prima parte a lucrării abordează și aspecte tangențiale (raportul dintre tradiție și inovație, reabilitarea concretului, condiția manifestelor, arhitectura viziunii, oniricul, statutul ontologic al poeziei, rolul inconștientului etc.), în timp ce a doua secțiune cuprinde o serie de
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare în mijlocul ei după douăzeci de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moș Gerilă. Reacțiile convivilor, după spulberarea „mistificației”, definesc calitatea morală a fiecăruia. Altă familie, cea din Ca frunza dudului din rai, nu își acoperă murdăria, ca pisica, ci o etalează, ca porcii. Șeful acesteia, Ionel, e, de altfel, director al unei ferme de râmători. Dramaturgul rescrie
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Kilometrul unu în cer (1988) jalonează discursul liric relevând vacuitatea existenței, depersonalizarea și profanarea (raiul stă cu „porțile vraiște”, „taina cunoașterii s-a pierdut”, „cunoștințele se vând pe tarabe populare” etc.) și, într-o ordine mai concretă, tabloul apocaliptic al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni mai umani! Chiar dacă deseori acesta mai și simte, mai pune în cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră -, acest balast nu va mai fi. Ce fericire! Omul va gândi, ca și calculatoarele, prin regresiune și recursul la două valori: 0 și 1. Alternativele posibile nu-i vor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și moduri de existență alternative (virtuale, cyber, cu dimensiuni fizice și matematice adiționale) deschide calea fracturării tuturor normelor umane biologice, teologice, psihologice, etice, filosofice acceptate consensual în momentul de față. (Manolescu, 2003, p. 178) Un anumit soi de relativism și spulberare spirituală pare că se naște. Vom fi noi în stare să stăpânim și astfel de alunecări? Lumea artificială, virtuală, tinde s-o oculteze pe cea reală, concretă. Reperele sunt din ce în ce mai greu de jalonat. „Lumea nouă”, a imaginarului virtual, ne cotropește
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
anonimul june strungar și prozator în cheie autoironică, retrospectiva dinspre 1997 înspre 1986 este parcursă (în tradiție camilpetresciană) de ziaristul Lucian Zvorișteanu, omul legat de urbea buclucașă prin multe fire sentimentale. Urmează revelații tulburătoare, lecții de cinism versatil, malformarea realității, spulberarea adevărurilor: Lucian află că, ani de-a rândul, actualul său redactor-șef, Danciu, a semnat cu numele lui (Zvorișteanu) diverse articole la comandă, pe ponturi vândute de Ciolfan, unele de-a dreptul periculoase pentru viața oamenilor, inclusiv pentru cazul Flonta
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]