205 matches
-
Dragoș Bucurenci Pentru păcatul homosexualității, Dumnezeu a ars Sodoma cu ploaie de pucioasa și de foc iar în se spune ca homosexualitatea este “spurcăciune” . ne învață că Dumnezeu i-a lăsat pe păcătoși la “mintea lor fără judecată” și i-a pedepsit cu “patimă de ocara” a homosexualității, facandu-i “plini de desfranare, de răutate, de ucidere.” . Într-un lung comentariu la acest pasaj
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
voi găsi vreunul, dar după tăvăleala de o noapte, nenorocitul a dat bir cu fugiții. Era însurat! - Aranjăm noi cumva... Dar ce-ți trebuie bărbat? Tu îmi vei duce pe mai departe „dregătoriile și copilașii”! - Lele, mă cam tem de spurcăciunile tale. Dacă nu mă vor? - Deocamdată le sunt stăpână și respectă poruncile mele. - Îmi este teamă să-mi vând sufletul... - Dacă vrei să trăiești ca o prințesă... - A dracului prințesă ești așa gârbovită și urâtă de toată lumea! Cotoroanța furioasă o
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
să lucreze. Soția Bolnavului X: Ești foarte naiv? (Florian își face apariția.) Florian: Florile mele sunt naive. Bolnavul X: Ai ajuns prietene? Florian: Am întârziat. Niște paraziți au urmărit o floare prin parc. Cunosc eu ce e mintea lor, numai spurcăciuni. Am prins floarea de mână, cu toate că ea s-a speriat inițial de mine, pe urmă mi-a înțeles jocul. Paraziții s-au depărtat. Au înțeles că floarea nu e singură. Soția Bolnavului X: Ce floare? Florian: O fată. Bolnavul X
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
făcăturile vrăjitoarei. Găsise într-o dimineață pământul săpat proaspăt la temelia casei și neexplicându-și fenomenul, răscolise puțin pământul. Nu mică i-a fost uimirea când a găsit o oală de pământ îngropată acolo, în care erau tot felul de spurcăciuni: oase, legături cu sfoară scrum și un lichid negru ce puțea groaznic. Femeia a înlemnit de oroare și gândul i-a fugit la tartorița satului. Era știut că numai ea umbla cu astfel de mizerii și o amenințase de curând
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
eu vocea ca să fiu auzit. Fraților... să terminăm discuția... Doriți să ne intre diavolul în biserici prin aprobarea cununiilor la oameni de același sex?! - Nuuuuu! A rostit acea mulțime într-un glas. Dați-ne să semnăm! Mama lor de diavoli! Spurcăciunile dracului! - Semnați, după conștiința fiecăruia, dar nu mai înjurați, vă rog! Fiecare își alege drumul, dar să nu stea împotriva noastră, a majorității. Noi nu avem nimic de împărțit cu nimeni. E treaba lor ce fac și cum fac. Noi
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
Educația este ceva ce majoritatea oamenilor primesc, mulți o transmit și puțini o au!” - Karl Kraus Abjecția este definită în dicționar ca faptă, atitudine abjectă, demnă de dispreț; ticăloșie, josnicie; fărădelege, infamie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, parșivenie blestemăție, scârnăvie, spurcăciune, nebunie etc.; prin mahalagism înțelegându-se bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, în general vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie, dar în zilele noastre - nu numai! Mahalagismul include calomnii și insinuări folosind un vocabular
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
mult „Educația este ceva ce majoritatea oamenilor primesc, mulți o transmit și puțini o au!”- Karl KrausAbjecția este definită în dicționar ca faptă, atitudine abjectă, demnă de dispreț; ticăloșie, josnicie; fărădelege, infamie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, parșivenie blestemăție, scârnăvie, spurcăciune, nebunie etc.; prin mahalagism înțelegându-se bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, în general vorbă sau expresie caracteristică oamenilor de la periferie, dar în zilele noastre - nu numai! Mahalagismul include calomnii și insinuări folosind un vocabular
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
Măria-Ta!” Ea se lipi atunci de Barzovie-Vodă, care sforăia alături, gâdilându-l cu un fir de iarbă sub ureche. Acesta se răsuci spre ea și șopti cu zâmbet de satisfacție pe chipu-i adormit: „Ba am să te omor, spurcăciune, căci ai vrut a mă vinde!” Dezamăgită, se ridică și se întoarse în culcușul ei, gândindu-se nu fără admirație, că o țară unde oamenii fac politichie până și în somn nu va putea fi îngenuncheată ușor. Episodul 180 SE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
necesitățile că nu sunt industriale ca cele ale omului. De-ar dejecta omul un pet de plastic mâncat mai zic, nu prea cresc între copaci closete cu apă curentă și nici nu sunt necesare. Dar un muc de țigară??? Pfui, spurcăciunea! Referință Bibliografică: Doi frați / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
hribii după ploaie, Popimea se îmbracă-n odăjdii de ocară, Fără pic de rușine enoriași jupoaie, Modifică din scripte credința ancestrală. Și-au construit lăcașuri, ei zic de-nchinăciune, Au inventat prin lege și sfinți, și bocitoare, Sfidând moralitatea, trăiesc în spurcăciune, Cădelnița și crucea îndeamnă la trădare. Au adunat averi prin jaf, răspândind ura, Din strană cuvântează îndemnând la războaie, Răstălmăcesc și legea, răstălmăcesc scriptura, În viața monahală sunt lupi în piei de oaie. Torționari ai celor ce au cerut dreptate
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
roșu, lichidul picura pe tâmpla altarului și lua trup de rugăciune chicotind în smerenie. Miros de mirt și floare uscată de ghindă căzută de la butoniera cavalerului cu același nume, visat de toate evele care-și părăsesc adamii acuzându-i de spurcăciune și prefăcută credință ... Ăștia din urmă erau carevasăzică unși cu toate alifiile, vântul le sufla departe mistriile și poloboacele. Clondirele prinse cu ață de gât, pline cu ocru și golite pe jumate erau ținute să boteze clopotul - precum marinarii, vapoarele
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
eu!), provinciali (mai ales eu!), nulități literare (mai ales eu!); colegii săi useriști, care publică la noi, sunt „uscăturile” USR-ului. Da! Da! Da! De șapte ori, DA! Asta, ca să nu se mai obosească să caute, prin gunoaie, abjecții și spurcăciuni cu care, se vede de departe, că este bine mobilată! E vremea să ne lase! Să rămână „nemuritoare și rece” în țarcul său de la intrarea în onorabilul „Luceafăr”, pe post de Lăbuș cronicar! Dar, înainte de a ne lua amiabilul „adio
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
unul, mai la început se pare, L-am acceptat așa cum era el, Cam suspect la prima înfățișare, Timid, cu mutra lui de șoricel Și parcă cineva-mi spunea că nu-i, Era un lup turbat, plin de mânie Și numai spurcăciuni la gura lui, L-am pus la colț și-acolo să rămâie... Același, dar cu altă dulce mască Așteaptă iar să intre-n cercul meu, Dar până maica lui nu o să-l nască Nu-l primesc, să fie Prometeu! În
PRIETEN VIRTUAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352360_a_353689]
-
Să nu creadă cineva că demonstrațiile deșănțate ale poponarilor și ale lesbienelor în București s-a făcut fără aprobarea celor pe care i-am ales să ne conducă destinele. Dar ei n-au primit mandat din partea alegătorilor pentru astfel de spurcăciuni, necunoscute în întreaga istorie a neamului nostru românesc. Regnul animal nu cunoaște astfel de ,,rafinamente” degradante. Dar le place să se bată cu pumnul în piept că sunt aleșii poporului și acționează numai în numele său. Acesta este modelul nostru de
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
-și îmbrățișeze și să-și mângâie poporul, politicienii NU!... În virtutea acestei grave orori, versurile marilor noștri Poeți ni se actualizează continuu în memorie. Până când? Numai Dumnezeu știe! Care generație va mai atinge iar limita suferinței, săturându-se de politică... (căci spurcăciunile politice au atins de mult apogeul nesimțirii), pentru a le striga iar hrăpăreților oportuniști ai vremurilor lor: „Hristoși să fiți, nu veți scăpa, nici în mormânt!” Iată că Adrian Păunescu a făcut-o! Noi am atins pragul insuportabilului și am
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
Mâncat-au și s-au închinat toți grașii pământului, înaintea Lui vor cădea toți cei ce se coboară în pământ” (Psalmul 36, 27). Gras nu numai în sens biologic, dar așa ne îngrășăm noi și ne săturăm noi de toată spurcăciunea lumii asteia. Și să ne mai ferim de ele, dacă tot suntem ai lui Hristos și ne-am osebit în ceata lui. Să ne mai ferim de televizoarele astea, de porcăriile care ne stau în cale, de pretutindeni care ne
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
mintea noastră acolo sufletul nostru și noi întregi suntem. Din cauza asta ce hrană dăm minții noastre, mintea noastră are puterea și însușirea de a se mula după toate ce le vede și le trăiește atunci să scoatem din ea toată spurcăciunea, să nu mai hrănim pentru că noi înșine avem destulă spurcăciune, care va hrăni mult timp mintea noastră în așa fel încât nu o vom putea stăpâni, chiar de ne vom duce în pustie. Ce să mai zic dacă noi tot
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
asta ce hrană dăm minții noastre, mintea noastră are puterea și însușirea de a se mula după toate ce le vede și le trăiește atunci să scoatem din ea toată spurcăciunea, să nu mai hrănim pentru că noi înșine avem destulă spurcăciune, care va hrăni mult timp mintea noastră în așa fel încât nu o vom putea stăpâni, chiar de ne vom duce în pustie. Ce să mai zic dacă noi tot timpul hrănim cu cele din jurul nostru. Să scoatem cât putem
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
pace să ieșim” - în loc să ducă ei duhul păcii pe care îl primim de la Iisus Hristos în Sfânta Liturghie, să-l ducă-n lume, au adus lumea în biserică. Și în acest fel ne-am încălzit așa de binișor cu toată spurcăciunea lumii, încât neavând învățători care să ne spună că nu aceasta este viețuirea pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, am luat de bună și am considerat că ăsta este creștinismul, dar creștinismul este ceva mult mai adânc, mai răscolitor
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
românesc supus unei alianțe periculoase: „Mi-ai împuțiț salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune! I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân și să slugăresc la mațele lui, eu care nu m-am băgât rândaș nici la boierul meu. Vrea trei părți și din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
acum după roadele capitalismului, ai? Vrei să te cațări și tu de Copacul abundenței, ai? Dacă nu încetezi odată cu capitalismul ăsta sălbatic al tău și fără de mănuși, te calc în picioare, stărpitură de cățea roșie ce ești! Faraoancă blestemată! Venetică! Spurcăciune bolșevică! Baligă aristocrată de intelectuală balcanică cu pălărie roșie și veninoasă! Gură-spartă și limbă de lemn! Dacă nu taci odată, îți scot toate măruntaiele din tine, ai înțeles? Ș-apoi te leg iar de copacul tău uscat și a-i
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
va legifera astfel de căsătorii și acum ține să se țină de cuvânt și o face. O face și p-asta! Danemarca a spart gheața a ceea ce orice om cu bun simț și frică de Dumnezeu numește a nerușinării și spurcăciunii. Și nu e singura. Olanda a legiferat și ea astfel de... „conviețuiri” să zicem. Nu mai există rușine, a fost alungată în țările lumii a treia. Să ia exemplu de la țările „civilizate” cum decad moravurile. Dar să nu fie numiți
E CEVA PUTRED ÎN DANEMARCA! de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343624_a_344953]
-
prin întunericul minții și vicleșug produc seisme umane,desfrânare și numai suferinți. Nu sunt necesare dezastre naturale ca să ne trezească din „beția” nerușinării,a crizelor. Lumina este mai puternică decât întunericul și doar ea poate îmblânzi veacul,ca valuri de spurcăciuni să nu spargă oglinda timpului. Lumina lui Hristos luminează tuturor și ne oferă în dar Speranța,fiorii veșniciei! Iisus ne așteaptă să-i deschidem ușa pentru Cina cea de taină. Să prețuim cum e firesc sacrificiul generațiilor anterioare și prețuind
UN OM,O VIAŢĂ,O...LUMINĂ de IONEL MARIN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343692_a_345021]
-
sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]