692 matches
-
prietenii „marelui Stalin, eliberatorul popoarelor”! Și-a reparat rănile foarte repede și m-a lăsat uimit de frumusețe și curățenie! Și ce aer curat! Repet vorba pe care românii o știu, dar ce folos: «Omul sfințește locul» - dar îl și spurcă, așa cum este cazul în București. Cum se pot justifica în capitala României, în zona Grădinei Icoanei (deci, central) maidane - depozite de gunoi urât mirositoare, în loc de flori? Oare ce gândesc despre români nemții, care văd sau aud de așa grozavii? În
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
mâncăm pe rând sau împreună noi și echipa. Câinele mănâncă și el cu toți. Chiftele, șnițele, pizza, aripioare de pui, frigărui, mâncare gătită de acasă, gusta din toate. Toți îi dau câte un pic, pentru că altfel îi lătra de îi spurca. Nu e gras, e doar mâncau. Mănâncă de altfel și șervetele, facturi și ambalaje. Ieri a mâncat o factură de vreo 700 lei. Și face asta de 12 ani încoace și e bine mersi. O dată a mâncat și o șoseta
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
este un scop atât de sfânt pentru români, încât numai Mihai Viteazul ori Crăișorul Horia au mai putut să viseze și să-și pună visul pe firul tăișului spadei... Dar, firește, Diavolul te va umple de bale, ca măcar să te spurce, dacă nu-ți poate opri lucrarea cerească: „nebunul”, „sifiliticul„... - si asta pentru dezvăluirea afacerii „regale” („AFACEREA STROUSSBERG„, cu căile ferate...), pentru dezvăluirea „cârpelilor” liberale, cu „steagul Domnului Tudor„: „țin’te pânză, să nu te rupi!” ... - PENTRU TRĂDAREA (LA ORDIN EUROPEANO-MASONIC
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
transforma în foloase materiale. Asistăm la un șantaj care nu putea fi făcut fără sprijinul trustului de presă, iar în trustul lui avem personaje cheie precum Mugur Ciuvică", a declarat Robert Turcescu. Despre Mugur Ciuvică, Tucescu spune "are o gură spurcată de foarte multă vreme". Nu e un atac la libertatea de exprimare, e un atac la buzunare", a mai spus Robert Turcescu. "Mai bine băsist, decât șantajist", a conchis jurnalistul.
Turcescu: Ciuvică, gură spurcată. Mai bine băsist, decât șantajișt by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77675_a_79000]
-
politic joacă în apele monezilor. Căci, de cînd lumea fostelor idealuri s-a învățat cu zornăit de bani, nici o alianță nu se mai încheie pe cuvînt. Afurisite vremuri, în care nimeni nu se supără, nu pune la suflet și nu spurcă, decît aparte, pe ciocoi. Generic și neasumat, deci nepericulos, așa se răcoresc toți lașii. Și răul cel mai mare, după ce toate s-au așezat, e să nu mai bei cafea cu caimac. Să piardă din bacșișuri soiosul cafegiu. Na, la
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
naștere ușoara si de copii sănătoși. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. În această zi nu este bine să mergi la scăldat sau să dormi afară, la lumina stelelor și sub bolta cerului, deoarece apele devin mai reci și cerbii vin de le spurcă, iar vremea începe să se răcească. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Cei care se roagă cu credință și încredere în puterea lui Dumnezeu să scape de o patimă care îl chinuie au șanse mari să fie ascultați și vindecați. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81622_a_82947]
-
naștere ușoara si de copii sănătoși. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. În această zi nu este bine să mergi la scăldat sau să dormi afară, la lumina stelelor și sub bolta cerului, deoarece apele devin mai reci și cerbii vin de le spurcă, iar vremea începe să se răcească. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Cei care se roagă cu credință și încredere în puterea lui Dumnezeu să scape de o patimă care îl chinuie au șanse mari să fie ascultați și vindecați. - SCHIMBAREA LA FAȚĂ
SCHIMBAREA LA FAȚĂ. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81623_a_82948]
-
sfințenia lui Israel, exprima corporal calitatea de popor ales, de alegere divină. Numai că, prin învățăturile sale, Nazarineanul înlătura acest tabu și schimba radical perspectiva adevărului: „Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.” (Marcu 7, 15). Așadar, Iisus deplasează locul purității: ea se află în ceea ce iese din om, în cuvintele și gesturile sale. În opoziție cu părerea fariseilor, impuritatea devine ceea ce
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
divină. Numai că, prin învățăturile sale, Nazarineanul înlătura acest tabu și schimba radical perspectiva adevărului: „Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.” (Marcu 7, 15). Așadar, Iisus deplasează locul purității: ea se află în ceea ce iese din om, în cuvintele și gesturile sale. În opoziție cu părerea fariseilor, impuritatea devine ceea ce merge de la individ către alții, și nu ceea ce îl amenință venind
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
molcom și plin de bun simț, niște adevăruri supărătoare pentru Domnul Gușă și pentru conducerea actuală. Atât i-a trebuit. Domnul Gușă l-a făcut albie de porci și nu deajuns: a sărit și moderatorul cu gura. Și l-au spurcat În așa hal pe domnul Paller, că altul de-ar fi fost ar fi Împuns fuga. În final cel ce a salvat cât de cât emisiunea a fost domnul Paller, moderatorul fiind prea pornit ca să-și dea seama că tocmai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ce din coadă au să sune” suntem sătui și dintr-alea adevărate nu auzim decât foarte rar, pentru că cei cu adevărat buni nu prea au loc În programele de televiziune și asta din două motive bine Întemeiate : unii-s prea spurcați la gură și prea strigă adevărurile În gura mare, iar ceilalți sunt prea ponderați și plini de bun simț, dar are neamțul o vorbă deosebită și pentru asta „Stille Wasser sind tief” ( apele liniștite sunt adânci ) spune el și cine
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
oră, în suduielile lui nea Marian, ușa cedă din încheieturi. Babalele se repeziră grămadă în cameră. — Iete că nu-i acasă. Fă, și-i sparserăm Vetii ușa! Să vezi când o veni, că asta e muiere-a dracului. O să ne spurce de dracii o să ne ia! — Ptiu, ptiu! făcură iar babele la unison. Nea Marian își aprinse o țigară. — Femei nebune, aia sunteți! Fire-ați ale naibii de muieri, că m-am luat după voi. Fă, Florico, să te văd, fă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de comportament, aspecte ce țin mai mult de relații sociale, însă se schimbă doar forma, fondul rămânând al stăpânului căruia au ales să i se închine. “Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă.” (Marcu 7, 15-16) * Să încercăm să identificăm, pe cât posibil, de când anume au început forțele întrupate ale răului să se manifeste la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se schimbă doar forma, fondul rămânând al stăpânului căruia au ales să i se închine. “Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă.” (Marcu 7, 15-16) * Să încercăm să identificăm, pe cât posibil, de când anume au început forțele întrupate ale răului să se manifeste la noi în țară, la o asemenea dimensiune. Părintele Paisie Olaru, clarvăzător
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
simplu mijloc de comunicare. Atunci când este folosit cu discernământ, cuvântul nu este o simplă vorbă, ci devine o perspectivă a ceea ce transmite. El ne individualizează, ne certifică și ne caracterizează ca individ în societate, pentru că “ Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” (Matei 15, 11). Valoarea cuvântului este dată, în consecință, de valoarea morală și spirituală a celui care îl rostește. Cuvântul este cel care compune o rugăciune, convorbirea cu Dumnezeu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cuvântul nu este o simplă vorbă, ci devine o perspectivă a ceea ce transmite. El ne individualizează, ne certifică și ne caracterizează ca individ în societate, pentru că “ Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” (Matei 15, 11). Valoarea cuvântului este dată, în consecință, de valoarea morală și spirituală a celui care îl rostește. Cuvântul este cel care compune o rugăciune, convorbirea cu Dumnezeu. Prin cuvânt, Lui îi destăinuim bucuria, necazul, durerea sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în cazul de față, însă nu este singurul păcat la care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan intern cât și pe plan extern, în raporturile cu semenii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dictatura personală asupra temelor și dezbaterilor publice câștigă o pâine albă de pe urma comunismului și n-ar renunța, în ruptul capului, la meschinul monopol asupra ideilor. În fond, personajele sunt de-un comic derizoriu: ipostaze contemporane ale "gaițelor" lui Kirițescu, ei spurcă, înveninați și copleșiți de răutatea propriei ratări, tot ceea ce scapă rapacelui control de grup, de haită, de confrerie. Astfel de indivizi nu au depășit, mental, stadiul la care se afla Ion Iliescu în decembrie 1989. Pentru ei, istoria de jumătate
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
vină care nu e a lor. Acum ce facem, transformăm deschiderea anului școlar într-o competiție electorală? Parlamentarii care vor să vadă ce se întîmplă pe la școlile din parohia lor n-au decît să se ducă acolo incognito, nu să spurce cu discursuri politice o zi în care vedetele nu pot fi decît profesorii și elevii.
Politicienii și școlile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9262_a_10587]
-
asemenea, trebuie să fac un act de dreptate pentru cauza CEDO pe care Mugur Ciuvică a încercat să o defăimeze prin atribuirea unui individ din "Țigareta". Este vorba despre doamna Elisabeta Vasilescu care avea un dosar de retrocedare. Să nu spurcăm și cauza pentru că nu ne place. Mugur Ciuvică: Hai să nu fim chiar atât de patetici, doamna Stancu! Lăsați-o încolo de treabă! Legile - peste tot în lume - pentru a le aplica trebuie să existe. Oana Stancu: Ceea ce faceți în
Oana Stancu-Mugur Ciuvică, cuvinte DURE. Oana Stancu: M-ați făcut penibilă. Nu mă așteptam la astfel de manevre by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77425_a_78750]
-
că-i doar o nenorocită stare de moment), iar, în cele din urmă, am ajuns liniștit la adresa indicată de proprietar. Intrând în hambar, am simțit îndată mirosul puternic și grosolan, ce vădea limpede și solid că există ceva acolo, care spurcă locul. Așa încât, fără să zăbovim prea mult, ne-am luat fiecare vermorelul în spinare, cu intenția bună de a îndepărta elementul descompus și de prisos. Într adevăr, locul era abject, scârbavnic și de nesuportat: printre smocuri de paie răzlețe vedeam
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Văzând că cei împricinați nu ajung la nici o înțelegere, se adună cinci, șase babe, vin la locul judecății, se întorc cu spatele, își ridică fustele cât pot de sus și învinuiții o iau la sănătoasa de teamă să nu fie spurcați. Procesul se termină și părțile se împacă. - Asta e un fel de sentință, nu? găsi avocatul să spună prefirând pe buze un zâmbet plin de înțelesuri. - Dacă altă cale nu e! Oaspetele își șterse subit zâmbetul asigurându-l pe staroste
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și la bărbați trebuie să fie acoperită. Toate țigăncile poartă fuste lungi, care separă partea de jos de cea de sus a corpului, iar bărbații poartă pantaloni lungi, niciodată scurți. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Cămășile bărbaților și bluzele părții muierești se spală separat. Până și apa în care s-a spălat partea de jos a corpului se aruncă departe de cort. Totul ține de pur și impur, ca o lege sfântă intrată în sângele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
măcar să-mi dactilografieze manuscrisul. Cred că nici nu aș fi rezistat altfel. Uram scrisul la mașină. Îmi era de-a dreptul silă, mai cu seamă când textele scrise de mână, atât de umane și grăitoare, odată dactilografiate de mine, se spurcau și se alterau. Eu scriam, e drept, foarte încet la mașină, fiindcă, vrând-nevrând, mă agasa țăcăneala aceea, adevărat supliciu, și mai mult decât atât, mă deranja șifonarea frecventă a benzii de indigo și a hârtiei. Pe de altă parte, când
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]