96 matches
-
pe care Îl mănîncă liniștit În patul lui, cu căciula trasă pe urechi, mormăind pe limba lui un cîntec. — Trebuie să facem ceva cu frigul ăsta, Îi zic lui Csabi. Fumăm În fața pavilionului. E ora 8, Întunericul e total. Cerul spuzit de stele se varsă fără opreliști peste cîmpul enorm. Imaginea stelelor dezgolite impudic Îmi aduce aminte de Hațeg. — Noi? Să facem noi? Ce? Mai bine povestește-mi ce-ai făcut acasă. Te-ai văzut cu pretena? Mai mult decît cărbunii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
i se vedea umbra mișcându-se dintr-un loc în altul, semn că trebăluia de zor... Atunci am gândit că Zâna pregătește gustarea de dimineață, atât pentru mine cât și pentru călugăr. Geana unui nor dinspre răsărit pornise să se spuzească, semn că soarele se va ivi îndată. Ajuns în pragul mănăstirii, am ascultat o vreme cântările călugărilor. Apoi, cu suflet împrospătat, am pornit spre izvor... Când am ajuns în cameră, ulcica cu lapte încă aburea, iar pâinea părea că atunci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să mă despart ușor. Deși mă aflu de peste șaizeci de ani în București, sunt și azi un "imigrant", căci nu mă pot compara cu bucureștenii get-beget. Îmi amintesc foarte vag cum e să privești, culcat în iarbă, noaptea, un cer spuzit de stele. Dar, fără să pot preciza de ce, mi se pare că, într-un parc, ploaia are cu totul alt miros decât într-o pădure; și nu cred că mă înșel (după cum nu cred că, luată într-un ulcior, apa
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nimic. Stătea în fața unui cuib de cabluri și monitoare. Pe pat zăcea un ghem de bandaje albe. În încâlceala de tuburi era o față, umflată și colorată în toate nuanțele curcubeului, acoperită de zgârieturi. Buzele și obrajii lui însângerați erau spuziți cu pietriș incrustat în piele. În părul încâlcit se vedea o bucată de țeastă din care țâșneau fire. Fruntea părea că îi fusese lipită de un grătar încins. Într-un halat subțire, de culoarea oului de măcăleandru, fratele ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiara din ’36, cu luna ei de ghețuri neîntrerupte, sau cu cea din ’49, cu căderile ei de zăpadă de doisprezece metri sau despre Viscolul Școlarilor din 1888, cu răcirea lui de 26 grade într-o singură zi, care a spuzit peisajul cu statui înghețate. Asta de acum era o nimica toată. Și totuși se temea pentru viața ei. Se înstăpâniră cafeniurile de carton și griurile metalizate. Ultimii dovlecei și bostani se uscară pe lujeri și toate ființele întregi la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
De jur împrejur, la o distanță nu prea mare, se ridica un zid înalt. Eram fericit acum deoarece scăpasem de apăsarea de pe piept, inima îmi bătea aproape normal, zorită numai de emoția prin care trecusem, iar deasupra mea cerul se spuzise de stele. Abia când m-am desmeticit, am priceput că nimerisem într-un fel de capcană și m-a cuprins din nou teama. M-am așezat între bălării ca să mă gândesc ce trebuia să fac. Să încerc să escaladez zidul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
De jur împrejur, la o distanță nu prea mare, se ridica un zid înalt. Eram fericit acum deoarece scăpasem de apăsarea de pe piept, inima îmi bătea aproape normal, zorită numai de emoția prin care trecusem, iar deasupra mea cerul se spuzise de stele. Abia când m-am desmeticit, am priceput că nimerisem într-un fel de capcană și m-a cuprins din nou teama. M-am așezat între bălării ca să mă gândesc ce trebuia să fac. Să încerc să escaladez zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
renunți la propriile convingeri și idei în numele binelui suprem. Adevărul nu poate fi trădat, adevărul este rod al frumuseții și candorii, nu poate fi confecționat. Tommaso, Tommaso, ești sigur că te afli pe drumul cel princios? El ți se pare spuzit de lumină fiindcă te-ai îndrăgostit de doctrine false. Adevărul meu interior este mult prea puternic pentru a-l perverti sau sufoca; sunt acuzat că aș avea o minte stricată precum cea a unui oarecare Beranardino Telesio din Cosenza. De ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
duhul... Zgomotele abia se mai auzeau, norul de praf se întindea ca o ciupercă uriașă deasupra pământului. — Știi, spuse într-un târziu Pârnaie, chestia aia... Merge și c- un copac. — Care chestie ? întrebă Chisăliță, căutând zadarnic o cărare pe câmpia spuzită cu mărăcinișuri. — Aia cu spânzurătoarea. N-ai nevoie, neapărat, de o grindă. Am văzut io odată pe unu’... Ce făcea ? — Atârna de o creangă. Dacă n-ai fi văzut cum i se bălăngăneau tălpile, ai fi zis că stă și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Când se împlinește viața Chiar de unde crezi că-i trainic De-acolo se rupe ața. Am trudit stors de sudoare Și de oboseală frânt Drept răsplată la plecare Primești țărnă pe mormânt. După ce-ai băut otravă Și-ai rămas spuzit pe gură, Mori, că n-ai trăit degeaba, Ai lăsat în urmă dâră. Iași, 23 IV 1983 Și tot cugetări Dacă vezi că n-ai talent Lasă-te de artă Fii măcar cu tine drept Cată-ți altă soartă. Sărac
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fie "mai eminescian" decât Eminescu însuși, n.n.), se identificase cu pământul, cu apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l părăsise și se regăsea în noaptea spuzită de stele pe podul fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
floricelele lor albe și brebeneii, cu petalele lor trandafirii, care-și fac loc printre peticele de zăpadă și prin iarba tânără, încă umedă. În acceași vreme, pe partea cealaltă a muntelui, cea înnegurată, întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Nu era o pictură bună, a conchis. Dar era perfectă. 19. A Încuiat ușa cu cheia și s-a Îndreptat spre siluetele negre ale pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a mișcat nițel și s-a lăsat jos, sprijinindu-se de trunchiul unui pin. S-a uitat la luminile farului, la covorul luminos al cartierelor care suiau tot mai sus pe versantul muntelui, dincolo de Puerto Umbría, și la bolta neagră, spuzită cu stele, a cerului care se Întindea până În zare. - Chiar sunt și eu În tablou? a Întrebat pe neașteptate croatul. Interesul lui părea real. Sincer. Faulques a zâmbit În sinea lui. - Ți-am mai spus. Dumneata, eu... Toți suntem acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
guler fronsat, nasturi din material și mîneci aurii din broderie dantelată, pe care o purta peste picioarele goale, încălțate într-o pereche de ghete cosmonaut, cu fermoar lateral, din imitație de miel, lăcuite în albastru ultramarin. Albastrul vînătăilor care îi spuzeau trupul de cînd îl întîlnise pe Samuel Brody, cu mai puțin de un an înainte, în septembrie 1966. Un necrolog monocolor al lui Simon Liberati, laureatul pre miului Femina 2011, pentru romanul Jayne Mansfield 1967 (Paris, Grasset), text captivant, convulsiv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
forțează exagerările, elogiul. Entuziasmul - în antract - rămâne, totuși, zgârcit. Se aud prin colțuri disertații despre amestecul de prospețime și trivialitate al acestei arlechinade, despre poezia prohibiției anilor ’30... Devine vizibilă, în sfârșit, și perechea din tren : cavalerul își plimbă chipul spuzit de coșuri dintr-o parte în alta a foaierului, croind drum delicatei thailandeze, mai stin gheră și mai sfioasă ca în ajun. Îi explică, firește, protector și intimidat. Încearcă să înregistreze, în același timp, figurile marcante ale asistenței. Nu cunosc
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
chiar și din răutatea semenilor. Creatorii de geniu știu să transforme eșecurile private în triumfuri artistice. Ce mare creator de artă nu a fost tratat mai întâi ca un infractor al moralei sau al esteticii? În afara strălucirii lor, geniile sunt spuzite de precarități. Măsura, echilibrul sunt pentru oameni normali, nu pentru genii. Scrie mai puțin, maestre! Cum ai să te cari cu atâta maculatură la Judecata de Apoi? Geniale sunt operele ale căror comentarii nu se potolesc niciodată. Ca să te impui
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un cal de lemn, ca al lui Ulise, se pot câștiga și războaie atomice. Un război nuclear nu s-ar putea încheia decât cu cea mai cenușie remiză. În războaie se încearcă o legitimare a crimei. ARTĂ Marii creatori sunt spuziți de singurătate. Cultura ar putea recicla chiar și instinctele. Pictorii Renașterii au devenit repede celebri deoarece lor le pozau numai îngeri și sfinți. Există scriitori mari, alții de raftul doi și restul, care cad de pe orice policioară. Cernoziomul artei îl
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
croi drum spre consacrare. Arta modernă e semn, nu narațiune. Arta valoroasă vorbește simplu despre lucruri complicate. Arta începe să semene cu o femeie frumoasă aflată pe peronul unei gări prin care trenurile circulă fără oprire. Artiștii sunt niște muritori spuziți de glorie. În artă, ori sugerezi, ori enervezi. În artă, dacă publicul nu este șocat, rămâne leneș. Arta nu poate avea doar un scop provocator. Marea artă este o sublimă spovedanie. Capodoperele înving pentru că sunt simple în esențialitatea lor. Arta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să-și găsească undeva, oriunde, un alt loc de muncă în apropiere de casă, pentru a rămâne lângă părinții lui, dacă va fi nevoie. De la un moment dat simți că se sufocă, ieși în curte, era o noapte cu cerul spuzit de stele care luminau tulburător. Cartierul lor era unul periferic. Se auzi trecând o căruță în lungul peisaj tomnatic al nopții. Ea îi sugeră gândul că suferința vieții sale este fără de sfârșit, că toată suferința lui nu este decât o
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de unde fusese despicată până la părul pubian. Pielea atârna de-o parte și de alta a tăieturii, lăsând să se vadă că nu mai avea nici un organ înăuntru. Partea de sus era într-o stare și mai deplorabilă: sânii îi erau spuziți cu arsuri de țigară, iar cel drept îi atârna, prins de torace doar într-o fâșie de piele. Sânul stâng era crestat în jurul sfârcului. Tăieturile pătrundeau până la os, dar cel mai rău arăta chipul fetei. Era tot numai o vânătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se termina orice asemănare între tată și fiică. Elizabeth Short era o femeie care te făcea praf. El părea făcut praf: un schelet ambulant în pantaloni bufanți maro și un maiou soios. Avea umerii plini de alunițe și chipul ridat, spuzit de coșuri. Ne făcu semn să intrăm și ne anunță: — Am un alibi, în caz că vă trece prin cap că eu am ucis-o. Beton armat, cum mă vezi și cum te văd. Amabil până în măduva oaselor, eu am făcut prezentările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]