275 matches
-
și pe-a autorităților care-l vor stigmatiza, prin vocea colectivului de oameni ai muncii, pentru activitatea dăunătoare statului sovietic, pentru ideile confuze, pentru parazitism, pentru faptul de a-l fi contrazis pe Marx așa cum sună rechizitoriul formulat de mutre stâlcite de imbecilitate și turpitudine. Însă dincolo de acest episod, acest tablou are ceva viu și delicat, iubirile și fetele se schimbă, iar camera trece în revistă chipurile amintirii. Se discută aprins despre literatură în termeni adesea paradoxali, Tolstoi, Gogol, Dostoievski sunt
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
o unealtă mirabilă de care și-a bătut joc în urma căderii în păcat, înjosind lexicul pînă la a-l preschimba într-un banal mijloc de comunicare. De aceea astăzi cultura e căzută din condiția logosului, singurul leac fiind forțarea convențiilor. Stîlcind regulile, Nichita obține din zgura vorbelor cîteva fulgurații autentice. Dar pentru a le surprinde, poetul trebuia să renunțe la „cuvinte“ - forma comună a lexicului lumesc - și să îmbrățișeze „necuvintele” - forma revelată a unor energii al căror cîmp nu încape în
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
ci de o revistă literară vizuală, care să cuprindă întreg fenomenul literar contemporan. Oare nu este necesară, în vremurile noastre sărace, când instrucția școlară este atât de precară, când totul se manelizează și se mondenizează, iar limba română vorbită este stâlcită până la nerecunoaștere? Noi credem că da. Și fiindcă tot vin alegerile la USR: sugerăm noii conduceri a USR să negocieze cu conducerea televiziunii introducerea în program a unei reviste literare. Ar fi în folosul tuturor, nu doar al scriitorilor. Din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
să caut atmosferă electrizanta a acelor momente ale căror reverberații dăinuiau peste timp. Mă așezăm pe treptele de piatră ale fântânei arteziene din fața Institutului de Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
joacă roluri de țipe prostuțe și sexy. Nu, ăștia văd femeia gingașa, acoperită, un fel de beauty queen. La emisiunea asta de care îți spuneam, suntem două țipe și citim de pe o hârtie diverse chestii în limba tagalog, filipineaza, si stâlcim cuvintele pentru că nu cunoaștem foarte bine limba. Ei se amuză enorm de accentul și pronunția noastră de începătoare. Sunt pudici filipinezii? Simona, cum să îți spun eu ție... Sunt pudici, rușinoși, dar pe de altă parte, jumătate dintre ei sunt
Fata noastra din Manila [Corola-blog/BlogPost/96503_a_97795]
-
frumusețea ritualului e nu numai aceea că îți înlesnește depășirea unor limite, dar că, pe deasupra, te face să le îndrăgești. Fără ritual aș urî hîrtia, stiloul, bătătura de la degetul mijlociu, crisparea și transpirația, petele de cerneală, tremurul mîinii ce-mi stîlcește caligrafia, și tot așa. Prin ritual însă, toate piedicile care mi-aminteau cît de mărginit sînt în ființa mea de scrib manual capătă înfătișarea unor aliați, a unor prieteni de care, de-ar fi să mă despart, aș suferi. Și-
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
Limba și Portul, nici frumoasa POEZIE!” Vin și-ntreb: ce gând aveți, ce speranță vă animă, Pe soclu urcați prostia... și ziceți că e sublimă?! De ce-o faceți uitând mama, care v-a hrănit cu lapte... E păcat, nu stâlciți limba, vă opriți, nu se mai poate! N-aveți voie să lăsați printre flori crunta otravă... Alte flori veți otrăvi, iar pedeapsa-i foarte gravă! Nu-i o pierdere căci țara de voi uită. Nici n-ați fost... Viitorul vă
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
o sărutare deloc neregizată ,nu se mai sătura de buzele ei fierbinți, de iubirea ei nemărginită. - Unde sunt camerele de filmat,că nu le văd ?! Se reîntorc fără voia lor la realitate . Privirea Irinei scapără fulgere iar buzele i se stâlcesc hidos, ca unei pisice lovite de turbare . Mihai știa că într-o zi o să apară și momentul adevărului. Știa și parcă și-l dorea să vină cât mai repede ca să se elibereze de o povară din ce în ce mai greu de suportat. Dar
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
cam nașpa că bere, vin, rachiu, nici măcar din acela de pufoaică cum ne place nouă, lulu, tată! La faza sta intru în trepidaj! Bă, nu se poate! Păi, atunci de ce mai trăiesc!? În consecință, ratez marea oportunitate de a-i stâlci mecla Marcelei fără riscuri, ba chiar mă gândesc, de-a dreptul înduioșat, că dacă stau eu să cuget mai bine, dă ea, dar cu milă și tot ea îmi pune borș rece dimineața să mă dreg. Băi, dă-o-n-colo de treabă
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
concept i se datorează pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi, la rândul lui inspirat de Locke și Rousseau. Secole de-a rândul, educația copiilor în primii ani începea cu memorarea unor lungi pasaje în latină, pe care, neintelegandu-le, aceștia le stâlceau în toate felurile. Pestalozzi a întemeiat în Elveția și Germania nu numai școli pentru copii, ci și cursuri de pregătire pentru profesori. Ideile sale au fost preluate și introduse în întreaga Europa și în țările celorlalte continente în care influență
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
ce nenorocire este aici, jos! Fă o minune, Fiu al Omului, și adu-mă pe mine, un biet nemernic, printre cei care mă iubesc! Numai că negura cumplită a templului în care am intrat, încă viu fiind, mă cuprinde definitiv, stâlcindu-mi ființa. Voi muri în curând, asemeni celorlalte nesfârșite suflete neizbăvite care n-au reușit să plece din această lume și poate și din altele în pace. Natura grea și rece a falsului templu prin care, rătăcind, am ajuns aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tîrÎt afară din Încăpere. Mi-am simțit picioarele cum abia ștergeau pardoseala și, oricît am Încercat, n-am izbutit să mă eliberez din strînsoarea lui Neri, care mă căra ca pe-un colet prin seră. — Sufletul am să ți-l stîlcesc eu ție, nenorocitule, bîiguia printre dinți. Mă duse tîrÎș pînă la ușa apartamentului și, ajunși acolo, o deschise și mă azvîrli cu putere pe palier. Cartea lui Carax Îmi căzu din mînă. O ridică de jos și mi-o aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
băiat tare chipeș. Oftă puțin. Se zice că o femeie îi păstrează totdeauna o amintire tandră primului amant, dar poate că nu totdeauna ține minte cine era. — Tata era un om înțelept. Ce-a făcut? am întrebat-o. — M-a stâlcit în bătaie și apoi m-a pus să mă mărit cu căpitanul Johnson. N-am avut nimic împotrivă. Era, bineînțeles, mai în vârstă, dar destul de chipeș. Tiaré (taică-său îi dăduse numele florii aceleia albe, parfumate, despre care se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
s-aștept trei sferturi de oră pe hol pentru a-mi arăta ce important e părea preocupat mai mult de mustața lui, pe care nu reușea să o netezească în ciuda pomezii cu care se dăduse, decât de tânăra învățătoare. Îi stâlci numele de câteva ori, se prefăcu că răsfoiește dosarele, se uită la ceasul lui de aur, își aranjă părul, își privi unghiile curate. Avea niște ochi de vită, în care-i citeai prostia și ignoranța, ca acele animale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o pronunță des, după cum știm. El îi răspunde pe potrivă, că se vede pe ea cum luptă cu forță împotriva sentimentelor pe care le nutrește față de el; ar face mai bine să‑și folosească energia asta înăuntru în casă, ca să stâlcească mutrele burghezilor. Mâinile lui Rainer alunecă pe picioarele Sophiei în sus, până când picioarele ei se termină și mâinile lui la fel, fiindcă sunt date, din păcate, la o parte. Ești un anarhist frumos care nu vrea decât să se răzbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iert păcatele...” Care păcate ? Dar în amorezii ei din timpul nopților cine ar fi dat cu pietre ? „Amorosu” rosti o înjurătură de nereprodus. Era un individ înalt, voinic, îmbrăcat cu un costum de-o elegantă căutată. Avea un chip ridat, stâlcit în nenumărate încăierări de stradă, cu o expresie violență. Aruncă pe masa câteva bancnote: Culca-te și tu, ajunge pe azi...” Va să zică, Amorosu este peștele fetei! Autorul conduce acțiunea cu dexteritate, cu un real talent, scenele sînt veridice, plastice, cuvintele
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
nici donație filantropică pentru azilanți. Demnitatea unei națiuni este semnătura pe propriul act de identitate și se produce prin voința sa manifestă în istoria concertată a omenirii. Recursul românilor la propria istorie este tocmai dreptul lor la adevărul istoric, adesea stâlcit prin silnicia imperiilor, care ne-au tranzacționat nepermis destinul, prin trădări ticăloase! Anul 2012 este încărcat de mare povară! Este povara celor 200 de ani de blesteme grele ale românilor care și-au văzut ruptă vatra străveche a neamului. Este
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului La aer Ești la aer te simți bine Până vine un măgar Să se-așeze lângă tine Cu manele și grătar. Unei ,,vedete” Când o văd stâlcind cuvinte Printre două mici banane, Știu că dânsa are minte Căt în buze silicoane. Unui afemeiat De mine gândul e departe Că n-are dânsul neuroni, Dar cred că-i are din păcate Coborâți în pantaloni. Unui șofer prins beat
EPIGRAME de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363515_a_364844]
-
la urechile lui, Capitolinus s-a înfuriat peste măsură și a poruncit soldaților să-l prindă pe acela care i-a necinstit zeii lui. Soldații au alergat degrabă să împlinească porunca și prinzând un țăran care venea de la camp, îl stâlcesc în bătaie să le spună cine este făptașul și unde se ascunde. Văzând cum este pedepsit un om nevinovat, Emilian se mărturisește în fața lor, se dă prins și este dus în fața prigonitorului. Capitolinus își dă aere și dorește să pedepsească
MUCENICI ROMÂNI de ION UNTARU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364247_a_365576]
-
ești din gașca criticului respectiv fi sigur că vei fi pălmuit fără milă,chiar dacă cartea este bună, aceasta este caracteristica ,în general a criticii noastre de azi,pentru care așa-zisul postmodernism(cu care se lăudau opzeciștii,cei care au stâlcit limba română),înseamnă violență verbală accentuată, înjosire a celuilalt, umilirea scriitorului până la despuierea de propria personalitate, grobianism extrem, subculturnicie în continuă extindere și tendință vădită spre analfabetizare globalizantă. Cum spunea Camil Petrescu,făcând aluzie la critical literar:”Un măcelar nu
DIALOGURI PRIVILEGIATE-ALEXANDRU FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367378_a_368707]
-
nimic altceva în afara unui petec de cer, prizonier între cercevele. Arina zâmbi și salută bătrâna, care îi răspunse ceva nedeslușit. La întrebările pe care i le punea, era nevoită să-și încordeze auzul și să încerce să deslușească - printre sunetele stâlcite de buzele veștede și prin analogie cu cuvintele uzuale - ceea ce îi răspundea bătrâna, care izbucnise brusc într-un plâns hohotit, prelung, prin care părea că ar fi vrut să-și reverse toată neputința. - Așa... incontinență emoțională.... Urmărind protocolul de examinare
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
psihologic; sora mai mare, frumoasa și inteligența care îi va trimite un leu demonstrând astfel că depărtarea nu a făcut-o să o uite; fratele premiant, ce își poartă cu mândrie pe cap coronița din flori, chiar dacă păpucii lui sunt stâlciți, dar care dintr-un egoism ce nu poate fi explicat în loc să o ajute în relația cu tânți Sinica, un alt personaj ce va avea o influență benefică asuprea tinerei adolescente, va pune sare pe rană făcută de o mamă ce
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
cele făurite de însuși omul pot înrâuri asupra oamenilor, schimbându-le înfățișarea și chipul, dar într-un astfel de caz un lucru este de neocolit: tot chipul zidit de însuși omul sau insuflat de diavoli și primit în suflet va stâlci chipul duhovnicesc al omului zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”[ 57] De aceea, părinții duhovnicești insistă că, pentru a ajunge la rugăciune curată și trăire duhovnicească autentică, este nevoie să ne eliberăm mintea de orice închipuire și imaginație. „Calea
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
și Portul, nici frumoasa Românie!” Vin și-ntreb: ce gând aveți, ce speranță vă animă, Pe soclu urcați prostia de-o credeți că e sublimă? De ce-o faceți uitând mama, care v-a hrănit cu lapte... E păcat, nu stâlciți limba, vă opriți, nu se mai poate! N-aveți voie să lăsați printre flori crunta otravă! Alte flori veți otrăvi, iar pedeapsa-i foarte gravă. Nu-i o pierdere căci țara de voi uită. Nici n-ați fost... Viitorul vă
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ARITMIC Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Mi-s pașii grei și scoicile stâlcesc. De talpa mea nisipul se ferește De urmele (ce alfabet poesc!) Sfârșind la țărm în solzi de pește Chiar Gebelezis a scăpat din frâu În disonanță apriga tornadă. Ce fulger fără tunet va să cadă? Și marea pare un potop
ARITMIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348155_a_349484]