192 matches
-
simplu, echivalent. Nici ,faubourg", nici ,banlieue", deși fiecare în parte aduce propriile nuanțări de sens. Cum se va transpune acel impersonal și indistinct ,domnule" pe care Leonida îl adresează Efimiței sau omniprezentul ,soro"? Cu adevărat dificilă este, însă, situația franțuzismelor stâlcite (,sanfaso", ,alevoa", ,musiu"). Redate în limba de origine, efectul e corectiv și - prin asta - anulator. Propunerea de mediere a Magdei Jeanrenaud e o admirabilă soluție funcțională: folosirea omoloagă a unor anglicisme. Artificiul celei de-a treia limbi este, de altminteri
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
Cu specificația că ,Extraterestrul" este un diavol de o factură ceva mai specială. Extraterestrul lui Nichita Danilov poate fi văzut, în ultimă instanță, ca un ,diavol" promotor al postmodernității. Discursul său, destul de incoerent și confuz, doldora de trimiteri livrești (unele stîlcite) și aluzii culturale, cu raționamente uneori strîmbe și, în mod cert, niciodată clare, în care vechile valori ale creștinismului nu-și mai au locul, este cel al zilelor noastre, al confuziei generalizate, al ambiguității perfecte și al universului mass-media dominat
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
fosforescente, cu nimfe cu trup de cărbune?” Cel de-al treilea grupaj de poeme, Capricii de altă dată, amestecă în mod deliberat sonorități de folclor infantil între pliurile descântecului erotic, cum se întâmplă în Baba Naia: „Baba Naia Papagaia/ dinți stâlciți adormiți/ trei pisoi la ușă prinși nenăscuți încă nelinși/ soarbe-n oale/ numai scrum numai boli/ e de fum îți dă târcoale/ e de foc îți dă noroc/ de te scoli vârcolac înecat într-un lac/ și te zbați și
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
subțire, nu foarte înalt. Are exact chipul lui Isus, evreul ăsta, fața prelungă, plete ondulate, parcă în șuvițe, ochi vii, un surâs fără cauză puțin trist.. Părinții lui sunt veniți din România. Sharon a preluat din familie o limbă română stâlcită a târgușoarelor moldave de pe la 1920 dar arată ca un european-israelian. Aspectul lui contemporan și limbă de altădată îi dau un aer straniu de întors în timp. Înțelege româna perfect dar nu vorbește bine, părinții vorbesc și acum în casa acea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
luni l-au ținut, apoi l-au lăsat să-și vadă de treabă. Nu s-a putut angaja decât la salubrizare. Lucra acolo cu niște turci, oameni de treabă, dar cu ei nu se putea discuta, dacă le înțelegeai nemțeasca stâlcită, decât despre fotbal. Or, el cu fotbalul nu le avea defel. Le avea cu porumbeii, cu fixu’ ăsta rămăsese și de el nu-l putea vindeca nimeni. Locuia cu chirie undeva, dar acolo n-a putut ține nici măcar o pereche
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
zdrobită, cu membrele frînte, cu chipul desfigurat și Însîngerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pămînt; pe pămînt zăcea o masă de oase frînte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stîlcit. Cei care se apropiară să vadă scena o auzeau blestemînd: „Și asta e tot o mărturie a Învățăturii lui. Viața omului e cădere și iad, iar lumea e În mîinile tiranului. Blestemat să fie cel mai tare dintre tirani, Elohim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În zadar ar demonstra el că ordinea documentelor o are mai degrabă în cap, în minte, decât în sertare. La o adică nu-l crede nimeni. I se repetă din capul locului, dictonul latin scripta manent, (chiar și acela eventual stâlcit: „Scripta magnet„,”scripta maneat”, ”scriptura manunt ”, ”scripca mărunt ”, etc.) și i se acordă calificativul numai în funcție de felul cum are documentele puse la punct, nu în funcție de ce știe el să facă la clasă. Mai pe scurt, profesorul trebuie să conțină în
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
celulă activă în organism este refuzat, neglijat și, deci, neglijabil. * Elevimea și studențimea nu mai au valori, nu mai cred în nimic, nu mai au idealuri, disprețuiesc cultura, se refugiază în lumea virtaulă a Internetului, vorbesc din butoaie o limbă stâlcită și nu mai știu să pronunțe cuvintele. * ''Cea mai rea întorsătură de situație nu poate fi niciodată plănuită pentru că se întâmplă, întotdeauna, dintr-o coincidență'', scrie undeva Durrenmat, maestrul teatrului epic, adică maestrul genului dramatic care exclude iluzia și refuză
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
plăcerea lecturii, nu are pic de discernământ. Citește cu voce tare reclame, etichete, meniul din sala de mese, numere de mașină, orice înșiruire de litere. Teo e un băiat de 2 ani și 4 luni, argint viu. Vorbește un pic stâlcit, dar aproape fără pauză. Dacă nu are nimic de comunicat îi imită pe ceilalți. Când e vorba despre el folosește persoana a treia. Ziua începe cam așa. Teo deschide ușa apartamentului, își îndreaptă privirea spre becul de pe hol și strigă
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
mâini diafane cu miros de alice Julia May vedea gălbenuș sub un castron de sineală umbre de ființe trezite în orașul ei de himeră cu uși din stejar casă fără adresă pe insula ei de acum Strâns înfășată o gură stâlcită sorbea din pământ Strâns înfășată în somn fluid hohot prefăcut în piatră Strâns înfășată jucărie din argint alungată din loc în loc de vântul de la prânz De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Din întuneric se luptă să se nască
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umbla cu o bundă de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu ca un cuțit în șale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care avea o panglică soioasă de sudoare bătucită cu praf. Pălărie purta numai vara - ziua, pentru că noaptea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
locuit de zâne și de prinți, chiar dacă trecuse multă vreme de când ursitoarele nu se mai abătuseră pe acolo. Felul cum arătau încăperile dovedea fără tăgadă trecuta lor prezență. Îmbrăcat în uniforma școlară, cu care doar că nu dormea, cu pantofii stâlciți, realiza ce-ar fi putut simți voinicul sărac pătruns în palat fie pentru a cere mâna prințesei, fie pentru alte rosturi. Ajunși în fața unei încăperi simple, George i s-a adresat: - Aici este cercul de tipografie; dacă vrei te poți
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... Citește mai mult Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babana în
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... XII. LICĂ-URSULICĂ ȘI SIMINA, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 54 din 23 februarie 2011
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un tablou/ al spaimelor acolo, să trăiți... Tot prin bâlci? Sărut mâna,/ părinte... tot... Să treci,/ bre și pe la panorama cu gorgoane: tot/ cu fimei, cu/ solzi și cu ventuze... și cu
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
ai propriilor interese și au uitat de interesele romanilor. Au fost trimise la Bruxelles personaje create în laboratoarele politicii dâmbovițene care nu ne reprezintă. EBA ne-a făcut de râs în Parlamentul European cu discursuri inculte, într-o limbă engleză stâlcită, care au făcut ocolul lumii virtuale, ca exemplu de prostie extremă la nivelul cel mai înalt al politicii europene. Hărnicia sa notorie - cele 1387 de activități în forurile europene cu care se lauda EBA - este un exemplu de hărnicie a
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
poetului, fie despre tipurile de poezie (,,poezia de inspirație folclorică și ... poezia filozofică”; poezia de dragoste, poezia socială, satirică), despre ,,spiritul critic al poetului”, ,,spiritul satiric și zeflemitor” (față de ,,poezia fără conținut, lipsită de ideal și scrisă într-un limbaj stâlcit”), ori despre ,,influența schopenhaureană” care a reprezentat „hrană sufletească pentru inima lui îndoielnică”, despre influența liricii eminesciene asupra literaturii române. Cercetătorul nu se cantonează la a discuta numai despre poezie, ci abordează succint și proza eminesciană din perspectiva romantismului european
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
mine să vorbească franțuzește - continuă istorisirea Dumitru Sinu - iar eu, deși aveam hotelul pe atunci, mai lucram în timpul liber și la el la spital, mai mult pentru socializare. Îi plăcea să impresioneze, rupând câteva cuvinte și expresii într-o franceză stâlcită”. Când au ajuns la cabinetul medicului, Nicu Stoicoiu a fost chestionat asupra durerii care îl supăra. Pentru a fi cât se poate de explicit, inginerul a cerut o foaie de hârtie și un creion și în câteva minute, a desenat
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
la întâmplare într-o mașină 4x4. Am rămas impresionată. Se asculta muzică din opera Traviata. L-am întrebat cum îl cheamă și de unde este... Petre Shieriez mi-a răspuns, din Dealul Negru. Dar îl trăda accentul și câte un cuvânt stâlcit. De unde veniți? am insistat eu, ca să aflu că, de fapt era elvețian, dar el se socotea, după 10 ani de ședere în România , dintre care șapte ani la Cluj-Napoca și 3 ani la munte, în județul Cluj, „de-al casei
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerșeala gângurește printre rânduri Pomeții-și zguduie, de frică, suferința Eu te-am lăsat în urmă,-n zece cânturi În inimă îmi ești sfântă ființă Curajul a tăiat din filmul vieții Pasajele stâlcite în bătaie De-a nenorocului surpriză, dimineții Plăcându-i gura ta și fruntea-ți prea bălaie Citeam în voca ta nemernicia Și tremuram la-auzul falselor trăiri Mi-ai luat din firul vieții bucuria M-ai învățat murirea durerii din muriri
DISPARI DIN MINE PE FURIȘ... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359843_a_361172]
-
vină - m-am străduit să-mi reprim resentimentele și am încercat să scap de el în mod politicos. După cum mă așteptam, nu s-a lăsat alungat așa simplu. Pregătită de pe acum să fac față cu stoicism asaltului său de spaniolă stâlcită, i-am adresat una din privirile cele mai strepezite de care sunt capabilă, deplângându-mi în gând soarta. Contrar obiceiului majorității vanzătorilor ambulanți, care profită de clipa de confuzie inițială pentru a se lansa în stil heirupist în ample monologuri
RETETA PRE-SCRISA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359601_a_360930]
-
emigranți diferă în diverse părți ale țării și în diferite cercuri. Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obțină un job mai bun
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
Alunecări, Prin munți De aer, Acesta este, Zborul. *** Portret Florile salcâmului, Înzăpezit de Balsamul vieții. Ard tunete Cu miros ingenuu. Punct fix Stea Polară, devenind solitară, e tot la Zenit. PĂSTREAZĂ TĂCEREA Nu mai cânta, Orga e veche, ies melodii stâlcite, te străduiești zadarnic, să le îndrepți, Rămân neisprăvite. Referință Bibliografică: Libertate / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411, Anul II, 15 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIBERTATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342148_a_343477]
-
depărtărilor de care auzi în fel și chip îți înflăcărează imaginația și este justificată de etimologii ciudate, alăturări nevinovate de nume și locuri pe care te silești să le descifrezi mai mereu prin jocul nevinovat al rimei, silabisiri într-adins stâlcite, îngânate sau accentuate anapoda, cele mai multe la brodeală, înfiripări coagulând pseudo-aprecieri sau semnificații animiste, doar întâmplător logice și care pătrund șăgalnic și cu râvnă în feerica și misteroasa lume nevăzută și abia bănuită în coordonatele sale spațiale, cu locuri și oameni
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Mihai Vâlvă La vechi hârtii luând azi seama, Găsii scrisoarea de demult, Era de-acasă, de la mama, Pe care n-am vrut s-o ascult. Scria atunci că sunt mai bine Și că grădina a dat spor, Scria cu litere stâlcite Să merg să-i văd, căci le e dor. Dar viața lor s-a dus departe, S-au rătăcit pe-al vremii zbor Și cine să-mi mai scrie astăzi Să merg să-i văd, căci le e dor? Referință
SCRISOARE, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343377_a_344706]