1,684 matches
-
că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână. Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
Se moare de jalea ce mușcă și doare, Se moare de soarta ce-o ai și o am... Se moare de jale cu Biblia-n mână, Se moare cu țara de gât în exod, Se moare cu bacii plecați de la stână, Se moare cu maica-n basmaua cu nod, Se moare-n cătune, se moare la țară, Se moare-n orașe, se moare la stat, Se moare-n privat, se moare în gară, Se moare-n tamvai, se moare pe blat
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_moare_cu_tara_poem_man_romeo_tarhon_1381911709.html [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
privi plecând. Nu se potrivea ceva! Ea era la Cluj, el rămăsese acasă. O apăsare cruntă pe piept îi tăie aerul și îi întunecă privirea. Peste durerea sufletului, se aruncă, sălbatică, durerea trupului. Lacrimile îi porniră șuvoaie, singure. Nopțile la stână, cerul e limpede, plin cu stele strălucitoare, care par să fie gata să-ți sară în poală. Stelele nu se sting niciodată! De-ar scăpa de durere! Unde au dispărut stelele? Când reuși în sfârșit să deschidă ochii, nu recunoscu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425709793.html [Corola-blog/BlogPost/350063_a_351392]
-
video: Facebook Vitalie Cojocari Dar să revin la oile mele. În prima transhumanță de primăvară la care am participat, am ciobănit cu nea Ionel Hobeanu, pe atunci septuagenar. Era un om falnic, dintr-o bucată, fost șef de strungă la stâna din Slăvei. Socotit de ciobani un tiran, era asemănat cu Ceaușescu. Toți se așteptau să mă facă, în 10 zile, să nu mai vreau să văd nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii de vară întoarsă sub plug Referință Bibliografică: Tradiții / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242
TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Traditii_0.html [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
-
de cei dragi, de tați, De mame de copii, bunici, De surioare și de frați, De morții părăsiți aici... Crăciunul fi-vă-mbelșugat, Frumoși români bogați săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
să împartă cu Beldie. Grapă îi explica lui Beldie cum îi chema pe stăpânii vacilor, căci trebuia să știe de unde să le ia dimineața, și să le distribuie seara. În seara aceea de marți s-au grăbit să ajungă la stâna lor. Aici îi aștepta baba Leana cu un borș de fasole foarte gustos, din care și Grapă și Beldie au mâncat hămesiți. După ce baba Leana a plecat, Grapă a început să scoată din traista lui mare cât un sac bunicel
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
sub diverse motive; să le repare vreo ușă, să le mute vreun dulap! Bărbatul din el se mulțumea și cu firimituri, dacă nu putea avea pâinea întreagă. În acea seară de marți pe Beldie l-a lăsat să doarmă în stână, căci patul din două scânduri nu era îndeajuns pentru doi. Grapă s-a dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
cu firimituri, dacă nu putea avea pâinea întreagă. În acea seară de marți pe Beldie l-a lăsat să doarmă în stână, căci patul din două scânduri nu era îndeajuns pentru doi. Grapă s-a dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul de gheretă de pază. În stână erau mai multe cojoace vechi și alte pături, din care a luat și
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
nu era îndeajuns pentru doi. Grapă s-a dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul de gheretă de pază. În stână erau mai multe cojoace vechi și alte pături, din care a luat și el ceva de învelit pentru a se acoperi, căci în gheretă erau multe paie de ovăz și fiind vara era destul de cald. L-a învelit pe Beldie
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
laleaua, margareta, porumbelul, cocoșul. Culorile sunt fie uni: albastru, verde, roșu, maro, fie în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de lemn, în formă de V). Culoarea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Autorului Căluțul Desagii așezați în cumpănire, Copita fină exersând baletul, Și cale își alege cu încetul Pe drumul de Golgotă în suire. Alai de-ntâmpinare e brădetul- Rășini cădelnițează de sosire, Vin flori cu-armonioasele potire, Fânețele schițează menuetul. La stână se va tăvăli prin iarbă, Va aspira aroma ei strivită, Va scutura fărâmele din barbă, Va colinda fâneața înflorită, Dintr-un izvor tot cerul o să-l soarbă, Va bate mulțumire din copită. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Căluțul / George Nicolae Podișor
CĂLUŢUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calutul.html [Corola-blog/BlogPost/351024_a_352353]
-
apa, eu, ulciorul, Tu mi-ești gură, eu, fântână, Tu mi-ești ploaie, eu, țărână - Dor cu dor, în fiecare, Dorul naște, dorul moare, Și în Rai de Românie, Dorul crește, și învie - Tu mi-ești turmă, eu ți-s stână, Tu mi-ești codru, eu, lumină, Tu mi-ești stele, eu, pământ, Tu mi-ești cântec, eu, cuvânt - Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu ți-s
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_romaneasca_jianu_liviu_1326794000.html [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
-i uluit... Ce-a văzut și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric, Să o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395473279.html [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești smintită, dragă fată?! Fecioara cum o aude, Nici o vorbă nu-i răspunde. Cumătra, vădana Stanca... Începu să dea cu fleanca: - Ce crezi că nu-s mamă bună? Merg cu Ion acum la stână, Stau de probă,-un an și-o lună; Trimit măgaru’ să-ți spună. - Daică Stanca, ai dreptate, Le gândiși cum nu se poate... - Așa-i, spune-un proverb bizar: „La fata mare rage și-un măgar”. * * * * * Vreți să știți ce
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395473279.html [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
de păcate. Ba-și îmbârligau codița Chiar și întru cele sfinte Învrăjbind frate cu frate Și copil și cu părinte. Tot atunci în acea vreme Sus, în sihla cea bătrână Își ducea veacul lui tânăr Un fecior ce-avea o stână, Toată pline de mioare Și de capre și ieduți Ce zburdau cu neastâmpăr Peste pietre, sus, prin munți. Era tânărul acela Om destoinic și frumos, Și avea ca-mbrăcăminte Un cojoc lung și mițos Și când termina cu munca Hăt
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
Și trăia în bună pace Sus pe munte ori pe vale, Păstrând bun-orânduială Întru toate ale sale. Însă-ncornorații care Și pe-acol’ hălăduiau Pe acest cioban destoinic Foarte mult îl pizmuiau. Și-i trimiseră în grabă Chiar la el, colo la stână, O femeie vrăjitoare Ce luase chip de zână. Și îi dete ea să beie O licoare fermecată Și, cum o bău, feciorul Căzu jos dormind pe dată. Și-ncepu ca să viseze Că la stâna lui frumoasă Năboia degrab’ să intre
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
grabă Chiar la el, colo la stână, O femeie vrăjitoare Ce luase chip de zână. Și îi dete ea să beie O licoare fermecată Și, cum o bău, feciorul Căzu jos dormind pe dată. Și-ncepu ca să viseze Că la stâna lui frumoasă Năboia degrab’ să intre O jivină fioroasă. Ba chiar două se iviră Și-l făcură ca pe-o fiară, Că luă de-a dreapta bâta Și se repezi afară, Unde-nghesui pe fiare Drept la poarta de ocol Și
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
înțelese Că n-a fost deloc un vis, Că-ndemnat de’Ncornoratul Pe cei dragi și i-a ucis. I-a jelit cum se jelește Lacrima șuroi curgea, De huiau de jale munți De durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
multe ori uita să mai citească din cartea de rugăciuni pe care i-o da mama preoteasă. Când s-a făcut mai mare a-nceput să colide prin împrejurimi, fiind luată la început de bunicul și dusă până sus al stână, sau însoțită de copiii vecinilor (pritenii ei de mai târziu din clasele primare), că se minuna de câtă splendoare poate fi în jurul orășelului Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea era defrișată alandala
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
fi fost, scris să mă doară Mi-ar fi fost, scriind umil Despre-a țării grea povară... Despre neamul ce se curmă Precum palid scade ceara Aș fi scris murind din urmă Cum se curmă-n lacrimi țara Ca o stână fără turmă, Ca o turmă fără baci, Ca mireasa fără zestre, Ca o gloată de săraci După gratii, la ferestre Cerșind morților colaci... Și-al poeților mic fiu De-aș fi fost, poet eu însumi, Să nu văd și să
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_sau_nichita_romeo_tarhon_1355475409.html [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]