202 matches
-
a brăzdat fața, iar când doamna inspector a murmurat pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
deoarece este cu etaj. Clădirea are de fapt două biserici, una la parter și alta la etaj. De acolo, dacă te îndrepți spre vârful Cozia, chiar sub el se găsește, într-o vale cu o priveliște pitorească, de vis, Mănăstirea Stânișoara. Pășești în acea zonă ca „pe-o gură de rai...” Cum pătrunzi deja în defileu, pe dreapta, pe malul Oltului, întâlnești Schitul Cozia Mică, iar mai în amonte, după ce treci de confluența Lotrului cu Oltul, întâlnești Sfântul Schit Cornet. Dar
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
și peste o mie de ani, dacă nu câștigă în toată lumea alegerile cine nu trebuie. Am vrut să spun cu această carte că actualitatea e în altă parte. Că nu există nici Crin Antonescu, nici Traian Băsescu, nici Șova, nici Stânișoară, nici Surupăceanu - ăștia nu există! În schimb întrebările pe care le propune textul sacru există. Și zic că este mai bine să fii cuplat la actualitatea Bibliei, a parabolelor lui Iisus, decât să fii cuplat la actualitatea jurnalelor de știri
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
unui foarte numeros auditoriu (la “Ziua Editurii Eubeea”). Cea dintâi, din unghi cronologic, cea obligatorie (și singura ingenuă) este lectura anecdotică. Citim cartea, pagină de pagină, și reținem evenimentele și personajele ce umplu, ce animă cronotopul Colegiului Mediu Tehnic din Stânișoara, acum, în zilele noastre, în cea mai strictă actualitate. În ce privește evenimentele, vom constata că avem a face cu macro-întâmplări (douăsprezece la număr, indicate de capitole: Se prevestește deschiderea, Primul consiliu profesoral, Simpozioanul cadrelor didactice, Examene și inspecții, Încheiere situației anuale
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
cu deosebiree - cercul evenimențial eșuat și personajul ireal (pe cât de real), inexistent (pe cât de pregnant) sugerează că sensul micro-lumii acesteia este vidul. În termeni de semantică (și semiotică), putem afirma că, în situația dată, semnificantul este Colegiul Mediu Tehnic din Stânișoara, iar semnificatul este nimicul. Un semn straniu, deci, a cărui evoluție desenează o nesfârșită rotire în gol, un “bâlci al deșertăciunii”. Iată o mostră, între numeroase altele: “ - Să trăiți, dom’ profesor, deranjez? - Dacă m-ai aflat e în regulă, replică
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
-i la Fălticeni, i-au anchetat toată noaptea. La sfârșit i-au spus părintelui să nu mai facă "propagandă religioasă" și i-au dat drumul. Atunci Părintele Ilie Cleopa s-a retras în taină, împreună cu Ieromonahul Arsenie Papacioc, în Munții Stânișoarei, până s-au liniștit tulburările de la Slatina. Părinții au înfruntat cu stoicism vremea friguroasă, foamea, setea, lipsurile, rugându-se ziua și noaptea și întărindu-se unul pe altul. Părinții Cleopa și Arsenie s-au nevoit în Munții Stânișoarei până în vara
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
în Munții Stânișoarei, până s-au liniștit tulburările de la Slatina. Părinții au înfruntat cu stoicism vremea friguroasă, foamea, setea, lipsurile, rugându-se ziua și noaptea și întărindu-se unul pe altul. Părinții Cleopa și Arsenie s-au nevoit în Munții Stânișoarei până în vara anului 1954, când Patriarhul Iustinian a obținut aprobarea ca cei doi nevoitori să se reîntoarcă la mănăstire sau să vină la Patriarhie. Părinții Cleopa și Arsenie s-au reîntors la Mănăstirea Slatina, spre bucuria călugărilor și a credincioșilor
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ÎNDUMNEZEIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNDUMNEZEIRE Dumnezeu e pământean. S-a născut pe plai oltean. La Turnu și Stânișoara, La Bistrița și Tismana. Pe plai însorit și pur, Moștenit de la străbuni, În locuri binecuvântate, De el însuși create. În armonia naturii Unde codru-i frate cu românii, Unde fiarele sunt îmblânzite, Unde apele-s sfințite De vorbe blagoslovite. Unde
ÎNDUMNEZEIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353535_a_354864]
-
un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea. În obiectiv este o singură școală (Colegiul Mediu Tehnic), cu lumea ei aferentă (profesori, maiștri, personal administrativ, elevi, părinți etc.), situată în Cartierul Viilor din localitatea Stânișoara, căreia prozatorul îi urmărește parcursul, de-a lungul unui an de învățământ. Este un întreg tablou, închegat din scene scurte, repezi, concentrate, din care se desprinde ceea ce caracterizează atmosfera unei astfel de instituții: activități, mentalitate, limbaj, toate bine placate pe
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Muereasca, Bujoreni, Daesti, Runcu, Goranu, Govora, Ocnele Mari, Olanesti, drumul de pe Dealul Negru, Nicolae Bălcescu, Babeni, Ladesti, Drăgășani și binenteles Calima- nesti-Caciulata - perla stațiunilor Oltului. Este județul cu cea mai mare concentrare de mănăstiri ca acelea de la Cornetu, Turnu, Cozia, Stânișoara, Frăsinei - Athos-ul românesc, Arnota, Bistrița, Hurez, Surpatele, Dintr-un Lemn, Mamu, Iezeru, Pahomie... Sunt tot atâtea locuri binecuvântate de Dumnezeu să existe încă la marginea imperiilor! Toate aceste gânduri au stat la baza selecției ilustratelor cărții. Demn de amintit
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
acest periplu imagistic de odinioară nu era posibil să lipsească nici plutele de pe Olt, nici ”Pausa”, nici trenul cu abur pufăind de zor spre ”Cârlige”, nici portul popular autentic, nici vechile vile și hoteluri, nici mânăstirile Cozia, Bolnița, Turnu sau Stânișoara, după cum nu era posibil să lipsească vechea Masă a lui Traian sau alte puncte recunoscute că pitorești din zona Calimanesti-Caciulata. Domnul Zamfirache, să zicem cartofilul, și-a dovedit - și ne-a dovedit - că din cărțile poștale ilustrate se poate ușor
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
capitolul dedicat monumentelor istorice alături de masă lui Traian și castrul de la Bivolari. Că și în Moldova turiștii dornici de autentic pot contemplă aici în județul Vâlcea încă pe locul lor schitul Ostrov, Bradu, Iezer, Păpușă, Troianu, mânăstirile Cozia, Cornetu, Turnu, Stânișoara, Horezu, Arnota, Bistrița, Surpatele, Dintr-un Lemn dar și un Athos românesc, cel de la Frăsinei aflat departe de lume, în vârful munților, într-un cadru fermecător. Un drum îngust șerpuind pe langă râul Muereasca te conduce către platoul unde sunt
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
minunatelor vacante studențești petrecute pe malul Oltului, la Vâltoare sau în paradisul insulei Ostrov, la Masa lui Traian, cu trecerea bacului a învolburatului rău spre Sfrenghes în drum către Caciulata ori prin pădure pe Drumul Muncitorului spre mănăstirea Cozia sau Stânișoara, Turnu ori Cornetu, pe muntele Coziei - magnificul urs culcat pe spate! Dar și al serilor culturale de la Bibliotecă, al festivalurilor celebrând frumusețea portului popular, al întrecerilor sportive, al petrecerilor și discotecilor de-o vară de pe terase, al plimbărilor pe care
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
tablă. - Silvia Dascău, își spune numele eleva căreia doamna inspector i-a făcut semn cu mâna. - Scrie-mi pe tablă satele comunei Cuculenii din Deal, dar să lași un spațiu mai mare între ele. - Cuculenii din Deal, Mălureni, Pădureni, Delureni, Stânișoara și Lunca scria și pronunța numele satelor, iar când a terminat s-a întors cu fața spre clasă, cu o privire angelică îndreptată spre fereastra din dreptul catedrei și un surâs nevinovat, probabil de-o aducere aminte, i-a brăzdat
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
nevinovat, probabil de-o aducere aminte, i-a brăzdat fața, iar când doamna inspector a murmurat pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
a brăzdat fața, iar când doamna inspector a murmurat pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
cei doi. Cei doi au depus actele de căsătorie și astfel că în prima duminică a avut loc și nunta cu niște muzicanți localnici. Moș Lică știa limba rusă foarte bine dar și româna. Nunta a avut loc la restaurantul Stânișoara, local proprietate al unui prieten al doctorului Segall. Petrecerea a fost una foarte restrânsă din mai multe motive, mai ales că în acele vremuri nu se dădeau autorizații decât până la miezul nopții. Mirii cu toată vârsta lor mai înaintată arătau
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
rusă pentru a putea citi în original Pravda și Literaturnaia Gazeta. Îmi amintesc perfect că în vara anului 1989 am fost la München, la Europa Liberă, unde am stat de vorbă cu Michael Shafir, Vladimir Socor, Dan Ionescu, Nicolae Stroescu - Stânișoară, Emil Hurezeanu, Șerban Orescu, Gelu Ionescu și Max Bănuș despre ceea ce percepeam drept marea cezură, marele clivaj simbolizat de înfrângerea comuniștilor la alegerile din Polonia. De acolo am plecat la Paris, unde am participat la un colocviu despre Revoltă și
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
cu desene de Eugen Drăguțescu, Paris, 1966; Mai aproape de îngeri, cu desene de Eugen Drăguțescu, postfață Ion Negoițescu, München, 1986; ed. anastatică, București, 2003. Repere bibliografice: Pavel Chihaia, Un scriitor de frunte al exilului românesc, RL, 1993, 11; Nicolae Stroescu Stânișoară, Cuvânt pentru George Ciorănescu, JL, 1993, 11-12; Ana Blandiana, Împotriva fatalității dizolvante, JL, 1993, 11-12; Cornelia Ștefănescu, Și-a asumat povara iubirii, JL, 1993, 11-12; Ioana Pârvulescu, Luxul lecturii, RL, 1993, 22; Viorica Nișcov, George Ciorănescu, RL, 1994, 1; Chihaia
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
erau neliniștite datorită prezenței grupurilor înarmate sau a fugarilor politici. Pornind de la asemenea realități, Direcția Regională de Securitate Vâlcea a întocmit în februarie 1949 un „plan de acțiune informativă în problema «Bande»“, care prevedea: 1) Adâncirea acțiunii informative în jurul mănăstirilor (Stânișoara, Turnu, Robaia, Bistrița, Horezu și Arnota) și satelor (Costești și Bărbătești) din regiune, unde existau semnale că partizanii aveau susținere, inclusiv în forma aprovizionării. Se dispunea ca la mănăstirile Stânișoara și Turnu să fie dirijat și instruit informatorul „Nica“, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
problema «Bande»“, care prevedea: 1) Adâncirea acțiunii informative în jurul mănăstirilor (Stânișoara, Turnu, Robaia, Bistrița, Horezu și Arnota) și satelor (Costești și Bărbătești) din regiune, unde existau semnale că partizanii aveau susținere, inclusiv în forma aprovizionării. Se dispunea ca la mănăstirile Stânișoara și Turnu să fie dirijat și instruit informatorul „Nica“, care urma să activeze sub coordonarea unui sublocotenent de la Regionala Vâlcea. Două informatoare aveau să fie reactivate la mănăstirea Bistrița, realizarea instructajului și dirijarea lor revenind Biroului Raional de Securitate Horezu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
passim; Popa, Ist. lit., I, 1150-1163; Octavian Soviany, Lirica evanghelică a depersonalizării, CNT, 2002, 12; Sergiu Ailenei, Revolta dobitoacelor, CL, 2002, 3; Elvira Sorohan, [V. Voiculescu], RL, 2002, 33, 44; Dan Manolescu, Portret al poetului Vasile Voiculescu, Buzău, 2002; Codruța Stânișoară, William Shakespeare și Vasile Voiculescu, sonetiști, Craiova, 2002; Nicolae Oprea, Magicul în proza lui V. Voiculescu, Pitești, 2003; Florentin Popescu, Viața lui V. Voiculescu, București, 2003; Cornel Ungureanu, Geografia literaturii române, azi, I, Pitești, 2003, 117-134. D. Mc.
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce aminte de priveliștile elvețiene ori tiroleze. Și-apoi, cale de o zi purtat pe undele verzui ale Bistriței, plutașul vede lunecându-i pe dinaintea ochilor priveliștile cele mai neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre apus, pe sub piscurile Pietrosului și ale Ceahlăului.” (Simion Mehedinți ) Cerințe: 1. Subliniați expresiile frumoase. 2. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 3. Rezumați informațiile noi într-o compunere folosind panul de idei: Pământul stămoșesc
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai există o șansă. Căpitanul Își duse pumnul drept la inimă. Ceilalți făcură la fel. Apoi fiecare grup porni În altă direcție. Seara cădea peste Țara Dornelor Încet, ca o tristețe amânată prea mult. 28 iulie 1476, Leșu Ursului, munții Stânișoarei Voievodul nu sesizase decât târziu tropotul ușor al unui cal ce se apropia de el. Scoase sabia și se Întoarse fulgerător, gata să lovească. - Stai ușurel, măria ta... spuse, cu un zâmbet năstrușnic, Alexandru. Că doară nu mi-s ursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
alt aliment găsim. Cel ce face alimentul Cânta și cu instrumentul. Trist e micul ciobănaș, Cel cu inima vioaie, C-a trecut un căruțaș Și-a lovit din mers o oaie. „Un om năcăjit” de M. Sadoveanu Sus, pe Munții Stânișoarei, Printre unduioase coame, Un copil slăbit de foame Plânge moartea căprioarei. „Un copil al nimănui” Ei, acum nu vă mai scap, Vreau răspunsul la-ntrebare: Cine vine pe cărare Și ce poartă el pe cap? „O căciulă mai voinică decât
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]