203 matches
-
ordin se abroga "R.P.-1, Instrucțiuni privind activitatea de relații publice în armată", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.134/2002*). ---------- Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apărării naționale, Mihai Stânișoara București, 28 ianuarie 2009. Nr. M.12. Anexă INSTRUCȚIUNI 28/01/2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207534_a_208863]
-
formată din satele Iesle, Mălini (reședința), Pâraie, Poiana Mărului și Văleni-Stânișoara. Este comuna natală a poetului Nicolae Labiș. Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
lacului. După ce revine le malul drept - trecând peste viaductul de la Poiana Largului, se intersectează cu DN17B care vine de La Vatra Dornei. De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențială și mai ales alunecări de teren, întreținerea și exploatarea șoselei Bicaz - Largu prezintă dificultăți semnificative. În Bicaz ajunge și DN12C care coboară din Pasul Pângărați dinspre Transilvania. În zona
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Alexandru cel Bun. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, fiind încadrat de către satele Pângărați, Preluca, Vaduri, Vădurele și Scăricica, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15, la sud de aceasta. Rezervația naturală (cu o suprafață de
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
sau DJ209B (numit și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul Izvorul Muntelui. Spre sud-vest "" se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei - viaduct Poiana Teiului), iar spre
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
Humorului) și cu arealul limitrof orașului Fălticeni. Lungimea lui este de 55,22 km, din care 33,6 km sunt pe teritoriul județului Suceava și 21,62 km pe cel al județului Neamț. Cel mai înalt punct este în Pasul Stânișoara la 1235 m, unde cumpăna apelor separă cele două județe. Șoseaua a fost construită între anii 1902 - 1914, într-o zonă care în acea vreme făcea parte din Domeniile Coroanei. Amenajarea drumului s-a făcut pe fondul dorinței Regelui Carol
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul luptelor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente. Au mai rămas doar treptele de piatră pe unde se ajunge la soclul pe care s-
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
se speră finalizarea asfaltării până la limita cu județul Neamț în intervalul 2013-2016. Deasemeni s-a realizat includerea șoselei în Programul Național de Dezvoltare Locală. În același timp, Asociația Italienilor din România, încearcă unele demersuri pentru a reconstrui crucea de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
Îmi amintește de cea pe care am Întâlnit-o la marele pribeag român care a fost Vintilă Horia. Îmi amintesc și de dedicația pe care mi-a scris-o atunci când mi-a dăruit cartea sa, Cerurile Oltului: „Domnului Nicolae Stroescu Stânișoară și iubirii sale pentru tot ceea ce este și Înseamnă văzduhul românesc, cu Îmbrățișare. Bartolomeu Anania, 25 mai 1999”. Da, pe cât Îmi va fi cu putință, nu voi renunța la drumurile mele sub cerurile Oltului și ale Olte?ului, avându-l
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
putință, nu voi renunța la drumurile mele sub cerurile Oltului și ale Olte?ului, avându-l În memoria inimii pe acest mare inspirat al duhului locurilor și locașurilor. ÎNTÂLNIRI CU BARTOLOMEU ANANIA München, 7 februarie, 2011 Mulțumim scriitorului Nicolae Stroescu Stânișoară și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare.
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05644 și fiind formată din 7 obiective: Mănăstirea Slatina se află la o distanță de circa 28 km nord-vest de orașul Fălticeni, într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică. Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de Munte”" și datorită locului în care Mihail Sadoveanu a plasat dramă Vitoriei Lipan din românul Baltagul. Existența pe partea superioară a culmilor a pajiștilor montane, a favorizat dezvoltarea păstoritului, ocupație din care derivă însăși chiar denumirea acestor munți. Munții Stânișoarei se află în nord-estul României, la exteriorul arcului Carpaților Orientali, având o direcție generală nord-vest - sud-est cale de aproximativ 60 de km și ocupă o suprafață de pește 2.100 km², ceea ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a lanțului
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Pricipalele vecinătăți sunt: în partea de nord Obcinele Bucovinei (limită sudică a acestora - respectiv Obcina Voronețului) și Masivul Rarău, la est Subcarpații Moldovei, în sud, dincolo de valea Bistriței - Munții Tarcăului și la vest Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Diviziuni: Munții Stânișoarei fac parte din marea unitate a flișului din cadrul Carpaților Orientali. Cele mai extinse dintre unitățile flișului sunt unitățile de Ceahlău (gresii, grezocalcare, marnocalcare, șisturi argiloase ș.a. - litofaciesul de Sinaia, gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de cei ai Bistriței, în sud, altele transversale, orientate spre est și separate de Suha Mare, Suha Mică, Ozana și Topolița. "În sectorul estic" sunt culmi prelungi care fac trecerea la Subcarpații Moldovei și zona depresionara a văii Moldovei.. Munții Stânișoarei au "altitudini" medii de circa 800 m, cu o altitudine maximă de 1530 m în vârful Bivolu, o energie medie de relief de 300-400 m, cu valori absolute ce depășesc 700 m și o înclinare de 17 grade. "Nodurile orografice
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
structura, având un aspect de hogback, în timp ce văile nu sunt adaptate la structura. Pe văi se pun în evidență nivele de umeri situate între 120 și 300 m altitudine aproximativa, derivate din fragmentarea glacisurilor de vale pleistocene. În zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențiala și mai ales alunecări de teren cu deluvii groase de până la 20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord de cea a Obcinelor Bucovinei (cu influențe baltice), iar înspre sud de aceea a Munților Tarcăului (cu influențe continentale), dar se diferențiază de unitățile de la nord de valea Bicazului. Astfel, Munții Stânișoarei au o climă de munți joși, cu temperaturi medii anuale între 2 și 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, si cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zăpadă. Munții Stânișoarei sunt inca bine împăduriți
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
valea Bicazului. Astfel, Munții Stânișoarei au o climă de munți joși, cu temperaturi medii anuale între 2 și 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, si cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zăpadă. Munții Stânișoarei sunt inca bine împăduriți (aprox. 75% din suprafața), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. Mai puțin cunoscut, este situat în zona vârfului Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
al pârâului Pângărați la o altitudine de 700 m, în partea nordică a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
lui vine de la italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. Drumul, cunoscut sub indicativul DJ209B, leagă comună Malini (situată pe DJ209A care duce spre zona orașului Fălticeni), de Borca (situată pe DN17B de pe valea Bistriței), prin Pasul Stânișoara. De la cumpăna apelor (Crucea Talienilor) spre est pînă la DN 2E (Cornu Luncii - spre Fălticeni) sunt aproximativ 41 km (din care aproximativ 7 km ai DJ209A), din care asfaltați sunt majoritatea. Restul, de o calitate relativ rezonabilă, reprezintă porțiunea montană
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]