768 matches
-
Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stolnică în 1797, ban în ianuarie 1801, spătar în 1805. A încetat din viață în 5.VII. 1806. Ca moșii a avut: jumătate din Bohotin (Fălciu), moștenire de la părinți și Filipeni, moștenită de la sora sa Maria Dumistrăchioaia. A cumpărat 207 stânjeni din hotarul Orășei (Bacău) cu 760 lei. Fiul, tot Ștefan, a murit de tânăr, iar partea lui din moșia Filipeni au moștenit-o frații. Alt fiu, Iordache, care trăiește până în 1833, a fost căsătorit cu Zamfira Donici, cu care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demonstreaz această situație. Pământurile supuse exproprierii și împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul boierului. în comuna Filipeni, ca peste tot în România, au acționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a moșiei Sălașele dintre Fruntești și Filipeni. Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Timp de un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații despre cele mai vechi începuturi ale vieții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești a avut ștampila sa care apare și pe unele acte, în 1834. Unul dintre aceste acte (zapisă din 17 noiembrie 1829) a fost încredințat de privighetorul ocolului Berheci, referitor la vânzarea către Ioan Oprișan și Alexandru Luca, a doi stânjeni de moșie din hotarul satului Fruntești de către Hurmuzache Samson din satul Godinești și poartă sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că ea este foarte avantajoasă când într-un cerc prea restrâns cineva poate găsi un teatru bine construit pentru plăcerea ochilor și bine montat și alcătuit pentru plăcerea inimii 29. Concret, consiliul hotăra să cedeze un teren de 400 de stânjeni pătrați în partea de vest a grădinii publice, perimetrul corespunzând aproximativ actualului local al teatrului din Drobeta Tr Severin 30. Așadar, în perioada 1867-1871, viața teatrală severineană capătă conținut, devenind un factor important al dezvoltării culturale a orașului, un element
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
muntelui. Ca prin farmec, o liniște de piatră se lăsase pretutindeni. Se auzea parcă doar inima-i bubuind lângă plăpândul firicel de viață ascuns la piept sub cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
mișcare printr-o pârghie de balansare care iese tocmai pe puntea de sus, punte pe care ar fi mai drept să o numim aria care se întinde aproape pe toată lungimea și lățimea vaporului. Pe această arie situată de trei stânjeni mai sus de nivelul apei ies pasagerii la plimbare. Călătoria de la Shanghai la Nagasaki durează 45-50 de ore. Portul Nagasaki și rada lui nu se deschid dintr-o dată privirilor celor care vine spre ele, ascunzându-se între niște insulițe și
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
mai seriosă în spate, sub omoplatul umărului drept, de i-a luat respirația. A rămas nemișcat și se uita în cer și pământ, dar n-avea la cine să-i spună că-l doare. Soarele urcase cam de vreo zece stânjeni deasupra dealului din față, și începuse să încălzească pământul ca-n luna lui cuptor. Nu se mai putea munci în câmp de pe la sfârșitul lui iunie: de când au înțărcat ploiile, zicea el. Recolta era compromisă. Porumbii se îngălbeniseră ca sânzâienele, și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
dumnezeiască! Într-o cădere de stânci, cu zgomot de început de lume, se zgudui pământul, punându-i jos pe săteni. Printre gene, Nicodim văzu cum râpa se umple cu o arcadă din piatră albă curată, lată de cel puțin doi stânjeni, înaltă de unsprezece, lungă de vreo cincisprezece. Cum până atunci râpa fusese scufundată într-o pâclă nesănătoasă, ochii lui Nicodim se odihniră, după ce trecu tulburarea de praf și scântei, pe malul celălalt, acum lesne de văzut. Verdeață binefăcătoare și drum
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]