168 matches
-
greață să știu că faci parte din viața mea. Mi-e greață de predicile tale, de morala pe care mi-o faci, de comportamentul tău, de parc-ai fi mai bun decât mine, când de fapt nu ești decât o stârpitură de doi bani, cu un birou scârbos în partea mizerabilă a orașului și cu două costume de haine. Aș putea oricând să cumpăr cincizeci de indivizi ca tine și să-i întind prin casă în chip de rafturi de cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
18 ani, cu puține excepții, formează grosul vorbitorilor și reformatorilor de ocazie, populând deseori de o manieră grotescă media și mediul politic, fără să-și dea seama că bună parte din ei ar putea fi Încadrați În celebra categorie eminesciană „stârpituri cu gura largă”. Nu ați cunoscut prin urmare drama unei națiuni care a fost nevoită să se Împartă În ceea ce numim astăzi poporul lui Eminescu și poporul lui Caragiale. Primul, Îngropându-și În suflet nefericirea istorică a neamului (dacă mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și ucis de un ins decăzut, inferior, purtător de cuvânt al opiniei publice. E la P. un amestec de inteligență și atitudine naivă, teribilistă, accentuată de recursul la senzațional, la personaje exemplare (mai cu seamă în cazul femeilor), înconjurate de stârpituri sau de caricaturi, iar la nivelul textului, prin inserări de scurte comentarii șmecherești, uneori numai de dragul de a le face. Poate gustul pervertit de rețetele literaturii de consum l-a împiedicat să realizeze o operă care, așa cum se anunța, putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
după spusele slugii, casă bisericească. Cu chiu cu vai, găsi cu cale să intre și să dea ochii cu hangiul grec, bulgar ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii, curat cum Tașcă și l-ar fi închipuit pe Satana. Apoi și locul era așa de te simțeai oarecum fermecat în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii, cam mărunți, care se mișcau însă săgetând ca cei de șopârlă. Ba era ceva femeiesc și-n gura ei, ce-i drept, mare și oarecum
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
oameni pe care îi găsim în mahalalele Bucureștilor, sunt lucruri adevărate care se petrec în fiecare zi aproape de noi, este o viață netrebnică, dar la urma-urmelor o viață la care noi înșine luăm parte 247. Nimic nu justifică însă existența stârpiturilor de oameni și a oamenilor ruinați fie trupește, fie sufletește, fie și trupește și sufletește din literatura lui Zola căci omenește firesc, esteticește adevărat, poeticește frumos e nu ceea ce se petrece în această mizerabilă lume reală, ci ceea ce potrivit cu firea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
idei, Slavici observă că romanului Mihai Vereanu al lui Iacob Negruzzi îi lipsește farmecul vieții, scenele sunt prea puțin dezvoltate, mișcările sufletești sunt prea slab zugrăvite 250, iar lui Radu, eroul poemei lui Ronnetti-Roman − vigoarea, măreția și frumusețea, e o stârpitură care ne-ar veni să ne prindă milă. Ambele opere suferă de lipsa unității concepției, a unității estetice și chiar a unității tehnice. Cerințele estetice, de exemplu, parte nu sunt împlinite, parte sunt chiar nesocotite. Tânărul Slavici nu poate fi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
avântul erotic pe măsura Înmulțirii gurilor... À propos: Natura limitează altfel și dur consecințele acestui avânt, precum bufnița care-și hrănește puii Într’o ordine strictă, Încât după câți rămân din cei 4-5, 1-2 adică, dar zdraveni nu tot 4-5 stârpituri, putem ghici un an bun Înainte de a strânge recolta. Și cam tot așa procedează eschimosul, În mediul lui atât de ostil... Vorbeam de sudoare și sânge? Păi un retoric 99% dintre valorile acestui popor au pornit de jos, nu din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a încercat să se explice: - D... d... dom p... pr... - Iii-eși afffară!!! Nuh, hhhai la dd... director. Umflându-l de-o halipă, profesorul la dus pe Holban la directorul Rimmer ca să dea seama de nemaipomenita lui îndrăzneală. Amândoi înalți în fața stârpiturii care era directorul, acesta îi privea, pufnindu-l râsul. La Fălticeni David Rimmer era director la liceul de băieți. S-a mutat la Iași, pe aceeași funcție, la „Lebeunu” (fost colegiul Național). A ajuns și inspector general la regiune și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în picioare și am spus clar: Eu i-am îndemnat, domnule învățător, să ținem de ușă. Colegii mei nu sunt vinovați. Prin urmare, mie mi se cuvine pedeapsa și nu lor. Vă rog să-i iertați. Pedepsiți-mă! Așa??! Obrăznicătură, stârpitură nenorocită! Ține palmele! Am întins, supus, palmele. Palma dreaptă a primit două lovituri fulgerătoare de vargă. Însă la palma stângă durerea resimțită a fost atât de intensă încât creierul, neștiind cum să mă protejeze mai repede și mai eficient de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
răsună și astăzi vocea zgâriată și stridentă a "domnului milițian": Bă, ascultă aici: ai semnat?! Poate nu te găsesc mâine pe șantier, că dracu' te-a luat! Clar?! La șapte fix să fii acolo! Se aude?! Gunoaiele dracului ce sunteți! Stârpiturile pământului! Cine întârzie, primește douăzeci de bastoane în cap ca să se scoale mai devreme. S-a înțeles?!! Bestii reacționare ce sunteți! Romantismul s-a destrămat în vânt ca puful de păpădie... Cine ar fi avut curajul să absenteze de la "muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ou subsuoară prin nouă luni, apoi se zice că din el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic deja în vîrstă un leagăn deșert, lea gănă un duh necurat. Dracul iese întotdeauna la miezul nopții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele lovinesciene e consemnat, de pildă, faptul că Ș. i-a citit criticului fragmente dintr-un roman care ar fi urmat să se intituleze Stârpitura. Bucăți de proză literară (Idilă, Tantal, Noua Eneidă) i-au apărut în „Kalende”; sunt piese de un fantezism colorat cu umor, vădind - după cum remarca Șerban Cioculescu - înclinația către pastișă și parodie. Autorul a mai publicat un volum de divertisment umoristic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
tensiunea la cote nepermise, așa că sistemul intern de protecție al sănătății și integrității sale corporale a acționat ca o supapă de refulare, obligându-l să ia urgent măsuri. Ce-aveți, mă, jigodiile dracului? V-ați îmbătat mă, împiedicaților? Sus! Sus, stârpiturile naibii! Și două cizme bine lustruite au fost proiectate în viteză, cu ură și dușmănie, spre corpurile noastre prăbușite. Sandu era mai puternic așa a fost toată viața și s-a ridicat mai iute. Eu, încercând să mă sprijin pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
patru labe, în genunchi și cu ajutorul mâinilor. Mircea s-a apropiat de mine încercând să mă ridice în picioare. Lasă-l! Lasă-l! A urlat milițianul. Ce ai, mă handicapatule, mergi de-a bușilea? Te-nveți să mergi? Mișcă dracului, stârpitură, că te zbor acuma! Mi-era teamă. Mi-era groază. Mă grăbeam cât puteam, de frică să nu mă lovească iar în zona coccisului care îmi amorțise de tot. Am ajuns în dreptul ușii, la prag. În partea aceea a clădirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu terminase de săpat în grădină legumele și zarzavaturile și la protestul că grădina era invadată de pir, de care se știe cât de greu se scapă, Marița încheie cu de acum prea cunoscutele expresii că este un leneș, o stârpitură și un neputincios, merse în casă unde luă ceva în gură apoi se culcă în casă. Ghiță, pe care nu-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se înscrie în G.A.C., la postul de miliție de-acolo, din Șinca. Întâmplarea făcea că preotul Nodea să fie un zdrahon de bărbat, parcă urmaș direct al lui Gruia lui Novac, în vreme ce milițianul venit de la Făgăraș era numai o stârpitură de om, dar care s-a cam băgat în popa, amenințându-l că de nu semnează cererea de intrare în G.A.C., copiii lui o să fie dați afară de pe la serviciile ce le aveau pe la orașele pe la care erau duși. Lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
A trecut prin fața parcului împănat de strigătele copiilor, dădu să intre dar văzând chipurile grave ale pensionarilor care se odihneau pe bănci, se trase imediat instinctiv înapoi, de parcă de undeva, cineva i-ar fi spus răstit: „ Ce cauți aici mă stârpitură, aici nu este loc pentru păsări de noapte”. Merse mai departe fără țintă sorbind pe nările nasului borcănat aerul cald, stătut, al orașului, cu iz de praf și transpirație, ocolind femeile care treceau pline de cuvinte și griji, cu fuste
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă viață pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară."77 Pe 3 ianuarie 1878, Eminescu amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar”, „elementul de disoluție, demagogia României”, „stârpituri”, „aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone”, „producte de baltă”, „nu sunt munteni” compun secvența descriptivă. Portretul nu este complet fără punerea în evidență a acțiunilor inconstante și confuze ale guvernului: „punându-se la discreția străinilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
-se atât lipsa de valoare, cât și de autoritate. Pentru a reveni la polemica dusă cu Românul, este important de stabilit că pentru Eminescu patronii de la acest ziar fac parte din categoria mai sus menționată a „productelor de baltă”, a „stârpiturilor” sau a „elementelor de disoluție”. Prin folosirea argumentului exemplu (Vedem bunăoară) se introduc în secvența descriptivă noi date, astfel se crează o similitudine între „generația actuală de guvernanți” și patronii gazetei, C. A. Rosetti și Carada. Maniera de a scrie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
pamfletare. Simona Cioculescu explică obiectiv idiosincrazia lui față de lumea liberală, care e cea din Scrisoarea III. Pentru el, clasa mijlocie, creată de liberali, era alcătuită din "caraghioși și haimanale, oameni a căror muncă și inteligență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală". Poetul era totuși conștient de necesitatea ei, dar văzută ca o clasă productivă, și nu una parazitară. Un alt mare clasic, despre care scria în câteva rânduri Simona Cioculescu, este Caragiale, comentariul făcând trimitere mai totdeauna la inedite
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
numai.) De fapt, ruinele/ "epavele" umane sunt, mai cu seamă, fascinația lui Mateiu; ba chiar specialitatea-i metodică și rece, în pofida nu puținelor pasaje în care sunt deplânse mari "stirpe în cădere" și neamuri vechi, "căzute", producătoare, ele, de (numai?) stârpituri și căzătură, - "adevărați", cu toții, Arnoteni, "purtând ș...ț în sine", "fiecare", "plodul propriei sale pierderi și pieiri" (remediul cărora, prescris nu fără o doză, parcă, de cinism, de către autorul însuși, fiind o extirpare de sine, "malthusiană"). Această fascinație maladivă, "culpabilă
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]