288 matches
-
la care vânarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, la anexele nr. 3-5 la speciile: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă și stăncuță, respectiv gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, precum și lișiță, găinușă de baltă, sitar
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
Articolele Autorului se zvârcolește vântul șarpe ce așteaptă asfințitul Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine simt gustul de tămâioasa al toamnelor curgerea timpului Dunărea care imi scade în piept aș rodi la fereastra lumii vie mustind sihastru dacă stăncuțele nu mi-ar fură inima uitată pe glie aerul miroase a nuci verzi este atat de amară viață trăită pe silabe! când pleacă berzele când mor cocorii sufletul meu se întinde în lan spune-mi când voi ațipi în lanul
CLIPE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377449_a_378778]
-
, Anatol (1.V.1936, Malovata Nouă-Transnistria), poet. Este fiul Titianei (n. Stăncuță) și al lui Ion Codru. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963). Între anii 1969 și 1971 a urmat Cursurile superioare de scenaristică și regie din Moscova. Lucrează apoi la săptămânalul „Cultura”, la Editura Cartea
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea preia, în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate de Mihai Viteazul pentru eliberarea de sub
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate de Mihai Viteazul pentru eliberarea de sub turci a creștinilor sud-dunăreni. Apare aici și legendarul Marcu Crăișoru care, trimis de
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Să mai notăm că Badcock (1986) apropie acest kin-altruism (altruism de rudenie) de teoriile Annei Freud și că, în definiția cuvântului altruism propusă de Dicționarul de psihologie al lui Doron și Parot (1991), se vorbește în mod aproape exclusiv de stăncuțe, marmote și albine. Altruismul reapare în listele elaborate de Valenstein (în Bibring et al., 1961) și Vaillant (1993), apoi în DSM-IV, la rubrica despre apărările cel mai bine adaptate, dispunând de o definiție foarte pozitivă: „Persoana își gestionează conflictul dedicându
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în ușă de urechi, capul porcului, cu ochi uciși, rânjea pârlit, iar picioarele, date și ele prin pară, atârnau. rase, în cârligul din tavan. Afară, dârele de sânge și balta măcelului, unde mai mirosea a șoric ars, ademeneau din câmp stăncuțe lacome. După ce jertfise godacul, Belioaie, poreclit Gafton, hodinea suflecat pe laviță, c-o pereche de mustăți peste ochi și cu alta sub nas. Ca unul ce dusese la capăt cea mai sângeroasă ispravă, se ospăta c-o fleică friptă pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
un tablou menit să-ți rămână înrămat pe viață în ochii minții. Fiecare cadru are frumusețea ritualică, regulile și misterul lui, fie că se merge la rațe sau la becaține, la iepuri, după vulpi sau mistreți, la „răpitor“ sau după stăncuțe (ni se mai întâmpla), cu sau fără alaiul hăitașilor. De mii se ori mi-am prefirat pe buza somnului liorpăitul fericit al câine lui înotând voinicește prin stuf după rața sau gâsca sălba tică împușcată, extazul fugii prin zăpada picurată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
toată această goliciune era populată cu dulci fantome și, de n-ar mai fi fost lăsat să intre, ar fi înnebunit. TEMPORA MUTANTUR Lumina iernii acesteia pare de toamnă pustie iar câmpul cafeniu are precizia unei aquaforte în care cârâie stăncuțe. Doar seara pare mai însuflețită : în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
este cea șa unui sferoid a cărui umbră se ascuteț. (E) La rândul lor, doctorii, care prevăd că vara va aduce epidemii În funcție de Înmulțirea păianjenilor și de aspectul frunzelor de smochin, primăvara, când ele se aseamănă cu labele de la picioarele stăncuțelor 6, nu fac și ei previziuni ce vor Întâmpina opoziția celor pentru care faptele mărunte nu pot fi prevestitoare ale unor lucruri importante? Mă Întreb cum oare Îngădui-vor ei faptul că o simplă congă și un cotyl 1 slujesc
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să celebreze acolo câteva sacrificii. Cum oamenii au rămas muți de uimire și se Întrebau cum de-ar fi posibil ca Zeul să se fi născut În altă parte decât În insula lor, Pythia le-a mai zis că: „O stăncuță le va arăta locul”. Iată ce s-a Întâmplat. Găsindu-se la Cheroneea, auziră gazda la care ședeau purtând o conversație despre oracolul din Tegyrai cu niște străini care se Îndreptau Într-acolo. Aceștia, la plecare, Își luară rămas-bun de la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-se la Cheroneea, auziră gazda la care ședeau purtând o conversație despre oracolul din Tegyrai cu niște străini care se Îndreptau Într-acolo. Aceștia, la plecare, Își luară rămas-bun de la femeie, chemând-o pe nume, care nu era altul decât „Stăncuța” șKoróneț. Delienii Înțeleseră de Îndată sensul prevestirii. După ce au adus sacrificii la Tegyrai, au izbutit, nu după mult timp, (D) să se Întoarcă la ei acasă. Aceste oracole au mai dat semne de viață și În epoci mai recente. Dar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sunt de acord cu (416) această pretinsă distrugere a lumii, iar, pe de altă parte, este lesne să renunți la ceea ce nu este posibil și la cifrele excesive pe care le-a citat, Îndeosebi la cele care se referă la stăncuță și la corb4. Este adevărat că un «an» care include Începutul și sfârșitul a tot ceea ce crește din pământ nu este greșit să fie denumit «Vârsta omului». Recunoașteți doar voi Înșivă că Hesiod Înțelegeprin cuvântul «vârstă» viața omului. Sunteți de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
miez că pînă-acum. EDGAR: Foarte te-nșeli: schimbat nu-s în nimic, Decît la strai. GLOUCESTER: Pare-mi, vorbești mai bine. EDGAR: Hai, șir, aici e locul. Nu mișcă: grozav Și-amețitor să-ți arunci ochii-atît de jos. Ciori și stăncuțe la jumate hau zburînd Abia par niște gîze. La mijloc, în jos, Unu-agățat strînge mărar: de spaimă muncă! Pare-mi, mai mare nu-i decît un cap. Pescarii care umblă-acum pe țărm Appear like mice; and yond tall anchoring
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
15 Cadru constituțional și „putere populară” 16 Alegerile din noiembrie 1946: Între voință națională și falsificare 18 și un epilog: anul 1947 21 Securitatea și moștenirea sa (Marius Oprea) 23 Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 19451964 (Ioan Ciupea, Stăncuța Todea) 38 Anexa I 65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
față panoramează și În același timp scanează nucleele cele mai specifice pentru manifestarea comunismului și a represiunii În România după cum urmează: falsificarea alegerilor politice din 1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Polirom, Iași, 2004 (coautor); Explorări În comunismul românesc, 2 vol., Polirom, Iași, 2004-2005 (coautor); Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc, Polirom, Iași, 2005. Stăncuța Todea a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca În 2003. Masterat În istorie contemporană, 2004. Doctorand În istorie contemporană, 2005. Cristian Vasile a absolvit Facultatea de Istorie (1998) și Facultatea de științe Politice (2002), Universitatea din București. Doctor În istorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Reich, Jens, „Sicherheit und Feigheit - der Käfer im Brennglas”, În Siegfried Suckut, Walter Süss (coord.), Staatspartei und Staatssicherheit, Ch. Links Verlag, Berlin, 1997. Valdes, Ernesto Garzon, „El terrorismo de estado”, Revista de estudio politicos, Madrid, nr. 65/1989. Ioan Ciupea, Stăncuța Todeatc "Ioan Ciupea, Stăncuța Todea" Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 1945-1964tc "Represiune, sistem Și regim penitenciar În România. 1945‑1964" Un proces de o asemenea anvergură precum a fost acela al sovietizării României presupunea un ansamblu de măsuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Feigheit - der Käfer im Brennglas”, În Siegfried Suckut, Walter Süss (coord.), Staatspartei und Staatssicherheit, Ch. Links Verlag, Berlin, 1997. Valdes, Ernesto Garzon, „El terrorismo de estado”, Revista de estudio politicos, Madrid, nr. 65/1989. Ioan Ciupea, Stăncuța Todeatc "Ioan Ciupea, Stăncuța Todea" Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 1945-1964tc "Represiune, sistem Și regim penitenciar În România. 1945‑1964" Un proces de o asemenea anvergură precum a fost acela al sovietizării României presupunea un ansamblu de măsuri care să susțină proiectul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
liber, cuprindea și lumea fabuloasă a insectelor, a păsărilor (minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Carrassoumet, Jean Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
jilț. Oare câți ani au trecut de la stelele alea cu coadă? Alerga cu gândul în urmă. Comete... Prima, era ca la vremea asta, a apărut pe cer la începutul iernii, cam pe la Sfântul Nicolae. Maria abia mergea primii pași și Stăncuța era mărișoară. Înhămau o iapă nărăvașă la sanie, o înveleau pe Stăncuța într-o blană de urs și „Hai, fata tatii, să-ți arăt steaua cu coadă”. Porneau ei trei, pe Maria o lăsau cu Manda. Iapa gonea, știa singură
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu gândul în urmă. Comete... Prima, era ca la vremea asta, a apărut pe cer la începutul iernii, cam pe la Sfântul Nicolae. Maria abia mergea primii pași și Stăncuța era mărișoară. Înhămau o iapă nărăvașă la sanie, o înveleau pe Stăncuța într-o blană de urs și „Hai, fata tatii, să-ți arăt steaua cu coadă”. Porneau ei trei, pe Maria o lăsau cu Manda. Iapa gonea, știa singură drumul. Pe baltă, înspre apus, capul auriu al stelei arunca spre răsărit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ii țesute cu sârmă de aur și marame umplute cu fir. Juca prin odaie, așa gătită, zicând: — Mă logodiră și mă făcură doamna Moldovei. Sunt doamnă, doamnă! Maica mare, Stanca, ofta și se închina între două înghițituri de cafea, iar Stăncuța, acum jupâneasă măritată, nu putea să nu-și aducă aminte cum îi pregăteau zestrea ei tot aci, cu meșteri, cu țigănci scărmănând lână, acum doi ani când s-a măritat. Atunci era toamnă, mirosea a frunză și a fum iute
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]