253 matches
-
evaziune de CO2 din soluție și pe tavan precipita o cantitate infimă de carbonat de calciu sub forma unui inel. Picătură după picărură, inelul crește formând un tub cu diametrul picăturii și pereți de sub un mm grosime, translucizi. Sunt numite stalactite macaroane și pot ajunge la câțiva metri lungime. Dar în timp, canalul macaroanei se înfunda cu calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge pe dinafara, prelingându-se
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge pe dinafara, prelingându-se și depunând calcit la exterior. Macaroana se îngroașă și devine opaca. În lungul traseului, de la rădăcina stalactitei spre vârf ,soluția tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
calcit la exterior. Macaroana se îngroașă și devine opaca. În lungul traseului, de la rădăcina stalactitei spre vârf ,soluția tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și vor forma o coloană Stalactitele au un ritm de creștere foarte lent. Viteza poate fi influențată de următorii factori: Presiunea." Apă, venind pe fisuri înguste, are o anumită presiune creată de coloană de lichid acumulată. Ea devine tot mai
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și vor forma o coloană Stalactitele au un ritm de creștere foarte lent. Viteza poate fi influențată de următorii factori: Presiunea." Apă, venind pe fisuri înguste, are o anumită presiune creată de coloană de lichid acumulată. Ea devine tot mai agresivă, mărește prin dizolvare fisură și
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
umiditate mare, între 80—100%. În aceste condiții evaporarea apei se realizează greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin măsurători s-a stabilit ca stalactitele cresc cu cca. 8-15 mm într-un secol. În medie, o stalactita cu o lungime de 1 m are o vârstă de circa 10.000 de ani.
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin măsurători s-a stabilit ca stalactitele cresc cu cca. 8-15 mm într-un secol. În medie, o stalactita cu o lungime de 1 m are o vârstă de circa 10.000 de ani.
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
doilea in lume ca lungime. Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare. "Peștera cu 3 intrări" Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
ordinul lui Ludovic al II-lea din 15 decembrie 1875, fiind finalizată în 1877. Grota a fost construită din armătură de fier și pereți de pânză impregnați și acoperiți cu un amestec de ciment. În același mod au fost realizate stalactitele și stalagmitele. Grota este împărțită în două grote laterale și una centrală, care în funcție de iluminare amintesc de Grota Albastră din Capri sau de "Grota lui Venus" din opera "Tannhäuser" a lui Richard Wagner. Regele a dispus pictarea pe pereți a
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
ale clădirii. Pereții parterului sunt placați cu ambriuri sculptate din stejar lustruit, până la înălțimea unui om. Pereții lojelor sunt îmbrăcați în mătase, pe langă acestea fiind construite balcoane, la etajele doi și trei. Cupola înaltă, decorată cu identații care evocă stalactitele, pictată cu motive liniare alternate cu cele florale, este îmbogățită, la propriu, de foițe de aur. Felul în care a fost realizată conferă o acustică excepțională sălii, fapt remarcat de toți cei care au concertat aici. Sala Mică, proiectată pentru
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
stivei de conglomerate, pe denivelare de 57 m. Deoarece vizitarea nu se face într-un cadru organizat și nu au fost luate măsuri de protejare și conservare, actual peștera se află într-o stare de degradare ireparabilă (o parte dintre stalactite și stalagmite au fost distruse de către turiști, există urme ale unor vetre de foc și pereții poartă urme de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din punct de vedere geologic, peștera reprezintă un caz particular, legat de dezvoltarea
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
abataj - o lume miriapodică și exactă, halucinantă și concretă, vie ca o durere de dragoste. Căci o mare dragoste înseamnă minerul și truda sa, în călătoria spre afunduri, pe rădăcinile pământului. Cercetarea și desprinderea filoanelor înmărmurite de milenii, ca niște stalactite uriașe - și trimiterea lor sub formă de cărbune pentru nevoile de la suprafață. Dragoste pentru unealtă, mai veche sau mai nouă: ciocanul de abataj și grinda de sprijin, complexul de susținere și combina de înaintare. Dar mai ales dragoste pentru cei
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Între 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public. Înainte de deschiderea
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
cont cel puțin la fel de mult de datele referitoare la decor ca de datele pur arhitecturale . Un element destul de caracteristic lumii islamice ilustrează importanța elementelor arhitecturale cu rol decorativ: muqarnele, numite și "muqarba" în țările din occidentul musulman sau, mai simplu, "stalactite". În fapt, sunt mici nișe asociate geometric și formând o compoziție tridimensională. Ele sunt frecvente la cupole și la porțiunile de tranziție, dar și pe unele capiteluri, arcade etc. Acest element are o origine obscură : se crede frecvent că s-
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Nu un muzeu cu exponate de duzina. Numai rarități și inedite. Geologii au identificat 37 de minereuri, din care 6 necunoscute până atunci, 23 în compoziția unor speleoteme. Aragonit , gips, cuarț, celestit, malachit, rodocrozit, metatyuyamunit... Cristale de gips, formațiuni calcit-aragonit, stalactite, stalagmite, cristale pe zeci de mii de metrii pătrați, în toate mărimile si culorile posibile. Peștera oferă cea mai mare bogăție și varietate a cristalizărilor de gips existentă în România. Peștera este declarată rezervație științifică, accesul turistic fiind strict interzis
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
Haidinger în anul 1845. Numele provine din latinescul „cerussa” care înseamnă „alb de plumb”, nume dat de Pliniu cel Bătrân carbonatului de plumb sintetic. ul se prezintă cristalizat în sistemul rombic, sub formă de cristale sau de mase grăunțoase, de stalactite etc. Este alb sau cenușiu, are luciu adamantin și greutatea specifică ridicată. Se formează prin alterația galenei și este folosit pentru extragerea plumbului. ul se găsește mai ales în zonele superioare oxidate din depozite de metal de bază, în special
Ceruzit () [Corola-website/Science/332881_a_334210]
-
perete în pantă care conduce la Gleria Râului Regăsit. Din dreapta vine un râul ce poate fi urmărit amonte până la un sifon terminal. Aval de locul în care s-a reântalnit apă, galeria, îngustă și meandrată, desi activă, prezintă frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, debitul râului fiind regularizat de sifonul din amonte. După încă o dispariție a apei, cu un ocol pe o galerie superioară și reapariția ei, galeria se termină
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
e drumul,” Editura „Liceum”, Chișinău, 1994 2. „Poeme de pe Valea Plângerii,” Editura „Vatra Românească”, Satu Mare, România, 1996 3. „Si-la-bi-sind în tai-ne-le iu-bi-rii,” Editura „Vatra Românească”, Satu Mare, România, 1996 4. „De dor de voi,” Editura „Năsăud”, România, 2000. 5. „Stalactite,” Editura „Universul”, Chișinău, 2002. 6. „Scrisori de dragoste din Orașul Libertății,” Editura „Prag”, Chișinău, 2002. 7. „Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est,” Editura Cartier, Chișinău, 2007. Prima ediție, în română - apărută în 2007, Editura Prima „Augusta”, Timișoara
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
este instantaneu, obținând contur de sentință de glosă (...). Poemele Eugeniei Bulat sunt inconfundabile. Scrisul ei este unul spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]