86 matches
-
aprilie/12 mai. Una din scenele cele mai impresionante a fost când garda noastră a prevenit călugărițele că se vor ridica la Pasărea, ca și la București, clopotele și icoanele îmbrăcate în argint. Plecând la plimbare, am găsit pe maica stariță plângând pe bancă, sub clopotniță. Preoții erau sus, copiau inscripțiile de la clopote, măsurau diametrul și însemnau notele ce emiteau sunând, după cererea Mitropoliei. M-am suit la ei. Când ne-am coborât, am fost cu toții în biserică să copiem inscripțiile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însemnau notele ce emiteau sunând, după cererea Mitropoliei. M-am suit la ei. Când ne-am coborât, am fost cu toții în biserică să copiem inscripțiile de pe icoane. Pe cele mici și candelele mai frumoase le ridicaseră și le ascunseseră. Biata stariță plângea, tremura, la fiecare se oprea, o săruta cu foc. Își făcea cruce, le mângâia: „Mă cunoști de când eram copilă, uite așa de mititică. M-ai văzut crescând. Și acum vor să te ia! Ce-ar zice biata Maică? Ea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nou, apoi se închina: „Doamne, preaputernice, arată-ți mila de noi. Arată-ți puterea. Nu-i lăsa. Doamne, trăsnește-i!“ [Înfuriindu-se, striga din ce în ce mai tare, îi blestema și iar jelea, apostrofându-le pe toate la rând, invocând la fiecare pe Starița bătrână care o crescuse și pe donatori. Era foarte atingătoare și pentru prima oară mi a părut impunătoare în naivitatea și umilința ei plină de iubire și de respect pentru mănăstire.]( Ediția I, 1937, p. 167.) Căutam să o mângâiem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în acea zi de Paști. Și mă duceam cu gândul în Bucovina, întrebându-mă ce deveniseră și acele clădiri cuvioase, singurele monumente istorice rămase dintr-un trecut frumos, scump și glorios. Îmi venea să plâng și să blestem cu maica stariță pe cei care nu puteau mult câștiga din câteva clopote pentru milioanele de muniții ce le trebuiau, dar care erau să adune prin astfel de fapte jignitoare ura a cel puțin două generații din întreaga omenire conjurată în contra lor. Sancțiunea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jumătate încărcat cu sfărâmături de clopote. Ofi țerul austriac, soldații unguri și germani s-au repezit în clopotniță, au scos limbile de la clopote și, fără a întreba pe nimeni, s-au pus cu niște ciocane mari să le spargă. Maica stariță cu maica Evlampia erau duse la Hagiești după provizii. Călugărițele au ieșit din case, dându-și seama de ce se întâmpla, unele au căzut în genunchi, închinându-se, altele făceau mătănii, invocând urgia lui Dumnezeu. Lipsa de conducere ca să aibă atitudine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dumitrei, a recunoscut pe un soldat ardelean care opera la clopote. „Nu ți-e milă și rușine să faci așa ceva?“ l-a întrebat. — „Ba îmi este, dar ce pot?](Ibidem, p. 169.) Într-o oră tot a fost săvârșit. Maica stariță, revenind acasă cu trăsura, i-a întâlnit, cu camionul încărcat cu clopote întregi și sfărâmate, la cârciuma din Cozieni, unde făceau un chef nespus! Ea a sosit galbenă ca ceara și neputând vorbi, iar maica Evlampia, într-o stare de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
inspirau mai multă groază, cu atât era mai bine, și la urma urmei îi credeam în stare de orice. vizita lui tülff De ziua de 4 mai, pe când mă duceam cu gândul la Florica, ne anunță pe a doua zi starița vizita lui Mackensen. Era foarte emoționată. Cum nimeni nu știa nemțește, nu înțeleseseră că era vorba numai de Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul Munteniei. Totuși sosi colonelul Pepi de la Brănești, puse o gardă la poartă „cu puștile în sus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cum nimeni nu știa nemțește, nu înțeleseseră că era vorba numai de Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul Munteniei. Totuși sosi colonelul Pepi de la Brănești, puse o gardă la poartă „cu puștile în sus“, zicea maica. Călugărițele așezaseră în salonul stariței o expoziție de cusături adunate de la maici, luaseră și de la Lia câteva broderii mai frumoase, și pe masa principală - fotografia familiei imperiale, nu știu de unde găsită! Mi-a mărturisit în urmă că un ochi nu l-a mișcat după unul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tristă fără de bătrânii suverani, dar ăst timp? Lia a îmbrăcat pe Vintilică țărănește, cu o panglică tricoloră peste piept, și l-a dus la stăriție să strige: „Trăiască România!“ Eu, asemenea, îmi pusesem portul românesc și am poftit pe maica stariță și [pe] Evlampia la prânz. Era prima zi caldă, în care nu am făcut foc. Ne mai înviorasem. [A doua zi însă, mare emoție, la 8 dimineața d na Rătescu, sosind cu corespondența și provizii, a fost luată la secția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la secția germană și i-au căutat în trăsură. Dânsa a pretins că se rupsese în fața Spitalului Pantelimon căruța de la Herești care ne aducea hrana obișnuită, a luat dânsa ca să nu se strice, deoarece venea să vadă pe mătușa ei starița. Eu am protestat energic: „Cum, nici de la moșiile noastre nu putem mânca, deoarece aici nu găsim de cumpărat și dvs. ne promiteți și nu ne dați nimic?“ Au declarat că permit aprovizionarea, dar că prea des vine doamna aceea și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându-și mari neplăceri, ca în ziua când a cerut înapoi lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi a primit 20 de cordoane și cruci de la oamenii politici români. starițul de la sinaia Nu știu cu ce ocazie sosi diaconul de la Sinaia, care ne spuse că toate casele sunt devastate acolo, în afară de a lui Costinescu, Take Ionescu, unde funcționau comandamentele, precum și vila Știrbey, Plagino, proprietatea unei austriece (d-na Al. Plagino
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost complet golită, precum și [cea] a d-nei Isvo ranu și toate celelalte. Deși privilegiată, în casa Costinescu nu s-a mai găsit nici un covor și nici una din prețioasele gravuri olandeze și de Debucourt, care nu aveau pereche în țară. Starițul fugise cel dintâi, fără a se gândi la lucrurile de valoare ale bisericii ce îi erau încredințate, dar toate obiectele lui personale și veșmintele elegante ce-și făcuse chiar în acel an la Carlsbad fuseseră expediate spre Iași; n-au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a celor două doamne. Nu tocmai vizită fu venirea părintelui Justin de la Cernica, dar o întrevedere foarte interesantă. Noi îl văzusem acolo, nu-i putusem vorbi decât foarte puțin față de soldatul german care ne escorta. Prefăcându-ne că admirăm trandafirii starițului, pe care îi miroseam și-i arătam cu degetul, îl îndemnam, pe furiș, să vină pe la noi spre vorbă mai lungă. Părintele Justin era un fost ofițer călugărit, casier la Cernica. La declarația războiului însă n-a mai putut răbda
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în permisie la Cernica, visând numai cum să poată răzbi peste front în Moldova. Era foarte simpatic și noi foarte emoționate auzindu-l povestind cu foc și încredere. [Într-adevăr la 21 octombrie, /3 noiembrie, 4 luni în urmă, maica stariță, ducându-se la Cernica, află că fugise din mănăstire și, tocmai când era să treacă prin munți în Moldova, a fost trădat și prins. L-au legat și judecat, amenințându-l cu împușcarea. A fost foarte curajos și demn și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
maicei Evlampia că ar avea doi frați prizonieri în Germania și că este femeia cea mai nenorocită din lume. Nu știu de era sinceră sau își juca rolul de M-me Pinkow. El, sosind la Pasărea cu d. Nicolaescu, povestise maicei starițe că a venit să organizeze pentru un ofițer superior o vână toare în pădurea de la Brănești și Pasărea. Minciună vădită! Ce vânat era să împuște într-o pădure atât de umblată în luna iulie? Aceasta se și adeveri, căci vânătoarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mustață cănită. Părea potolit și lipsit de morga tradițională. N-am vorbit de război, dar i-am spus că voi trimite scrisorile mele închise la cenzura din București, găsind de prisos să fie verificate și la Brănești. A convenit. Maica stariță a venit ca să traduc reclamațiile ei în privința așternutului rechiziționat pentru dânsul. A protestat că nici de o pernă măcar n a beneficiat.]( Ediția a II-a, 1997, pp. 110- 111. ) Chiar ziarele din Berlin vorbeau de rezistența dârză din Moldova
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vie și multă vreme, chiar după liberare, a rămas supărată, mai ales, poate, fiindcă a înțeles că nu procedase bine.]( Ediția a II-a, 1996, p. 115.) Era o căldură foarte mare. Afară de vizita la ora 6 dimineața la maica stariță, când îmi citea pravila zilei, nu mai ieșeam din casă după ora 8 dimineața, revenind de la plimbare. Îmi reaminteam gândurile din Souvenirs de la maison des morts ale lui Dostoievski: „L’homme s ’habitue à tout... même à la souffrance poignante
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s a reclamat și liberarea lui Gheorghiu. În deșert. boala liei Lia avea accese teribile de friguri. Nu se supunea la un tratament intens de chinină și nu știam ce să-i fac. Cum însă o prinsese și pe maica stariță și pleca la București maica Evlampia, am rugat-o să pună pe Costache în curent și să-l aducă chiar în acea zi. Spre marea noastră mirare, fără greutate a reușit. Jelkmann i-a subscris Ausweiss-ul îndată, pe 24 de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gândeam la lungile seri singuratice, lipsite și de multă cetire, după cetirea care îmi obosea ochii toată ziua. Lia se ducea la sindrofie cu maicile ei și Fräulein. Eu nu puteam suferi pe aceasta și maicile ei erau prea primitive. Starița se culca la ora 8. Am încercat să citesc din letopisețe la dânsa cu câteva maici. Nici subiectul nu era bine ales, nici auditoarele în stare să urmărească ceva atât de abstract. A trebuit să renunțăm. Când seara veneau părintele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și vremii de atunci era o masă bună. Costache bucătarul a făcut patru feluri de prăjituri fără economie de zahăr, ca în timp de pace. Jucăriile sosiseră din București, maicele cele mai cunoscute îi aduseră dis-de-dimineață tufănele din grădinile lor, starița, o cămașă țărănească frumos cusută cu șabace. La orele 5 i-am frânt turta pe cap, el așezat pe o doniță în care pusesem o sticlă cu vin, i-am tăiat moțul (tricolor, nu roșu), copiii preoților au strigat „Ura
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
În curând trebuiau să fie 320. Mă întrebam unde vor încăpea atâția, afară de personal. Grădina dăduse un rezultat foarte bun și se construise un bazin cimentat pentru a crește porci! Nu mă așteptam la așa ceva într-un spital. boala maicei starițe Pentru ultima oară, sosi la Pasărea Costache, pe o zi frumoasă cu soare, dar soare cu dinți. Mi-a fost milă de dânsul văzându-l zbârlit de frig în trăsură și l-am rugat să nu mai vină așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mi-a fost milă de dânsul văzându-l zbârlit de frig în trăsură și l-am rugat să nu mai vină așa de des. Călătoria de 25 km era foarte penibilă și nu era bine echipat. A văzut pe maica stariță, bolnavă de mai multă vreme, dar care, cu frica multor persoane de medici, de doctorii, de sanatorii și mai ales de operații, refuza orice îngrijire sistematică. Mai era și stăpânită de o demnitate imaginară a situațiunii ei de călugăriță și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bolnavă de mai multă vreme, dar care, cu frica multor persoane de medici, de doctorii, de sanatorii și mai ales de operații, refuza orice îngrijire sistematică. Mai era și stăpânită de o demnitate imaginară a situațiunii ei de călugăriță și stariță, care, credea dânsa, nu-i îngăduia un examen medical rațional. Bărbatul meu o convinse să intre într-un sanatoriu și să se supună unei puncțiuni exploratrice; lucru care ar fi trebuit făcut de mult și pe care toți i-l
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a golit mănăstirea; nu mai aveam pe nimeni care să mă intereseze, căci Maica Evlampia, gentilă, blândă și foarte fină, era prea tânără, o consideram ca un copil și mă ocupam de ea ca să-i dezvolt ideile și cunoștințele. alegerea stariței, maica filofteia După trista ceremonie, Maica Evlampia Peregrina și sora lor Jana au părăsit stariția și s-au mutat în casa lor, adică într-a mea. Am golit odaia unde îmi țineam tot bagajul, l-am grămădit în așa-zisa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făceau tot ce puteau ca să nu le simt. Ele erau foarte înghesuite, grație mie; niciodată însă n-au dat nici cel mai mic semn de neplăcere și, când am plecat, dânsele plângeau mai mult. În mănăstire începuse fierberea pentru alegerea stariței prin intrigile și intervențiunile la București și între ele, [călugărițele]. Mă rugau să vorbesc, să pledez. Eu eram decisă să nu mă amestec în nimic, deși [mie] mi se părea cea mai nimerită și simpatică blânda și monahala Maica Isidora
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]