35,796 matches
-
cobză vă țineți după mine oriunde merg. Încurcă-le, doamne, pașii și lasă-mă pe pragul ușii, ca eu să privesc în afară și ea înăuntru! Vai, pereții îmi opresc răsuflarea, mi-astupă gura! O operație radicalî, ca un sacrificiu Statisticile îmi sunt defavorabile: 2% supraviețuiesc postoperatoriu până la 5 ani; cele mai multe complicații iau cu asalt organele filtru; prezentul este o durere continuu sporită, pe care nici Dante nu a imaginat-o în lumea sa de dincolo de poartă: Lasciate ogni speranza, voi
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
o frază pentru mulțimile ce-așteaptă cu disperare îmbunarea gelosului zeu. Trecutul ca un braț retezat mi-a rămas în țărână, va veni poetul și-l va pune la loc cu un cuvânt pentru citire și un trup luminos, unde statisticile toate sunt favorabile: Euridice și Laura, Beatrice și Diotima, Sophie și Odette. O operație radicală împarte lumea între conștienți și inconștienți. Să fiu eu Odette - Sunt mai mult ca oricând în mâna Celui de Sus; zadarnic alerg să nu-mi
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
lucrurile care-ți dau de furcă încă de la pornire sunt numele și vârsta personajelor. Trei și numai trei sunt vârstele care ies în evidență în literatură sau, măcar, în limbajul cotidian: copilărie, tinerețe, bătrânețe. N-am stat să fac o statistică riguroasă a anilor pe care-i exhibă personajele literare, dar la nivel de accente operăm cu acestea trei. În ce privește personajele principale, privilegiată de scriitori e tinerețea, care, de altminteri, are alte limite la femei și la bărbați. Spre deosebire de viață, unde
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
fotbalului nu poate fi abordată doar din perspectiva divertismentului sportiv, ci și sociologic, politic, ideologic chiar. Traian Ungureanu are prestanța unui... fotbalolog, a unui nou tip de analist care poate interpreta istoria vieții private a ultimului secol doar comentând niște statistici fotbalistice. Într-un articol de câteva pagini, jurnalistul ne arată cum apariția și dezvoltarea fotbalului englez s-a produs în paralel, ca într-un mecanism de determinare reciprocă, cu transformările vieții sociale engleze. În anii ’60 „cultura populară engleză (muzica
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Otilia He Nu sunt amatoare de statistici și nici nu mă dau în vânt după „ritualurile” aniversar-comemorative, dar tot cred că ar fi interesant dacă cineva ar trece în revistă principalele luări de poziție referitoare la soarta folclorului — subînțelegând prin soartă mai ales viitorul acestuia, în manifestările
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
indiferent care este sau va fi acela. Eventual ar mai fi de reintrodus interdicția patriotică de a nu lăsa corigenți - vă mai amintiți de ea? - fiindcă Europa e cu ochii pe noi și nu se cade să ieșim rău în statistici, și atunci vom putea declara mulțumiți: din reformă mai rămîn doar cele cîteva rînduri care încheie Anexa 1 a recentelor planuri-cadru pentru clasa a IX-a și a X-a, în care se descrie viitorul luminos al liceului românesc. Le
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
de lucru, cel puțin în privința poeziei, antologatorii și-au făcut datoria, ba mai mult, avem și dicționare și istorii literare. Evident, orice antologie e subiectivă, iar Barbu Cioculescu, atunci cînd comentează tipul de selecție, caută să înțeleagă criteriile aplicate, face statistici necesare și conchide, de pildă, că o antologie nu poate fi decît o încercare de împăcare a valorii cu dorința de cuprindere a perioadei antologate. De aici și nemulțumirile noastre față de asemenea întreprinderi. Dacă față de antologia lui C. Abăluță sau
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
vizează efectele și nu cauzele actualei stări a lumii. Globalizarea economică și financiară nu a făcut decât să accentueze discrepanțele în interiorul societăților și între societăți și acestea nu pot fi controlate decât prin alfabetizarea în masă și planning-ul familial. Statisticile o probează, societățile alfabetizate ajungând la echilibru demografic și, implicit, la armonizare culturală cu restul lumii. Or, SUA vor un control în forță al mapamondului, o globalizare impusă a „modului de viață american”, deși, la rându-i, acesta se transformă
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
colocvială), de tipul: „mișună ministerele de directori și paradirectori”. Noi exemple erau aduse de același autor în Limba română actuală (ed. a II-a, 1948): „examene și paraexamene, legi și paralegi, ordine și paraordine, rapoarte și pararapoarte, regulamente și pararegulamente, statistici și parastatistici, taxe și parataxe, vizite și paravizite etc.”. Structura expresivă familiară este încă în uz și îi putem găsi ușor atestări jurnalistice recente: “Nu s-au lăsat nici morți. Procese și paraprocese la care alții ar fi renunțat” (EZ
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
în cheie minoră, autoironie, cinism și distanțare naratorială, picăturile de sînge ar fi sărit firesc „în toate părțile”, am fi râs cu adevărat și am fi reflectat la starea noastră reală. Abia atunci Cioran ar fi avut savoare pe fundalul statisticilor care indică căderile umanității. Fără ton ironic, capitolul Te iubesc, de pildă, în care României (imaginii alegorice a lui Rosenthal) i se face o declarație de dragoste în genul lui Marius Ianuș, este de un prost gust antologic. Diferențele dintre
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
Ioana Pârvulescu Față de intelectualul occidental, cel român ar avea - într-o posibilă analiză statistică - un avantaj și două handicapuri. La capitolul literatură, românii stau mai bine decît occidentalii și se pot impune cu eleganță într-o discuție pe temă, în schimb cultura muzicală și cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin școală
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
fi întâmplat dacă domnul Pruteanu ar fi fost membru în consiliul secuiesc (din România) înființat sub oblăduirea președintelui Ungariei? Doamne ferește! Acum, ca un neînțelegător ce sunt, întreb și eu: - Domnu’ Turcescu, ce suflet ai matale să bagi un filolog în statisticile electorale întrebându-l de numărul localităților din circumscripția pe care o reprezintă în Parlament? Drept că reacția domnului senator m-a făcut să cred un moment că am comutat din greșeală pe canalul tv Animal Planet, dar avea dreptate... Poșa
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
bună, mai frumoasă și golită de minorități. Vocația inaugurală a Școlii de la București e imposibil de negat: au înființat instituții (Școala Superioară de Asistență Socială, de exemplu), pe altele le-au sprijinit (cum s-a întîmplat cu Institutul Central de Statistică al lui Manuilă), au creat reviste (Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, de pildă, editată de Institutul Social Român), au publicat cărți (de la a lui Gusti la studiile lui Herseni, Stahl, Golopenția) și au inventat o știință. Dincolo de asta - și
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
imens); timp pierdut, cu ochii pe pereți, în întuneric, în timpul pauzelor de lumină. La București s-a adăugat, iarna asta, gătitul noaptea. Pe lîngă timp pierdut, e și un imens, epuizant, consum nervos. ș...ț Iar pentru simplul gust al statisticii, în măsura în care nu uit, voi nota timpul pierdut de fiecare dată. Încep azi: zi ploioasă, nori negri, întuneric. Așadar, lumina se ia între 1915-20, timp în care nu vezi, evident, nimic. E începutul scurtei vacanțe și pauză utilă de meditație în
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
probabilă a tezelor din iulie 1971) cu 20 de titluri, în 1973 numai cu zece față de 1971, ce poate deveni un an de referință istorică, iar în 1974 crește din nou peste sută. Opresc această matematică elementară (în fond, o statistică foarte utilă, ce ar trebui reluată mai meticulos), dar numai ea ne poate da o idee despre profesionalizarea romancierilor. La ce ne mai poate folosi acest dicționar? E o sursă de informații cu posibilități multiple de prelucrare și interpretare, îndeosebi
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
adevărată epopee vizuală pentru a convinge folosind nu doar interviul - și, uneori, tehnici de guerilla pentru a-i prinde pe unii dintre cei intervievați ca Dick Clark, Charlton Heston) - ci și colajul de imagini documentare din război peste care defilează statistici, material filmat de camerele de supraveghere din Liceul Columbine, peste care se juxtapun auditiv înregistrări telefonice din apelurile la 911, ori desene animate. Moore nu ezită să lege violența statului (manifestată în politica "non-intervenționistă" de după cel de-al doilea război
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
de supraveghere din Liceul Columbine, peste care se juxtapun auditiv înregistrări telefonice din apelurile la 911, ori desene animate. Moore nu ezită să lege violența statului (manifestată în politica "non-intervenționistă" de după cel de-al doilea război mondial, demascată brutal de statistici) de nivelul de crime comise în S.U.A. anual. Personal, teoria lui Moore mi se pare viabilă, dar el apelează la trucuri, nu doar de editare, care îi subminează credibilitatea: îl acuză pe Heston că a organizat o manifestație pro-posesia de
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
doar etnică, ci și generic democratică, umbra sinistră ce-i însoțește patriotismul. Suspiciunea împotriva orașului, socotit "cuib al pierzaniilor", pe care conservatorul poet o împărtășea cu doctrina sămănătoristă, se transformă într-o apucătură a "vînării" statistice a alogenilor: "Dintr-o statistică riguros exactă, proporția dintre funcționarii superiori români și străini, la serviciile poștale din cîteva orașe: în Bucovina: la Cernăuți, români 24%, străini 76%; la Rădăuți, români 30%, străini 70%; la Vișnița, români 0%, străini 100%; la Gura-Humorului, români 28%, străini
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
sale de pronunție și de scriere: trunchierile, rostirile regionale, inovațiile glumețe și mai ales eufemizante. Subiectul este însă destul de complex, așa încît cred că merită să enumerăm și principalele valori gramaticale și pragmatice ale termenului. Fără a fi făcut o statistică riguroasă, doar pe baza unui număr destul de mare de exemple culese din Internet, se poate afirma că funcția cel mai frecvent întîlnită a cuvîntului drac (ca de altfel și a echivalentelor sale: naiba, alte nominale mai puțin citabile, desprinse din
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
și acela că selecționerii nu au cedat la ceea ce chiar ei numeau "tentația inflației ", și filmele din competiție vor fi doar 18 (au fost și ani cu 23), deși oferta a fost mai generoasă ca oricând. Cel puțin numeric. Conform statisticilor, între 2003 și 2004 s-a produs o creștere cu 42,5 % a numărului de filme propuse pentru selecție! Cele 18 filme din competiție au fost alese din 1325 de titluri din 85 de țări. Una dintre explicațiile creșterii ofertei
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
profesii; între cele mai noi, se pot aminti pizzar sau shaormar. Amuzant e modul în care sufixul creează ad-hoc și nume de ocupații nu tocmai onorabile: benzinarul, de pildă, este spărgătorul de conducte de benzină: "numai în anul 2000, conform statisticii IJP Ilfov, au fost cel puțin șapte cazuri în care procurorii i-au eliberat în mod curios pe benzinari" (Adevărul 3287, 9.01.2001). De altfel, productivitatea cu totul remarcabilă a sufixului -ar era deja descrisă de Iorgu Iordan, în
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
Monavissa care, practic, partajează o situație de monopol. III. Ambianță și destinatari În aparenta precaritate în care trăim, exisă, totuși, o efervescență, o dinamică teribilă a societății românești. România nu e chiar așa cum apare ea în tînguirile noastre și în statisticile sindicatelor cu lideri supraponderali. Dacă e să privim cu atenție în jur, nu se poate să nu observăm că au apărut sute de localități noi, pe centura vechilor orașe au apărut cartiere de lux - toate aceste lucrări se fac cu
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
strălucitoarea sa experiență de concentrat european, apogeul acestui proces fiind Tratatul de la Londra din 1883 care acordă orașului statutul juridic de porto franco. Apar instituții noi, se vorbesc nenumărate limbi, se construiesc biserici, spitale, școli și se amenajează, inevitabil, cimitire. Statisticile premergătoare primului război mondial consemnează o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
aici se respira un aer "modernist", "revoluționar" și "relativist", în comparație cu mai cazonul, mai "neo-sămănătoristul" Liceu "Gh. Șincai" (după cum transpare din microromanul Eseu romanțat asupra neizbînzii, apărut la Editura Timpul în 2003). Fapt semnificativ: procentul de promovabilitate - după cum reiese dintr-o statistică realizată în 1927 de directorul liceului - era de 77% (la bacalaureat, situația era identică). Astăzi, în condițiile învățămîntului masificat, după mai bine de 50 de ani de triumfalism didactic, după examenele de bacalaureat putem citi în marile cotidiane: "Doar 95
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]