9,717 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009, și Decizia nr. 861 din 24 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, prin care Curtea a statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale. Curtea reține că prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228073_a_229402]
-
și în prezent, în virtutea principiului "tempus regit actum", astfel că urmează a se pronunța asupra constituționalității lor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prilej cu care s-a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale de referință. Astfel, prin Decizia nr. 130 din 20 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, sau prin Decizia nr. 240 din 19 februarie 2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, sau prin Decizia nr. 240 din 19 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 6 aprilie 2009, Curtea a statuat că prevederile legale criticate reglementează dreptul de preemțiune al chiriașului la cumpărarea locuinței, în cazul în care proprietarul își manifestă voința de a o vinde înainte de expirarea termenului închirierii. În scopul asigurării unei continuității a raporturilor locative și a protecției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 19 martie 2007 (Cererea nr. 78.037/01) În Cauza Caracas împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, președinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, David Thor Bj'f6rgvisson, judecători, și V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
îl constituie sancționarea unor comportamente care aduc atingere acelor valori sociale care, deși nu se bucură de protecția legii penale, trebuie apărate prin mijloace extrapenale. Așa cum arată și autorul excepției în critica de neconstituționalitate extrinsecă a ordonanței, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, că "contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ". Scoaterea acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201726_a_203055]
-
și a libertăților fundamentale. Totodată, Curtea a reținut că, deși drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de, "bun" și "proprietate" au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 100). Pe de altă parte, Curtea a statuat în numeroase rânduri, raportându-se la art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, că dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele sale fiind stabilite de lege. 19. În acest context, Curtea a statuat că reglementarea supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
parte, Curtea a statuat în numeroase rânduri, raportându-se la art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, că dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele sale fiind stabilite de lege. 19. În acest context, Curtea a statuat că reglementarea supusă controlului de constituționalitate, prin care se instituie un termen de prescripție de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice și necesitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
curgerii termenului de prescripție. În consecință, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Constituție. 21. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
și respectarea de către acestea a condițiilor stabilite de art. 40 din Constituție, republicată. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 441 din 20 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 14 ianuarie 2004, a statuat că dispozițiile art. I pct. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 nu contravin prevederilor art. 37 din Constituție. Nu poate fi reținută nici critica autorului excepției referitoare la omisiunea legiuitorului de a include, între activitățile de interes general pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155365_a_156694]
-
Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 51 Taxe (1) Oficiul European de Brevete poate solicita taxe pentru orice sarcina sau procedura oficială ce are loc conform prezenței convenții. ... (2) Termenele pentru plata taxelor, altele decât cele statuate de către prezenta convenție, vor fi menționate în Regulamentul de aplicare. ... (3) În cazul în care Regulamentul de aplicare prevede plata unei taxe, vor fi, de asemenea, prevăzute consecințele neplatii acestor taxe în termenul legal prevăzut. ... (4) Regulile referitoare la taxe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146036_a_147365]
-
penal, legea penală apară împotriva infracțiunilor, deopotrivă cu alte valori sociale, persoana, drepturile și libertățile acesteia. În legătură cu pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, se arătă în același punct de vedere că, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 6 din 16 ianuarie 1997, principiul egalității în fața legii "presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite". Tratamentul diferit instituit în funcție de calitatea persoanei insultate, calomniate ori amenințate nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
60 alin. (4) și ale art. 72 alin. (3) lit. f), în această perioadă nu pot fi modificate legi organice. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind nefondată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat asupra constituționalității prevederilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 decembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.534/2000, Tribunalul București - Secția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
16 octombrie și 22 noiembrie 1996, aceasta din urmă fiind dată când s-a întrunit în mod legal noul Parlament". În sensul celor arătate se invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 123 din 22 octombrie 1996, prin care aceasta a statuat că prevederile legii criticate sunt constituționale. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că "autorul ei confundă dată adoptării Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal cu data cand această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
a mandatului vechiului Parlament, în care acesta nu mai putea adopta legi organice, a fost cuprinsă între 16 și 22 noiembrie 1996, aceasta din urmă fiind dată când s-a întrunit în mod legal noul Parlament", si, ca urmare, a statuat că " Legea nr. 140/1996 a fost adoptată de Parlament în perioada în care își exercită mandatul în deplinătatea împuternicirilor sale constituționale". Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și argumentele care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
formează obiectul sesizării, au fost identificate un număr de patru hotărâri judecătorești, care au dat o interpretare diferită dispozițiilor art. 242 alin. (10) din Codul de procedură penală. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a statuat, prin Încheierea penală nr. 32 din 24 martie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 1.202/1/2014, că examinarea temeiniciei cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune are loc numai după admiterea în principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
din lege, Guvernul apreciază că acesta "reprezintă, însă, o abordare echilibrată și echitabilă în ceea ce privește protejarea intereselor creditorilor garantați și, respectiv, ale debitorului". Pe de altă parte, se arată în continuare, "art. 106 din lege infirmă în mod explicit afirmațiile recurenților, statuând expres că acele cheltuieli rezultate în urma valorificării bunurilor grevate de garanții urmează a fi acoperite din sumele de bani astfel obținute [art. 106 alin. (1) pct. 1]. Prin urmare nu creditorii chirografari, ci cei garantați suportă concursul acestor cheltuieli privilegiate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
bani excedentare valorii obligației garantate urmează a fi predate averii debitorului pentru satisfacerea creditorilor chirografari [art. 106 alin. (2) teza a doua]". Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens este invocată jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că "procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995 a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a îndeplinit obligațiile de plată de bunăvoie, iar dreptul de proprietate și prerogativele sale, în special dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
bunul deținut de creditor și datoria debitorului. În consecință, Curtea constată că invocarea încălcării egalității în drepturi a creditorilor chirografari cu cei care beneficiază de garanții reale ori de un drept de retenție este lipsită de temei. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, că instituirea unui tratament juridic deosebit pentru situații diferite nu are semnificația încălcării principiului egalității și al nediscriminării, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
sub aspectul tehnicii legislative utilizate, prima teza a alin. (1) al art. 3 din lege constituie o normă de trimitere. Constatarea neconstituționalității acestei norme ar presupune constatarea neconstituționalității și a normei la care se face trimitere. Or, așa cum s-a statuat prin deciziile nr. 6/1993, nr. 26/1995 și nr. 62/1995, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 februarie 1993, nr. 66 din 11 aprilie 1995 și nr. 122 din 19 iunie 1995, în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
62 din 27 ianuarie 2010. Deși textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare". Așadar, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248153_a_249482]
-
prevederilor art. 82 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. De asemenea, este invocată Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronunțată în cauza "Maaouia împotriva Franței", prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală, în sensul art. 6 pct. 1 din Convenție. În consecință, art. 6 pct. 1 nu este aplicabil cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
-se constituționalitatea acestora prin Decizia nr. 464 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004. S-a reținut cu acel prilej că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale s-a statuat faptul că accesul la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului. Pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
din lege nu pot reprezenta un impediment în calea valorificării depline a dreptului la apărare, în speță prin sesizarea Curții Constituționale în scopul realizării controlului de constituționalitate a unui text de lege de care depinde soluționarea cauzei. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, de exemplu în Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, în care s-a reținut că "lipsa opiniei instanței judecătorești din încheierile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]