10,694 matches
-
Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari.Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer,La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier.1595Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni,Biruindu-i, el unește cel dintâi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
AI FI..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. De-ai fi Tei stingher la mal Eu Floarea de nufăr plutitoare, Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ta. M-ar înveli frunzele-ți nude, Tu pe creste m-ai purta. Citește mai mult De-ai fi Tei stingher la malEu Floarea de nufăr plutitoare,Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular,Aș răsări la umbra ta:Sfioasa Floare de mărgăritar.Tu m-ai hrăni, m-ai alinta.De-ai fi tu Bradul veșnic viu,Eu Floare de colț muritoare,Tot acolo am să fiuSă sorb iubireați răbdătoare.De-ai fi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe - Lebăda-i străpunsă e nebună Cosânzeana - stă în piatră-ascunsă... unde-i Sculptor - Făt-Frumosul - cu mâna-i vrăjită din stânci iar iubita-și scoată - lumii iar trezită? LĂMURIRE (16 August 2016 - Sfinții Martiri Brâncoveni) de departe vin ecouri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
descântături și-n frunzișul greu dați-mi ce-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în floarea nebună nu vreau fericiri ci doar dumiriri și nu vreau lumină doar inimă crină iele din stejar zvârliți-mă-n jar cruțați-mi și truda de-a fi iarăși Iuda ARDEAL Ardealule - abia acuma te pricep: ți-aud urletul de mânii și-obidă așa-i - Ardeal: pân' nu te mușcă-aspidă nu știi că lucrurile din otravă-ncep
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
tocmai le-a venit,/ Pe buza Drinei Albe.” (Malurile fluviului Drina Albă). Are loc o reală identificare magnetică se poate spune, cu locurile și întâmplările inconfundabile, într-un timp de reacție alert, deși întins pe o îndelungă istorie... „La un stejar bătrân,/ La Lespezele Sării/ An după an/ Se aprind candelele luminii./ La Ujz al Dinei Albe,/ În anii 1913/ La Lespezele Sării,/ La Piatra Sfântă.// Au venit barbarii,/ Au ucis șaptezeci./ La Ujz al Drinei Albe/ La Lespezele Sării,/ An
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
cu titluri plin de sens, dar și cu lava sufletului său, ca un foc nestins pentru Patrie. În poemele domniei sale defilează emoții, forță și demnitate, precum în poemul ”Kosova, apă cirstalină”: ” Aici florile au aromă,/ Aici apa este cristalină,/ Aici stejarii străpung cerul,/ Aici vulturii își fac cuibul./ Aici ziua este noapte/ Și noaptea este zi,/ Aici stelele dau lumină,/ Aici privighetorile cântă./ Greierii și licuricii/ Noaptea o fac zi, dansând./ Și roua prin livezi/ Hrănește verdeața, căprioare./ Kosovei, acestei mame
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
lor/ Prin pădurea fără zgomot să vină/ Cronici nenumărate despre lumea cealaltă/ Și să nu se simtă deloc urmele mele prin pădure.../ Pe piatra mormântului să fie scris cu sfială/ Numele meu ca să fie adus aminte pe veci/ Sub umbrele stejarilor vreau să dorm liniștit/ Cu umbra dumneavoastră voi odihni fără griji...” Da, sunt îndreptățit să cred că vor fi destule cronici, pentru că vocea albanezului Ilir Çabrati este una distinctă, demnă de a fi luată în seamă. Referință Bibliografică: Daniel Marian
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
care am acoperit un medalion uitat Statuetei metalice pe comodină îi numără anii pe care vârstă i-a dăltuit în osul ei fără inele Cămașă mi s-a atârnat în arcurile ceasului care imi caută trupul sub umbră îngălbenita a stejarului Iar după un pic din ceas va ieși cucul să cânte cântecul ostașului vechi care a dăltuit triumfurile în mânerul de fildeș al sabiei KOMETA E HALEJIT Fluturoi kometa e Halejit fluturoi e shkreta duke lënë bishtin plot pluhur në
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce trăiește încă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
noi s-a scurs hrănind himere, rănind cuvinte din tăceri de flori, umbre de șoapte îmi zâmbeau stinghere, prin ghimpi de vis când infloreai în zori! Târziu de noi s-a scurs sub toamne grele, cioplind viori din lacrimi de stejar, sub pași de brumă-ți împleteam lin stele, să-ți simt târziu-n mine prin veșnicii de jar! Referință Bibliografică: Târziu de noi / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
TÂRZIU DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380819_a_382148]
-
e prima toamnă când iubesc și sunt iubită. chiar dacă totul se Întâmplă pe o adresă de email, sufletul meu pornește spre adevăr - și totuși există iubire... privesc vaza: trandafiri, pelin și busuioc. nu mă complic cu niciun weekend. privesc pădurea: stejari, salcâmi și brazi. privesc ploaia și mă tratez cu parfum de piersică... visez raiul, cu tâmpla lângă o petală de trandafir galben. și te visez și pe tine, În brațele mele, mirosind a pere domnești, a versuri cu dor. la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită cu fratele meuRomulusla preotul evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de stejari, iar ajungând în Câlnic văzurăm cu uimire în jurul străvechei cetăți din mijlocul satului, a cărei origine datează din timpul războiului așa-zis „Bauernkrieg” (1465), așezate niște turnuri de mare calibru. Mari manevre ale unor regimenteaustriace se desfășurau în acea regiune
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
eventuală invazie a României în Ardeal, îi făcea deodată poligloți în cel mai strict sens al cuvântului. La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde încredere muscalului fățarnic, care numai prieten nu ne-a fost și nu ne va fi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
000-10 000 000 de lei, colțare din piele ecologică - 14000000-20 000 000 de lei, fotolii din piele ecologică - 5000000-8 000 000 de lei. De asemenea, magazinul mai comercializează parchet triplu stratificat (500 de modele) din lemn de fag, cireș, mesteacăn, stejar - 17-80 euro/mp, uși de interioare - 100-180 euro și șeminee, import S.U.A. La sediul firmei, clienții pot consulta cataloage cu diverse modele de mobilier stil, la cerere o comandă fiind onorată în termen de aproximativ o lună. Magazinul va sta
Agenda2003-32-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281345_a_282674]
-
Tradiționala Tabără de creație studențească de la Crivaia, desfășurată sub egida Cenaclului studențesc „Pavel Dan“ de la Casa de Cultură a Studenților Timișoara, a reunit, în perioada 18 - 24 august, bună parte din floarea scriitorimii tinere, ca și pe câțiva dintre... bătrânii stejari. Invitați au fost scriitorii Eugen Bunaru și Corina Rujan din Timișoara, precum și poeții Ion Chichere și Costel Stancu din Reșița, iar oaspete de onoare din partea revistei sătmărene „Poesis“ a fost romancierul Ilie Sălceanu. După cum ne-a relatat dna Corina Rujan
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
reprezintă o constantă și a creației marilor noștri poeți. Dintr-un studiu („Ipostaze lirice ale pădurii în lirica românească“ de V. Dinu) aflăm că teiul apare în poeziile lui M. Eminescu de 56 de ori, bradul de 32 de ori, stejarul de 20 de ori, în timp ce în versurile lui T. Arghezi cel mai frecvent se regăsește plopul (de 56 de ori), stejarul (de 30 de ori), bradul (de 12 ori), teiul (de 10 ori). Denumirile de origine latină a numeroase specii
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Dinu) aflăm că teiul apare în poeziile lui M. Eminescu de 56 de ori, bradul de 32 de ori, stejarul de 20 de ori, în timp ce în versurile lui T. Arghezi cel mai frecvent se regăsește plopul (de 56 de ori), stejarul (de 30 de ori), bradul (de 12 ori), teiul (de 10 ori). Denumirile de origine latină a numeroase specii de arbori certifică, de asemenea, că acestea se cultivă de mult timp pe teritoriul țării noastre. Având inițial destinație cinegetică (1734
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
arbuști de importanță științifică, didactică și recreativă din România. Parcul a fost înființat între 1909 și 1914, prin amenajarea și introducerea masivă a speciilor exotice în pădurea naturală din lunca Timișului; și, astăzi, pădurea naturală a parcului conservă exemplare de stejari multiseculari, unul având venerabila vârstă de aproape 500 de ani și o circumferință de 6,5 m. Dar iată povestea parcului: contele Ludovic Ambrosy a vizitat, pe când era ambasadorul Austro-Ungariei în S.U.A. , celebrul Arnold Arboretum al Universității Harvard, de unde s-
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Parcul de la Bazoș, aflat în administrarea I.C.A.S. Timișoara, întreține și astăzi relații științifice de colaborare. În teritoriul parcului de la Bazoș, colecția de plante lemnoase din S.U.A. ocupă 1,5 hectare, fiind cea mai bogată colecție în specii carya și stejari americani din România; pe un alt hectar se află colecția de specii lemnoase de pe continentul asiatic (Extremul Orient). Întreaga colecție de plante exotice a Parcului dendrologic de la Bazoș numără peste 900 de specii și varietăți (taxoni) de plante lemnoase, multe
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
U. „Arborii sunt ca și oamenii. Au expresie, sunt veseli sau triști, agitați sau meditativi. Când își mișcă ramurile, parcă așteptăm să vorbească... Sunt arbori care trezesc reverii și cântece și sunt arbori care impun severitate. Teiul tulbură și întristează, stejarul ațâță imaginația, bradul impune și covârșeste, plopul neliniștește, nucul răscolește instinctul vieții patriarhale. (Marin Drăcea) Între organismele de specialitate ale Comisiei Economice pentru Europa a O.N.U. se află și Comitetul Lemnului, din care fac parte toate statele europene
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]