186 matches
-
coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." De asemenea, teii amit fitocide, substanțe organice complexe de
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
nu existau edificii necesare administrației, garnizoanelor militare, iar fortificațiile nu mai făceau față noilor tehnici de luptă. Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor tehnologii de război, câteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o fortificatie bastionara de formă stelata) au fost studiate și un nou sistem de apărare a fost realizat în perioada 1723-1765. Suprafața orașului ce urma să fie cuprinsă în interiorul zidurilor era de două ori mai mare decât cea a orașului medieval. Fragmente mici din această fortificație
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un rând de ocnițe la partea superioară. Decorația bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
bogat din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea; ea include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar și frumoasele decorațiuni interioare amplasate la uși si ferestre realizate în stuc. Vizitatorul care intră aici face o călătorie înapoi în timp: sofaua cu perne înflorate, măsuțele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubucele, lădițele de
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
apuse. În sacnasiu sunt prezente obiecte de artă veche orientală: chilimuri, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubuce, măsuțe cu intarsii de sidef, alături de țesături vechi românești. Se remarcă mobilierul din sufragerie, bogat sculptat, plafonul din lemn sculptat în motiv stelat, patul din dormitor înconjurat cu piese realizate prin intarsie de sidef, bucătăria cu obiecte de uz-casnic și gospodăresc folosite în epocă. Piesa de rezistență o constituie Icoana de la Ierusalim, datată la 5 iunie 1819, ce a aparținut hagiului Prodan. Principala
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
de sud și unul mic în axul absidei altarului). Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult se face prin două uși dispuse pe laturile de nord și de sud ale pridvorului, cu ancadramente de piatră terminate în acoladă. Cea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
închis pe trei laturi. În 1496 a fost terminat corul bisericii, iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. Un nivel de apărare a fost construit din cărămidă deasupra sălii și a corului, în mod similar fiind ridicate deasupra bolții stelate a sacristiei încă două niveluri. Biserica are trei portaluri cu ambrazuri terminate în arc frânt. Prin vestul bisericii se află două turnulețe din cărămidă prin care se face accesul în interior. Prin intermediul unor arcade late care sunt sprijinite pe retragerile
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Pielea acoperită cu scutele stelate de diverse mărimi. Capul este complet acoperit de plăci osoase zgrunțuroase. Botul scurt, lat și obtuz cu 4 mustăți pe fața inferioară. Mustățile sunt nefranjurate și circulare (rotunde) în secțiune, vârful lor nu atinge buza superioară. Gura mică, inferioară, dreaptă
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
Datorită substanțelor pe care le conține în părțile aeriene (tanoizi, uleiuri volatile, substanțe antibiotice), extractele obținute au acțiune astringentă și inhibantă asupra dezvoltării florei microbiene patogene intestinale. Extem se recomandă pentru ulcere varicoase. Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la formarea fructului asemănător cu o drupă. Hippophae rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
iar pieptul" " lucind de oglinzi șlefuite-n metale". Are albeața gălbuie a perlei" " hrănită de vechi limpezimi abisale", " își ferește cu ochii gazelei de Wağra" " când are pui", "obrazul cel moale". " Gâtul e ca al gazelelor albe", " mai potrivit și-stelat cu opale". Părul-cărbune i-acoperă spatele" " din belșug"," cum ciorchinele des de curmale". " Cosițele", "când le ridică", "se pierd" arhitectonic al bisericii. Scriitorul și omul de cultură francez francez André Malraux (1901-1976) considera această biserică ca fiind una dintre cele
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. De asemenea, și sub cornișă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperișul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale și mici contraforturi pe diagonale. Pe laturile turlei se află un rând de firide alungite, două rânduri de ocnițe și un brâu de discuri de ceramică smălțuită. Biserica este compartimentată în interior în
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul are deasupra sa două turle octogonale oarbe, așezate în dreapta și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
încadra în termenul de predare foarte scurt, arhitecții s-au "inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu. Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
conectat încă la această tradiție, chiar dacă ctitorul acestuia a fost un musulman. Mai târziu, camerele funerare au fost plasate sub turn, într-o criptă, și apoi la baza sa. Ca și mausolee sub cupole, turnurile pot lua diferite forme: poligonale, stelate, circulare etc. De multe ori, aspectul interior este simplificat în comparație cu exteriorul : astfel, vizitatorul vede un turn stelat, dar intră într-o cameră circulară. Dacă tipul de mormânt turnul a rămas destul de persan, cel cu încăperea sub cupolă este foarte frecvent
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
fost plasate sub turn, într-o criptă, și apoi la baza sa. Ca și mausolee sub cupole, turnurile pot lua diferite forme: poligonale, stelate, circulare etc. De multe ori, aspectul interior este simplificat în comparație cu exteriorul : astfel, vizitatorul vede un turn stelat, dar intră într-o cameră circulară. Dacă tipul de mormânt turnul a rămas destul de persan, cel cu încăperea sub cupolă este foarte frecvent în lumea arabă, și se află în Egipt și în Anatolia. Se întâmplă adesea în aceste regiuni
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
frumoase, arătoase sau plăcut mirositoare. Aspectul frumos al nuferilor, în special a speciilor de "Nymphaea" și "Victoria", amplificat de habitatele lor acvatice, a dus la cultivarea lor ca plante ornamentale în întreaga lume. Cele mai importante specii ornamentale sunt lotusul stelat ("Nymphaea nouchali") cu flori violet-albastre, nufărul alb ("Nymphaea alba") cu flori albe sau ușor roze, victoria amazonică ("Victoria regia") cu flori albe, "Nymphaea rubra" cu flori rosii, "Nymphaea caerulea" cu flori albastre, "Nymphaea capensis" cu flori azurii, "Nymphaea odorata" cu
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele oarbe. În interior, biserica este compartimentată în următoarele încăperi: altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis (exonartex), cu trei ferestre
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]