238 matches
-
preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor în apropierea sistemului de conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1. Date generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de arteră femurală superficială, este recomandat ca o stenoză a arterei femurale profunde să fie corectată în timpul procedeului de inflow. Profundoplastia izolată ca procedeu de inflow (fără bypass femural distal) poate fi luată în discuție în prezența unui inflow excelent, stenoză > 50% a porțiunii proximale a arterei femurale profunde, flux colateral excelent spre vasele tibiale. Procedee de revascularizare secundare Permeabilitatea secundară rezultă din salvarea unui bypass ocluzionat și permeabilitatea asistată rezultă din intervenția preocluzie. Non toleranța unui grefon venos la tromboză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
45 de ani și care asociază factori de risc cardiovasculari se pun în evidență stenoze coronariene de cauză aterosclerotică la care se poate asocia prezența punților musculare. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Cea mai frecventă boală cu care se poate confunda CMH este stenoza aortică (SA), în special dacă pacientul este trecut de 50 de ani. Aspectul carotidogramei în SA arată însă cu totul altfel, unda având o creștere lentă și tardivă (pulsul parvus et tardus). Suflul sistolic în SA are altă localizare a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
safenă, sau axilo-axilar, dacă este prezentă boală carotidiană ipsilaterală) (AbuRahma, 2000) [1]. SECHELE ESOFAGIENE Leziunile esofagiene apar foarte rar după traumatisme toracice, mult mai frecvent după ingestia de corpi străini, substanțe caustice, sau sunt iatrogene. Cea mai frecventă sechelă este stenoza esofagiană. Această entitate nu se deosebește de stenoza produsă prin mecanisme netraumatice. Diagnosticul și tratamentul ei vor fi detailate în capitolul privind patologia esofagiană. SECHELE DIAFRAGMATICE Relaxarea posttraumatică Aproximativ 11% din leziunile diafragmatice implică lezarea nervului frenic. Leziunea se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
parietal prezintă continuitate anatomică cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic, tumorile dezvoltate la nivelul regiunii fundice și corpului veziculei biliare se extind rapid și invadează segmentele hepatice învecinate (IV și V) [7] (fig. 222). În cazurile tumorilor avansate care invadează și stenozează calea biliară principală (CBP), diferențierea clinică și imagistică față de colangiocarcinoamele extrahepatice este dificilă (fig. 223). Examenul RM evidențiază invazia seroasei și extensia extraparietală, iar aceste modificări sunt esențiale deoarece în aceste stadii tumora se poate extinde și la nivelul cavității
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
AVC (10). Cu toate acestea, considerăm că orientarea spre tratament medical sau chirurgical rămâne la discreția medicului curant, în funcție de particularitățile cazului și expertiza personală. EAC este considerată intervenție terapeutică electivă în majoritatea cazurilor atent selecționate, cu caracteristici anatomice favorabile sau stenoză severă, dar la care nu există condiții patologice asociate grevate de risc operator major (11). Beneficiul EAC sau stentării carotidiene versus tratament medical unimodal este incert la pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană, în special la persoanele de sex feminin. Timing
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
ischemiile cerebrale. La pacienții aflați sub anestezie generală, aceasta se poate efectua prin monitorizarea con tinuă a electroencefalogramei (EEG). La pacienții cu anestezie locală, monitorizarea neuro logică este directă și rezultă din identificarea modificărilor statusului neurologic în timp real, intraoperator. Stenoză recurentă Riscul neurologic este corelat cu anatomia vasculară. Pacienții vârstnici se caracterizează printr o anatomie nefavorabilă abordului chirurgical ce trebuie evaluată individual, caracte rizată prin ramuri supraaortice tortuoase, calcificate sau morfologie anormală a arcului aortic de tip elongare, distorsiune și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
deficite neurologice de peste 6 ore se practică EAC după stabilizarea pacientului, în decurs de două săptămâni după evenimentul neurologic. Utilizarea tehnicii de angioplastie patch se asociază cu reducerea riscului de AVC sau deces perioperator, scăderea ratei de ocluzie arterială sau stenoză recurentă. Caracteristicile plăcii care se asociază cu un risc crescut de AVC includ hipoecogenitate la ecografie, heterogenitate morfologică, neregularități și ulcera ii la suprafața plăcii. Tendința actuală este de a practica intervenții chirurgicale majore la septuagenari și octogenari cu rezultate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
prin contiguitate a sigmoidului sau ileonului, prin metastazele și recidivele cancerelor genitale și după radioterapie pelvină. Evoluția este lent progresivă, mai mult sub formă de sindrom subocluziv. Diagnosticul poate fi pus prin CT și clismă baritată. Rectoscopia pune în evidență stenoza postradică. Tratamentul este chirurgical. Criteriile operatorii trebuie să fie similare cu cele ale bolnavilor cu boli benigne; prezumția de evolutivitate a cancerului nu contraindică intervenția decât în cazul că speranța de viață este redusă sub 2-3 luni. Surpriza operatorie poate
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
urinare, anus iliac produc modificări în imaginea corporeală la care se adaugă alterări specifice ale funcției sexuale și reproductive. 7. Probleme specifice: Chimioterapia produce alopecie, insuficiență ovariană sau menopauză precoce, cu atrofia mucoasei genitale. Radioterapia pelvină duce la menopauză precoce, stenoză vaginală, dispareunie. Ooforopexia pe linia mediană reduce riscul de infertilitate la femeile tinere iradiate pentru boala Hodgkin. Hormonoterapia cu tamoxifen poate avea efecte estrogenice cu sângerări uterine și complicații tromboembolice. TRATAMENTUL EFECTELOR ADVERSE CARE MODIFIC) CALITATEA VIEȚII Durerea - Pentru durerea
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și examene radioimagistice - frecvent necaracteristice. CANCERUL VAGINAL ANAMNEZĂ Simptome actuale: - leucoree, - sângerări; - vulvovaginite recidivante. Anamneză cauzală: - pesar pentru prolaps genital; - inflamații cronice; - precancer cervical; - VIN (vaginal intraepitelial neoplasia). Anamneză familială: - administrare de dietilstilbestrol la mamă: - benzi transversale vaginale; - adenoză vaginală; - stenoză tubară; - zonă de transformare atipică; - adenocarcinom cu celule clare. STARE PREZENTĂ Predilecție: vârsta peste 60 ani. Forme clinice la prezentare: - nodulare, - ulcerative; - exofitice - verucos. Extensie și metastazare - contiguitate; - limfatică: 1/3 superioară, similar cu neoplasmul de col; 1/3 inferioară
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
secundum [13]. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR DEFINIȚIE Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o comunicare unică sau multiplă de dimensiuni variabile între ventriculul stâng și ventriculul drept la nivelul septului interventricular [1]. Frecvent este asociată cu alte anomalii, în special cu DSA, stenoză pulmonară și coarctație de aortă. Este considerată cea mai frecventă malformație cardiacă congenitală, reprezentând 20-25% din totalul MCC. CLASIFICARE ANATOMICĂ Defectul poate fi localizat oriunde la nivelul septului interventricular [2] (fig. 10.1). DSV perimembranos (paramembranos, subaortic, membranos, infracristal) - localizat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
rezistentă la tratamentul medicamentos. Agravarea semnelor clinice este determinată și de prezența stenozei subvalvulare aortice. Regiunea precordială este hiperactivă, zg. II accentuat la AP, ritm de galop, suflu de insuficiență mitrală, cianoză ușoară/medie. În cazurile în care se asociază stenoza pulmonară izolat sau ca o componentă a tetralogiei Fallot, copilul prezintă mai curând cianoză decât ICC. Electrocardiografia evidențiază ax QRS deviat antiorar, hemibloc anterior stâng, BRD, frecvent BAV grad I, interval P-R prelungit, hipertrofie biatrială și biventriculară. Radiografia toracică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Valvotomie pulmonară în CEC, mortalitate <1%. - Nou-născuți în stare critică, cu SP severă necesită administrare de prostaglandină PGE1 pentru deschiderea PDA și restabilirea fluxului pulmonar. Valvotomie cu balon, în caz de eșec, corecție în CEC (valvotomie / valvuloplastie pulmonară, rezecție/excizie stenoză infundibulară). Uneori este necesar shunt sistemico-pulmonar în urgență. Mortalitate 10%. 2. STENOZA AORTICĂ (SAo) - Gradient sistolic VS-Ao între 50-80 mmHg sau mai mare - indicație de corecție chirurgicală la copii asimptomatici. - Copii simptomatici cu supraîncărcare VS, corecția chirurgicală indicată chiar la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
în timp ce leziunile de tip C se tratează chirurgical, iar leziunile de tip D sunt caracterizate de faptul că nu există suficiente date prin care să justifice tratamentul intervențional. Clasificarea TASC a leziunilor aortoiliace Leziuni de tip A (fig. 21.17): - Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
iar leziunile de tip D sunt caracterizate de faptul că nu există suficiente date prin care să justifice tratamentul intervențional. Clasificarea TASC a leziunilor aortoiliace Leziuni de tip A (fig. 21.17): - Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la nivelul arterei iliace externe, dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă, care nu implică originea arterei iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip C (fig. 21.19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de 3-10 cm dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă externă cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
chirurgia de by-pass pentru pacienții claudicanți. Nu există în momentul de față suficiente dovezi care să recomande angioplastia și stentarea la nivel infrapopliteal la pacienții cu claudicație intermitentă. Clasificarea TASC a leziunilor femuropoplitee: Leziuni de tip A (figura 21.21): - Stenoză unică ≤ 10 cm în lungime - Oculzie unică ≤ 5 cm în lungime Leziuni de tip B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intermitentă. Clasificarea TASC a leziunilor femuropoplitee: Leziuni de tip A (figura 21.21): - Stenoză unică ≤ 10 cm în lungime - Oculzie unică ≤ 5 cm în lungime Leziuni de tip B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze multiple sau ocluzii totalizând peste 15 cm cu sau fără calcificări intense - Stenoză recurentă sau ocluzie care necesită tratament după două intervenții endovasculare Leziuni de tip D (fig
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze multiple sau ocluzii totalizând peste 15 cm cu sau fără calcificări intense - Stenoză recurentă sau ocluzie care necesită tratament după două intervenții endovasculare Leziuni de tip D (fig. 21.24): - Ocluzie cronică totală de arteră femurală comună sau arteră femurală superficială care implică și artera poplitee - Ocluzie cronică totală de arteră poplitee și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]