278 matches
-
herniar poate fi foarte larg, prin lipsa zonei sternale a diafragmului, ca urmare a aplaziei acestei regiuni. Etiopatogenia congenitală a herniei poate lămuri toate modalitățile de afectare a diafrag-mului, de la o simplă zonă de slăbiciune, până la aplazia totală a regiunii sternale diafragmatice. Astfel, defectul poate fi existent încă de la naștere, ca o comunicare directă a cavităților pleurală și peritoneală sau ca o simplă hipoplazie a diafragmului anterior. Întrucât cele mai multe dintre herniile Morgagni prezintă sac peritoneal, poate fi un argument pentru apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
viscerelor abdominale în cavitatea toracică. Sediul obișnuit al herniei Morgagni-Larrey este partea dreaptă, atât la copii, cât și la adulți [23, 42]. Mult mai rar se dezvoltă pe stânga sau bilateral. Există și posibilitatea unui defect major prin aplazia zonei sternale a diafragmului. O formă rară de hernie Morgagni este și hernia intrapericardică [28, 30]. În statistica proprie am observat localizarea pe partea dreaptă la 81,5% din cazuri, pe stânga la 11,11% și median în 7,4% din situații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
la orice tip de hernie, formațiunile anatomice care definesc hernia Morgagni-Larrey sunt: orificiul herniar, sacul herniar și organele abdominale herniate. Orificiul herniar Este reprezentat de un defect diafragmatic situat, cel mai frecvent, la nivelul trigonului costosternal (spațiu existent între zona sternală și cea costală a diafragmului) [28]. Defectul diafragmatic anterior are axul mare transversal și este delimitat după cum urmează: anterior de planul profund al peretelui toraco-abdominal (corespunzător unghiului xifo-costal), posterior de marginea liberă a diafragmului. Unghiul intern corespunde apendicelui xifoid [23
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
axul mare transversal și este delimitat după cum urmează: anterior de planul profund al peretelui toraco-abdominal (corespunzător unghiului xifo-costal), posterior de marginea liberă a diafragmului. Unghiul intern corespunde apendicelui xifoid [23]. Defectul poate fi unilateral, bilateral sau aplazia completă a regiunii sternale a diafragmului (defect median de dimensiuni mari). Excepțional hernia poate evolua intrapericardic [30]. Defectele de dimensiuni mici sunt cele mai frecvente, în timp ce cele mari sau mediane sunt mult mai rare [2, 3]. Sacul herniar Format prin ascensionarea peritoneului în cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
costale își încep dezvoltarea din masa comună vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii intercostali își continuă dezvoltarea lor independent de masa sternală. La 9 săptămâni, coastele 1-7 și cartilajele lor ajung la marginea sternului. Malformațiile cele mai frecvente ce pot apare în cursul maturării costale sunt: ageneziile, hipoplaziile izolate sau asociate cu sindromul Poland, coastele supranumerare, coastele bifide. Embriologia sternului Primele elemente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dezvoltare intrauterină. Sternul ia naștere din scheletonul apendicular, de la nivelul a două benzi mezenchimale laterale, în strânsă legătură cu mușchii mari pectorali. Aceste benzi mezenchimatoase sunt dispuse ventro-lateral și inițial sunt situate la distanță una de cealaltă. Cele două benzi sternale migrează spre anterior și fuzează pe linia mediană a trunchiului, mai întâi în porțiunea superioară, apoi în cea inferioară. În timpul acestei fuziuni, sternul încorporează o masă medială superioară mică (corespunde unui „presternum” la animalele inferioare) și două elemente suprasternale variabile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
apoi în cea inferioară. În timpul acestei fuziuni, sternul încorporează o masă medială superioară mică (corespunde unui „presternum” la animalele inferioare) și două elemente suprasternale variabile. Aceste trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sternul încorporează o masă medială superioară mică (corespunde unui „presternum” la animalele inferioare) și două elemente suprasternale variabile. Aceste trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
elemente suprasternale variabile. Aceste trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
constitutiv al toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în porțiunea ei laterală cu concavitatea înainte. Are două fețe (una superioară și cealaltă inferioară) și două margini (anterioară și posterioară). Se articulează medial cu manubriul sternal, iar lateral cu acromionul de pe omoplat, fiind parte a centurii scapulo-humerale. Atât pe suprafața ei superioară, cât și pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul și trapezul, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
displazia fibroasă, de exemplu). Explicația acestui fapt este că imaginile radiologice, ca și manifestările clinice sunt foarte apropiate. Din toate tumorile osoase, în jur de 6% sunt localizate la nivelul peretelui toracic, iar dintre acestea 85% sunt costale și 15% sternale [67]. Dintre ele, peste 80% sunt maligne [69]. Tumorile benigne Tumorile benigne cu frecvență mai ridicată sunt: osteocondromul, condromul, displazia fibroasă și histiocitoza X. Mai rar apar osteomul benign, tumora cu mieloplaxe (cu celule gigante), hemangiomul sau chistul osos anevrismal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
la fractură patologică. Din punct de vedere chirurgical necesită doar rezecție limitată (excizie locală pentru confirmarea diagnosticului), urmată de terapie radiantă (în forma solitară), respectiv chimio- și radioterapie (în mielomul multiplu). Sarcomul Ewing, reprezintă 12% din tumorile maligne costale și sternale și 2/3 din ele apar sub 20 ani, de două ori mai frecvent la bărbați. Tumora crește rapid și este dureroasă. Se constată uneori prezența febrei, anemiei, hiperleucocitozei, creșterea VSH-ului, alterarea stării generale. Radiologic se constată aspecte simultane
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
totuși rezecția completă a coastei afectate, după chimioterapie de inducție [59]. Cel mai adesea, chirurgul toracic este chemat să stabilească diagnosticul prin biopsie adecvată. Supraviețuirea ajunge la 40-50% la 5 ani. Sarcomul osteogenic reprezintă 6% din tumorile maligne costale și sternale. Este mai agresiv decât condrosarcomul, cu un prognostic mai prost. Apare la copii și tineri, cel mai frecvent la băieți, și are o creștere rapidă și dureroasă. Fosfataza alcalină serică este crescută. Radiologic se constată distrucția osoasă, cu margini rău
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
mare, se recomandă extirparea în bloc a pielii și țesutului celular subcutanat, a mușchilor afectați, a fasciei exotoracice, a coastelor și spațiului intercostal, a fasciei endotoracice și pleurei parietale (rezecție completă în grosime a peretelui toracic („full-thickness resection”) [63]. Tumorile sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent, se impune rezecția arcurilor costale anterioare de partea opusă, sau măcar a 2-3 cm din cartilajele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent, se impune rezecția arcurilor costale anterioare de partea opusă, sau măcar a 2-3 cm din cartilajele costale respective [18]. Când este prins în întregime manubriul sternal, se impune extirparea unor fragmente variabile din cele două clavicule și chiar rezecții de vase mari cervicale sau plex brahial. Dacă sternul nu este invadat în totalitate, se recomandă, dacă acest lucru este posibil oncologic, păstrarea unui fragment din manubriul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
se impune extirparea unor fragmente variabile din cele două clavicule și chiar rezecții de vase mari cervicale sau plex brahial. Dacă sternul nu este invadat în totalitate, se recomandă, dacă acest lucru este posibil oncologic, păstrarea unui fragment din manubriul sternal, sau a unui fragment din corpul sternal, în vederea asigurării stabilității parietale [28]. În situațiile mai rare, când s-au practicat rezecții parțiale repetate pentru recurențe după excizii limitate, mediastinul anterior poate fi deja fibrozat, astfel încât nu mai este necesară stabilizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
cele două clavicule și chiar rezecții de vase mari cervicale sau plex brahial. Dacă sternul nu este invadat în totalitate, se recomandă, dacă acest lucru este posibil oncologic, păstrarea unui fragment din manubriul sternal, sau a unui fragment din corpul sternal, în vederea asigurării stabilității parietale [28]. În situațiile mai rare, când s-au practicat rezecții parțiale repetate pentru recurențe după excizii limitate, mediastinul anterior poate fi deja fibrozat, astfel încât nu mai este necesară stabilizarea parietală nici chiar în cazurile de sternectomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
cu fragmente costale), cu diverse tipuri de plase monofilament, cu Metilmetacrilat și cu materiale compozite cum ar fi „sandwich” Marlex + Metilmetacrilat, precum și cu politetraafluoretilen expandat de 2 mm (Gore-Tex). În ultimii ani metilmetacrilatul este indicat mai rar, doar în defectele sternale mari, datorită tehnologiei de lucru greoaie. În țara noastră, în urma cercetărilor derulate la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Pentru Textile și Pielărie București, am realizat plasa armată originală pentru stabilizarea peretelui toracic „Thoratex”™, brevetată la OSIM, utilizată în peste 100 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
data sau unei proceduri de certificare a efectivelor. 4. Autoritatea competența trebuie să se convingă că procedurile utilizate în secțiile de tranșare garantează îndepărtarea următorilor limfonoduli: popliteu, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median și lateral, renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal și cervical profund. 5. Carnea trebuie să fie identificabila până la animalul eligibil sau, după tranșare, până la animalele tăiate aparținând aceluiași lot de tăiere, prin intermediul unui sistem oficial de trasabilitate până în momentul tăierii. După tăiere etichetele trebuie să
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 aprilie 2002 (*actualizata*) privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142781_a_144110]
-
Autoritatea căreia i s-a delegat competența trebuie să se asigure că procedurile aplicate în secțiile de tranșare garantează faptul că următorii limfonoduli au fost îndepărtați: popliteu, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median și lateral, renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal și cervical profund. 7. Carnea trebuie să fie identificabila până la efectivul animalului eligibil sau, după tranșare, până la animalele tăiate în același lot, prin intermediul unui sistem computerizat de trasabilitate aplicat până în momentul tăierii. După tăiere etichetele trebuie să
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 aprilie 2002 (*actualizata*) privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142781_a_144110]