52,663 matches
-
în Învățături... îndemnul la folosirea terorii ca mijloc de stăpînire: din contră, Neagoe preferă seducția, vorbele frumoase, cadourile, lauda, pedeapsa educativă, ferindu-se să rănească, pentru că "se întristează inima și se vatămă ca o rană, că inima omului iaste ca sticla, decii sticla, deaca să sparge, cu ce o vei mai cîrpi?". Societatea - deși strict și piramidal ierarhizată -, în virtutea egalității tuturor în fața lui Dumnezeu, rămâne mereu permeabilă, un transfer se face necontenit între cele două poluri opuse: "Iată că sîntem datori
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
îndemnul la folosirea terorii ca mijloc de stăpînire: din contră, Neagoe preferă seducția, vorbele frumoase, cadourile, lauda, pedeapsa educativă, ferindu-se să rănească, pentru că "se întristează inima și se vatămă ca o rană, că inima omului iaste ca sticla, decii sticla, deaca să sparge, cu ce o vei mai cîrpi?". Societatea - deși strict și piramidal ierarhizată -, în virtutea egalității tuturor în fața lui Dumnezeu, rămâne mereu permeabilă, un transfer se face necontenit între cele două poluri opuse: "Iată că sîntem datori noi cești
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
Ceaușescu se o-dih-ne-ște". Personajul șade în partea veche a Moșilor, în țigănie, dar are o slăbiciune pentru strada noastră și pentru senatorul PRM de la numărul 12. Așa cum are și pentru statuia lui C.A. Rosetti, pe care se cațără cu sticla de Scandic pentru a-i ține companie pașoptistului de bronz. Cînd plouă sau ninge, Gheorghiță îi pune lui Rosetti cîte o căciuliță cu moț și o pătură pe spate. Oamenii din stația lui 311 s-au obișnuit cu spectacolul. "Băăă
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
secundar. Fără adresă poștală, cu numeroase cifre și litere, ca un cod de piesă de calculator, poștașul nu poate identifica adresantul. Apartamentele au apă curentă și instalații sanitare și încălzire centrală. Balconul sau logia, închise de locatari cu improvizații de sticlă și profile de fier pentru a deveni cămări, depozite și verande care apără de vînt, ruinează pînă și rudimentele de plastică de fațadă pentru care arhitectul, la vremea proiectării, a luptat din greu". Cum să nu-ți aduci aminte filmul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
așadar în sala de curs și, uitîndu-mă pe fereastră, mi-am amintit deodată cum era strada E. Quinet pe vremea cînd începuse construcția la aripa nouă a Arhitecturii: într-o berărie ce aștepta să fie demolată, beau bere, direct din sticlă, niște lucrători de pe șantier, plini de var pe haine și foarte murdari. Mi-a venit ideea că studenții mei, obișnuiți cu astfel de spectacole, și pe stradă, și pe scenă, și-i vor fi închipuind la fel cu acești lucrători
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
nu te scoteau 'n șuturi dacă aveai tupeul să "servești" doar o cafea). Un bărbat de 35-40 de ani, îmbrăcat modest, s-a apropiat de mine și, extrem de politicos, mi-a spus că vrea să cumpere de la bucătăria localului o sticlă de vin (asta se putea în orice restaurant, 'n vreme ce 'n magazine se găsea aproape exclusiv așa-zisa șampanie, parcă eram un popor care sărbătorește ceva 'n fiecare zi), dar șeful de sală l-a refuzat susținînd că omul
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
omul ar fi beat. Bărbatul, care era cel mult amețit, mi-a explicat că vinul este pentru ziua mamei lui - ceea ce putea să fie adevărat ori nu - și m-a rugat, cu o mie de scuze, să comand eu două sticle, una s-o desfacem acolo, el o să bea doar un pahar, restul îmi lasă mie, iar cealaltă sticlă o va duce mamei lui, s-o bea împreună. Am acceptat. La rândul lui, șeful de sală, care, evident, a priceput manevra
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
mamei lui - ceea ce putea să fie adevărat ori nu - și m-a rugat, cu o mie de scuze, să comand eu două sticle, una s-o desfacem acolo, el o să bea doar un pahar, restul îmi lasă mie, iar cealaltă sticlă o va duce mamei lui, s-o bea împreună. Am acceptat. La rândul lui, șeful de sală, care, evident, a priceput manevra, a acceptat jocul, oarecum pe ideea că îl luasem pe "cetățeanul turmentat" sub răspunderea mea. Am stat de
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
pierduți în vacarmul de trupuri și de voci, acompaniați subtil de șipotul supurațiilor aburinde ale cîte unei țevi de canalizare sparte. în acest peisaj desenat cu trupuri și cu fizionomii reale de către Bosch, Bruegel și Goya la un loc, printre sticle aruncate, hîrtii umflate de vînt, băltoace și hoituri de cîini pe care nu se obosește nimeni să le îndepărteze, ci doar le ocolesc toți numai atît cît să nu le bată vîntul în nas, răsar miraculos nituri și borcane cu
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
o poiană din marginea satului, în iarbă./ Ieșeau pe rînd, grăbiți de parcă ar merge la gară/ (mai întîi Jenariu, Poravu, Boambă, Camgeț, iar în urma lor/ Neațu, Chirca, Năzarcea, Gașpăr, Moilă și Gornicu)/ cărînd precipitați clisa, cîrnații, pîinea, muștarul.,/ navetele cu sticle, ștergarele, o masă rabatabilă,/ cîteva scaune, cîteva cărămizi.// Se-ntorceau de la înmormîntare și puneau de-o gustare./ - Azi bem ca lunea, spuse Gornicu, asta însemnînd că toată lumea/ stăruie mai întîi pe bere, vreo șapte-opt navete acolo,/ după care urmează coniacul
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
mai dau cîteva telefoane și, în cele din urmă, iau Dicționarul englez-român. Caut, notez, refac enunțurile. Mare scofală. Nici măcar nu sînt termeni de specialitate. Cîte complexe și pe mine. Îmi găsesc papucul și stăpînirea. Gălăgia e în toi, sare dopul sticlei de șampanie, splendide focuri de artificii luminează cerul... E ora 12.00 noaptea! Pe la 1 și jumătate, după un tur de telefoane și tradiționale felicitări mă așez confortabil în baie. În fața oglinzii, eu și toate smacurile. După o oră sînt
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
că nopțile și le petrecea răsfoind cărți vechi de vrăjitorie, care, în afară de ea, nu puteau fi citite de nimeni, și deasupra lor, făcea niște farmece. Într-adevăr, de multe ori, seara, furișându-ne la fereastra ei, o puteam observa prin sticla murdară cum stă lângă lampa de gătit cu aceste cărți înfiorătoare. Afară ieșea foarte rar și, bineînțeles, fiecare apariție a ei, în paltonul de blană roasă și cu pălăria de modă veche, provoca o agitație generală. Iarna aruncam în ea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și cu gene inocente de copil. S-a ridicat vioi de pe iarbă, și-a scuturat genunchii. Ne-am dus la "Cosmos", ne-am așezat lângă fereastră. Sala încă nu era arhiplină. - Bani - am opt ruble, - a spus Kuzin, - plus o sticlă vie de otravă. Scoase din geantă o sticlă de rom cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ridicat vioi de pe iarbă, și-a scuturat genunchii. Ne-am dus la "Cosmos", ne-am așezat lângă fereastră. Sala încă nu era arhiplină. - Bani - am opt ruble, - a spus Kuzin, - plus o sticlă vie de otravă. Scoase din geantă o sticlă de rom cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și câte-o chiftea. În restaurant era pustiu. Pe
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am trăit un an... Kuzin scoase din geantă sticla cu rom și o înclină ademenitor. Am băut din nou. Știam că după încă trei păhărele s-a terminat cu munca. De aceea e bine să bei de dimineață. Ai băut - și toată ziua ești liber... - Ascultă, - zic, - pune-i
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
bețivan... Depinde mult, bineînțeles, de educație... - Ascultă, - zic, - spune-i Lembit temporar. Redactorul nostru a promis că dă ceva mălai pentru asta. Iar peste o lună, când îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta la cârciumă... - Minimum. Stai aici, mă duc să dau telefon... Am coborât la telefonul public. Am sunat la birou. Redactorul era la post. - Ghenrih Franțevici! E Okei! Tăticul rus, mama - estonă. Amândoi de la
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Carol n-avea nimic de ascuns pe tema "Ama". O aștepta fiindcă îi ceruse s-o aștepte și fiindcă îi promisese s-o aștepte. Jandarmul spân se abate în fiecare zi pentru câteva ore pe la chioșcul cu sandwich-uri și cu sticla de Coca-Cola în mână, îl privește cu ciudă. Își dă toată osteneala, dar e clar că nu-i capabil să-și bage în capul chel ideea simplă că acest bărbat cu privirea și surâsul orgolioase și obosite ar putea aștepta
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
mai aud, dublată de pașii apăsați, vocea îmbogățită cu o nuanță meditativă: "Drept îi că noi o făcurăm, dar ei ne băgară!" îmi las geanta lângă perete, deschid televizorul și imaginile îl confirmă întru totul: Iliescu și Năstase agită niște sticle uriașe de șampanie pe care, pe fond tricolor, scrie: "ROMÂNIA - NATO". Sau poate nu văd eu bine și în loc de "ROMÂNIA" o fi "PSD", sau chiar "PRM"? Oricum, e clar: ei ne băgară! Să-i lăsăm să viseze și să vedem
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
ar fi avut asemenea rînduri pline de bun simț, așternute în 1958, dacă ar fi beneficiat de un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
mai aud, dublată de pașii apăsați, vocea îmbogățită cu o nuanță meditativă: "Drept îi că noi o făcurăm, dar ei ne băgară!" îmi las geanta lângă perete, deschid televizorul și imaginile îl confirmă întru totul: Iliescu și Năstase agită niște sticle uriașe de șampanie pe care, pe fond tricolor, scrie: "ROMÂNIA - NATO". Sau poate nu văd eu bine și în loc de "ROMÂNIA" o fi "PSD", sau chiar "PRM"? Oricum, e clar: ei ne băgară! Să-i lăsăm să viseze și să vedem
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
și des bribes de conversation. îmi plac pentru că au parfumuri bune și au inventat recent cea mai bună strategie a ispitei olfactive: pun mostrele în stradă, în fața magazinului, de pildă un Caron și un Gucci-Envy, dar sub o raclă de sticlă, ca-n povești; printr-un sistem de tuburi invizibile cu buton exterior, aroma aurie comunică cu trecătorii și-i învinge. (în alte țări, mostrele stau într-un coș, tot pe stradă, dar însoțite de un bilet, "Vă rugăm nu furați
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
vîrîtă pînă la cot în raftul cu brînzeturi fine, franțuzești, a tresărit și a început să se învîrtă pe loc, zgîriindu-mi timpanele cu dansul mărunt al tocurilor cui, la modă. De îndată a apărut un domn bine, rasat, cu o sticlă de șampanie scumpă în coș. N-a apucat să rostească nici-un cuvînt pentru că iubita lui s-a năpustit cu reproșurile: "Ți-am spus de o mie de ori, dragă, că n-avem ce să căutăm la teatru. Ai auzit ce
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
noi fără obsedantul deceniu, de unde am mai fi supt! noi?" (același). Un stol de porumbei după viscol, în ianuarie, după ce iese soarele și se mai încălzește un pic și care, decolând brusc, speriați, aripile lor înghețate scot un zgomot de sticlă spartă. Câțiva se așează pe capul statuii lui Eminescu de la Ateneu. E secetă. După un timp, câțiva nori se adună în fine deasupra Bucureștiului. Parcă ar sta să plouă. Un tip, pe Transilvaniei, unei tipe care încearcă de zor să
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
într-o anume perioadă este rezultatul întrunirii mai multor factori: importanța artiștilor care frecventează genul, impactul pe care acest fenomen îl are asupra publicului și a mediei și forța economică investită în fenomenul respectiv. "Artele focului", în general, și arta sticlei, în mod special, întrunesc tot acest ansamblu de factori obiectivi și subiectivi. Este adevărat că succesul de ordin material, cel mai adesea, pe bună dreptate, este asimilat cu obiectele decorative, de serie, a căror piață are astăzi o curbă ascendentă
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
cu această realitate, uneori favorizată de ea, în ultimii ani există și o notabilă participare românească la cele mai performante manifestări, alături de țări cu veche tradiție în domeniu. Evoluția noastră atipică nu este însă contrazisă nici aici. La noi, prezența sticlei în planul expozițional al muzeelor este încă frustrant de mică. Explicații, evident, există - începând de la cele de ordin material și terminând cu cele legate de o mentalitate "prea tradiționalistă", neadaptată încă noilor realități din domeniu. Este vorba, mai curând, de
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]