1,412 matches
-
revista CANDELA și D. ROȘCA vor prelua cu bucurie știrea pe site-rule lor. Dânșii nu fac cenzurä tendentioasä și geloasä că alții. Aveți aläturat și recipisa cu dovadă postalä PAR AVION a trimiterii. Le veți avea în 7 zile. SUCCES ! Stima AGORA ROMAGNA LATINĂ și ing. DANIEL CONSTANTIN MANOLESCU -Msc Médécine/Nutrition Biomedicale Criteriile de punctaj pentru concursul Cinci și Cinci 1. Activitate anticomunista 20 de puncte maxim 2. Persecuții ale regimului comunist sau postcomunist 20 de puncte maxim 3. Activitate
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
cale de organizația ce-și spune TMBase și de boss-ul acesteia, Florin Unguraș. Cunoscut și sub numele de U.F.O. , Festivalul internațional TMBase a ajuns la cea de-a 7-a ediție. Invidiat de colegii de breaslă și stimat de absolut toți străinii, festivalul poate oferi o nouă imagine a țării, în Vest. Dacă în anii de început TMBase era o noțiune cu-noscută strict de pasionații de muzică electronică urbană, grație renumelui de care se bucură, festivalul pus la
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
eram cunoscut mai mult în calitate de actor decât ca interpret, iar presa avea anumite rezerve în ceea ce privește muzica mea. Atunci a venit în Italia Miles Davis, care a specificat într-o conferință de presă că dintre muzicienii italieni cel mai mult mă stimează pe mine. A fost momentul în care presa m-a privit cu alți ochi. Pe vremea când eram tânăr și purtam plete - și eram mai drăguț - cântam o muzică mult mai lejeră, mai accesibilă. Ulterior am devenit un artist de
Agenda2004-31-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282704_a_284033]
-
a uitat gestul extraordinar al lui Paul Georgescu. I-a publicat, sobru adnotat, într-o succintă ediție, toate scrisorile primite, adăugînd o mișcător recunoscătoare prefață. Fapta îl onorează, reamintindu-ne tuturor celor ce i-am fost prieteni și l-am stimat mult, de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a lui Paul Georgescu. Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie. Corespondență către Ion Simuț, prezentată și adnotată de către destinatar. Biblioteca Apostrof, 1999.
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
ani; vîrstă nu va mai îngăduie să faceți pe copilul teribil. Cîți ani ați petrecut pînă acum în închisoare, în Italia?a ăCinci aniă, am răspuns. aȘi nu va ajung? Va sfătuiesc să fiți mai prudent în viitor. Eu vă stimez mult; la bucurești, toată lumea v-a citit cartea Tehnică Loviturii de Stat și toți va iubesc. De aceea, îngăduiti-mi să vă spun că n-aveți dreptul să scrieți că Rusia va cîștiga războiul. Dealtminteri va înșelați: mai devreme ori mai
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
șocante între atitudinea recentă în fața justiției a lui Miron Cozma și comportamentul unor căpetenii legionare: "Generalul Antonescu, deși ar fi putut să înăbușe în sânge răzmerita, s-a dovedit de o umanitate aproape de slăbiciune. Și se pare ca legionarii nu stimează atitudinea această omenească a generalului. Dimpotrivă, par a-l disprețui. În primele zile ale înfrângerii erau cuprinși de panică și se așteptau la sancțiuni cumplite. Fiindcă n-au venit, ba s-a accentuat mereu blândețea și încercarea de persuasiune, spaimă
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
intră ironie, umor, jocuri de cuvinte și expresii foarte concentrate, la frontiera cu ludicul. În calitate de autor tradus, cum vedeti dumneavoastră traducerea? G.G.: Eu nu mă consider un teoretician al traducerii, există teoreticieni ai traducerii pe care îi cunosc și îi stimez foarte mult. E drept că am vorbit în Palimpseste despre traducere, în măsura în care ea intra în categoria cutărei practici de transformare - traducerea era pentru mine un exemplu printre altele de transformare - iar în Opera artei - că despre un efect de transcendență
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
de-a dreptul eșecuri totale. Apoi în perioada sămănătorista de dupa 1901 pînă prin 1909, daca excludem, din decentă, cum se și cuvine, românele îngrozitoare ale lui Vasile Pop, precum Duduia Margareta, (pe care Iorga, totuși, din spirit partizan, le-a stimat), puștiul e total. Nu uit, desigur, excepția fericită a Marei lui Slavici, din 1906, si de Însemnările lui Neculai Manea (1907) al lui Sadoveanu, care poate fi asimilat cu un roman de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre Românul românesc an interviuri, deși aceasta din urmă a fost mai complicată pentru că a fost necesară despuierea ăntregii prese) și, de aceea, merita stima și recunoștință. Este aici, ăn această bună ediție (are și note), un eșantion reprezentativ despre gândurile unor scriitori pe marginea sensului strădaniei lor. Greu de ordonat aceste răspunsuri la ancheta Faclei din 1935 sub raport tematic. Mă voi rezumă la
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
durata unei jumătăți bune de secol. De-un leat amândoi (nici o jumătate de an nu-i despărțea), ambii erau firi lucide, cu un dezvoltat spirit critic și moral, cărora ironia și jongleriile lingvistice le veneau ca o mănușă. Că se stimau reciproc nu e așadar de mirare. În ce privește aprecierea scrisului celuilalt, dacă admirația pe care criticul i-o purta poetului e îndeobște cunoscută (și s-ar putea rezuma într-un citat dintr-o cronică din 1981: „[...] de la Nevoia de cercuri încoace
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, la seminarul " Democrația și drepturile omului, parteneriat MAE - societate civilă", cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului a declarat că: "Există un cerc vicios. Ne scade stima de sine pe măsură ce media din alte țări, tentațiile populiste, accesele de xenofobie strică imaginea României operând cu generalizări, cu stereotipuri. Cred că este și o defecțiune în comunicare". Potrivit ministrului Externe, în acest context, "sinergia" dintre MAE și ONG-uri
Baconschi: Ne scade stima de sine () [Corola-journal/Journalistic/24219_a_25544]
-
Percepem munca din perspectiva utilității practice, vocației, evoluției pe scara socială. Condiție fundamental umană, munca sub varietatea formelor ne îndepărtează de stigmatizarea semenilor, ne ajută să nu pierdem identitatea, ne oferă stima de sine. Ce facem însă în cazul în care avem o dizabilitate fizică? Dacă în Uniunea Europeană, ocuparea forței de muncă de către persoanele cu dizabilități este de 50 la sută, în România, doar 4,2 la sută din totalul persoanelor cu
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
era prezentat drept dușman al dezideratului marii Grecii (firește, în dauna Turciei dar și a altor țări balcanice de vreme ce se revendica întreaga Macedonie). S-a întîmplat totuși ca, în ciuda adversităților comentate, poporul, cuminte, continua să-și iubească și să-și stimeze regele pentru politica sa moderată. Evenimentele se precipitau și, în iulie 1917, regele Constantin, tatăl Elenei, să fie nevoit să abdice la presiunea politică a Franței și a Angliei, care aveau nevoie ca Grecia să se alieze cu Antanta. A
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
Gheorghe Grigurcu Toți stimează opera cînd e mare, spunea Thomas Mann, dar viața n-o stimează nimeni". Așa să fie oare? Biografii marilor creatori par, în orice caz, a contrazice o asemenea observație. Ei feresc opera de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Gheorghe Grigurcu Toți stimează opera cînd e mare, spunea Thomas Mann, dar viața n-o stimează nimeni". Așa să fie oare? Biografii marilor creatori par, în orice caz, a contrazice o asemenea observație. Ei feresc opera de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
prezentate oral. Devenise foarte cunoscut și îndrăgit în București și în alte orașe (pe care le vizita în zilele de tîrg), pînă a i se atribui apelativul "vestitul în Țara Românească". Moses Gaster, care, firește, l-a cunoscut și îi stima cărticelele, a relatat că îl vedea de sărbătorile evreiești în curtea sinagogii unde oficia tatăl său, stînd de vorbă cu alți coreligionari, în grădină, bucurîndu-i cu vorbele sale de duh. Era forma lui de a se ruga. A murit, la
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Ursu mă definește drept "colportorul unor incredibile, îngrozitoare calomnii lansate în mod iresponsabil (sau cu bună știință, și atunci e mult mai grav) de un anume domn Cristian Bădiliță". Cum activitatea mea de până atunci ("un critic pe care îl stimam") nu prea rima cu noua ipostază, mi se acorda, totuși, circumstanța blândei iresponsabilități: am "colportat" "probabil fără voie". Fac această precizare deoarece observ că între felul meu și felul d-lui Andrei Ursu de a evalua situația există câteva nepotriviri
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
pornind fără o țintă precisă. Îl ustura creierul da-atâtea formule căutate și studiate-ndelung pe băncile facultății de medicină de la Berlin. Acolo găsise el sprijin și îndrumare pentru primii pași în chimie. Și-acum.. Același popor, pe care-l stimase și-l prețuise pentru oamenii săi, același popor invadase Europa. Aproape că nu-i venea să creadă. Ba când era la Berlin și începuseră primele conflicte, avusese o deosebită plăcere să se felicite că era dintr-un popor atât de
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
și de precaritatea costumelor, care adîncesc derizoriul în care se trăiește. Peste prejudecăți și cutume personajele lui Synge nu pot trece. Această fatalitate este pusă în discuție cu ironie, cu umor (negru), cu un soi de detașare totodată. Deși îi stimez și îi respect pe cei mai mulți actori din distribuție, nume ale trupei craiovene și nu numai, aș vrea să remarc de data asta interpretarea complexă a Mirelei Cioabă în văduva Quin, veșnic disponibilă amorurilor sau, în fapt, aducerii unui bărbat în
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
a noului nostru regim". Obținu promisiunea solemnă că dacă Principatele române vor recunoaște Puterea suzerană a Imperiului otoman și vor respecta Convenția, "Vă declar cu lealitate că guvernul Majestății Sale vă va da cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
vreo cîțiva care îndrăzniseră să pună în discuție situația unui scriitor foarte discutabil, de altminteri, și care nu era un artist cu valoarea și scăderile lui, ci o entitate intangibilă, un fel de zeu supraterestru. Ei bine, criticul acesta, foarte stimat de mine, pînă în acea clipă, nu ezita să interzică (?!?) discuția și să aplice o scatoalcă pînă și unei... "doamne editoare" care îndrăznise să ia apărarea lui Marin Preda (căci despre el era vorba), afirmînd: " Cred că, în anumite situații
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
politic din istoria comunismului mondial. A făcut parte din destule organisme de conducere ale Partidului Comunist din România, a fost chiar, în 1931, deputat cîteva zile (a fost, apoi, împreună cu ai săi, invalidat), a trecut prin mai multe închisori. Era stimat, printre ai săi, dar nu agreat și simpatizat nici de cei din închisori sau lagăre nici de cei din libertate. Era teribil de orgolios și cerea tuturor să fie prețuit ca teoretician. Ceea ce era nu greu, ci efectiv imposibil de
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
pagini culturii române. Hiperlucidul prozator și istoric literar s-a consacrat mai ales literaturii moderne din țara sa, după debutul cu Interpretazione di Machiavelli, în 1934, în anii colaborării susținute la Solaria florentină, cînd și-a cîștigat prietenia, nu numai stima, frecventatorilor renumitei cafenele a ermeticilor Le giubbe rosse, - a unui Montale, Vittorini sau Gadda. Prin spiritul ei, postfața lui S. Guarnieri mai sus citată este reacția normală la introducerea lui Aurel Cosma, pandantul firesc la retorica dulceagă și la emfatizarea
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva colecții ("Momente și Sinteze", "Universitas", "Confluențe", "Documente literare", "Memorialistică" și ediții libere), repede devenite de prestigiu, apreciate și stimate de istoricii literari. Aici statistica e de rigoare. Și aș aminti după un catalog al Editurii Minerva alcătuit în 1983 (deci în numai 13 ani de activitate), numeric, titlurile apărute în fiecare din aceste colecții. 66 de titluri în colecția
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Vlădeni și se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot la cot cu Țancu și Salomia. Dar curînd amintitul Miloș trimise după cei trei. Acolo au aflat
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]