2,691 matches
-
textul Convorbirilor literare). Tot G.Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/Î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc al organismului prin care entuziasmul inimii ori poate emoții sufletești izvorând din dezamăgirile, neputințele, nostalgiile și lașitățile mele cotidiene, sau dorul meu de mine Însumi din acești ultimi ani, erau astfel astâmpărate, stinse, aruncate În uitare, Împăcate cu sinele acesta care asemenea unei pelicule de filmare e un martor al tuturor muncilor și zilelelor care ne trec cu fiecare ceas. În această tihnă a camerei de așteptare, tânărul meu prieten debutant și-a
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Monica Pillat Ceas trecut Sub pași podeaua era caldă Și-mi auzeam numai suflarea, Dar câte limbi vorbea tăcerea... Dintr-un ungher, se răspândiră Volume stinse ca trezite, Dar când să le deschid, din pagini Au început să zboare fluturi împrăștiind în aer scrisul. în alt cotlon, luci un cufăr Și descuind, am vrut să aflu... însă veșmintele păstrate, Atinse numai, se răriră Și am rămas
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
ar fi pleoștit ca un elastic uzat. Nașa Lena către Sofica: "Auzi, domnișoara Sofica, da' dumneata normal de ce nu te-ai măritat pînă la vîrsta asta? Cîți ani ai normal?" "în toamnă fac 60" zice tanti Sofica pe un ton stins. "Cît?!" "60" repetă tanti Sofica un pic mai tare. "Frumoasă sînteți, ingineră sînteți...Ascultă, tu!... îmi dai voie să-ți zic normal tu, nu? Adică eu, care mă vezi normal cum sînt, că-mi lipsesc trei degete de la o mînă
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
să mai închipui un blid, o oală, umbra unei mâini deasupra vetrei mestecând, și parcă pământu-i noaptea dinspre care vine în pâlpâirea vetrei altă umbră și-o alta-n urma ei și se așază pe un podmol, tăcute, așteptând în stinsele zăranii, răsturnarea ceaunului cu mămăligă-n abur sub grinzi, pe-o masă joasă, lutul galben ca într-o carte veche, cum închide în foaia vetrei stinse-o rugăciune. O apă limpede O apă limpede, parcă de veacuri, nu vine îngerul
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
tăcută, si înfloritoare, si înverzitoare trecere a lui aprilie prin pomi, așa ai trecut tu prin mine: mi-ai luat inima care era un sac cu boarfe și ai făcut-o inima, mi-ai luat cuvântul care era o vatra stinsa și înghețată și l-ai făcut cuvânt.
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul spre celălalt cu capul ascuns în mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec: un fel de
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
lor sunt echivoce, sugerează și neagă, relevă și ascund în aceeași clipă, virtutea îți intră seara în casă și până dimineața ia chipul desfrâului: Dacă mă chemi, vin și mâine". Seara Mai ales seara, seara când lumea pare un vulcan stins și aerul o rugăciune către îngeri, mai ales seara îți promit o plimbare cu barca pe plânsul femeilor... "Numai din cauza ta", îmi răspunse. Aproape toate Experiența îi îngăduie jocul și-i aprinde imaginația: de la fiecare va lua ce-i mai
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
ar mai fi doar un gesti simbolic:) Dragoș, ai văzut asta? http://pinocchiomuc.blogspot.com/2011/03/mai-mult-verde.html — Ecologiștii din Germania vor avea pentru prima dată un prim-ministru verde. Mai mult verde, nu? Cel puțin în Germania... În legătură cu stinsul luminii, daca nu mă înșel chiar și atunci când ținem un încărcător în priză(telefonul nefiind conectat) acesta consumă cam 30% din capacitatea lui maximă Eu chiar am stins lumină fiindcă am plecat într-o plimbare prin oraș, să văd care
‘Blind date’ cu Planeta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82513_a_83838]
-
o mână și am lăsat lichidul criminal să se scurgă. Din fericire, nu apucasem să-l deschid. Închisă în el, abia mai respiră Speranța, fata lui Nyx. “O cârpă! O cârpă! Un Regat pentru o cârpă!”, am cerșit cu glas stins. Ramona, cea mai frumoasă lucrătoare de la Starbucks, era deja în drum spre mine, gata să-mi sară în ajutor. Brunetă amazoana a venit înarmata până-n dinți cu marele mop, temută cârpa și nemiloasele șervetele. Mi-am șters tovarășul argintiu până când
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
supraviețuire, ai făcut deja toate aceste mici sacrificii și te simți atât de curată și împăcata cu tine însăți încât a venit vremea să-i tragi pe altii de urechi... hai să-ți spun eu tristul adevăr despre chestia cu stinsul luminii timp de o oră: e ca si cum ți-ai face vânt cu plasă... nu servește la absolut nimic. e ca si cum un tip de 150kg la 1.80m înălțime ar renunța la două pătrațele de ciocolată pe an... dar, sigur, da
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
în peisaj, te vede lumea, iar mă târziu eșecul cauzei îți conferă o aură de martir neînțeles, doborât de sistem, de om bun care s-a născut fie prea devreme, fie prea târziu. iar în timp ce noi ne jucăm de-a stinsul luminilor doar așa, for the fun of it, dar și pentru a ne vedea crescând blogurile în google pagerank, sunt copii în orfelinate care nu au de mâncare sau medicamente, sunt bolnavi în stare terminală de care medicii își bat
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
se joacă Pentru a mă citi mai bine. Deasupra ca dedesubt și înăuntru SE arcuiește chiparosul ce e în totul Carne din carnea mea, corn de abundență Buzelor ale căror cuvinte sunt Veșnicul. * 2 Ce faci aici, venit din Astrul stins, luând domiciliu forțat În scrierile deținute de pământul Pe care mâinile omului se păzesc să-l scormonească? Mergi mai bine printre ordinele îngerilor Pentru a-ți modela o altă limbă: Nu făcută să-ți fie veșmânt, carne și oglindă Veșmântului
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric; la lumina stinsă, învelit în scutece mari de întuneric. Atunci, nu mai bem?! se agita doamna Lubeniță având nume de botez Ludmila. Ba da. Însă de-acum... Dumnezeu cu mila. De la musique... Că muștele n-ar trebui excomunicate o dovedește această amiază de
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
care-și plătește fiecare ceas în felul lui pedeapsa de-a mai fi când mulți prieteni s-au desprins din rânduri lăsându-ți parcă ție gândul greu, iluzie și-aceasta, se-nțelege, că tu vei fi alesul, să rămâi în fața stinsă-a morții cel din urmă!... Icoane, statui... Icoane, statui, Imagini rare în care apui Cu disperare Ca-ntr-un asfințit Al Tău, Părinte, Pe dealul sfințit De mai-nainte. Mă duci, mă mai duci Prin cețuri dese La rânduri de
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
ta a fost așadar a lacrimeiť. Nu doresc să retez poemele mazilesciene pentru a le face mai accesibile decât sunt; transcriu cele șapte versuri următoare. și rând pe rând își abandonează cenușile în salcâmul din poartă vocea în neliniștea câinilor stinși de pe strada mea care nu mai este o stradă și intră în carnea fericită a femeii care se trezește pentru ca împreună să mă părăsească taci! și naufragiază în marea din fereastră Încerc să reiau firul cât de cât logic al
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
să arunce cu piatra în geamuri luminate. un bărbat care-ar fi putut să vîndă lumînări, rachiu și mătănii în prăvălia tatălui, așteptînd să-i fie purtat cadavrul într-un vagon plin cu stridii spre ținutul barbarilor. stau lîngă mangalul stins și privesc cerul ca o burtă vînătă în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului lor: ,despre oameni știm că se nasc, le este frică și mor". 8 ne culcăm în poeme ca-n odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grindă
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii de turme mut e gândul de iubire - învelit în cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cu bârfe. Pot să nu fie exacte. Nu-i important, noi le adeverim. De aceea: Trebuie să răspunzi Pentru o noapte sexy Pentru a dovedi acestui tribunal Dacă actul împreunării s-a făcut în pielea goală. Domnule, a fost lumina stinsă. Dar, de unde știi asta? N-am nevoie să știu. Așa s-a mai vorbit Nu ne ocupăm cu bârfe A spus judecătorul și mi-a condamnat inima. (CH - Zürich, 2002) Referință Bibliografică: Poezie albaneză din Elveția Shefqet Dibrani / Baki Ymeri
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
Dacii,toți calare.Risipitu-s-au cu toții,După atâtea mii de aniN-au dat nimănui emotiiSpunem noi,vechii Ramani!... VII. CLIPE AMĂGITOARE, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015. CLIPE AMĂGITOARE Am așteptat cu suflet gituit și stins Un semn din parte-ti,si nu a venit. Am așteptat,cu foc de doruri reaprins Plingind în piept,acolo unde m-ai rănit. Rechem în minte fiecare clipă Să mă desmierd cu aromă ei, Rechem și chipu-ti și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
butuc lovit de secure, eu, care odinioară eram securea... O, ființă umană grotescă, care-și vede în dreapta gândurile și în stânga obstacolele, ce poate, ce intenționează, nimic. Aproape nimic. Astăzi, locuința mea este aici, în această hârtie pe care aștern focuri stinse și jăratec rece. Ea va fi adevăratul meu mormânt, căci polițaii îmi sustrag în mod regulat caietele, oricâtă grijă aș avea să le ascund. Justine și Juliette continuă să se tipărească la Paris, știu bine. Justine se vinde cu trei sute
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile În semnul heraldic ? Vremuri Avem același semn La mâna Și picior. Peste cartea sfântă S-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
critice justificate de familiaritatea cu obiectul de studiu și corectări de istorie literară în privința paternității unor texte. Preotul celibatar e un sentimental sfios, un romantic autocenzurat ce nu vrea să-și dezvăluie numele ca autor al unor elegii de dragoste stinsă. Într-un sonet trimis lui G. Bariț simte în sine "un foc prea fierbinte", pe care îl ascunde "supt șepte tari peceți" (p. 396-397), dar cere să nu-i fie deconspirat numele: "că știți că io nu voiesc să figurez
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar, pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]