157 matches
-
lupte mai departe, fără contextul angajării cu orchestra. Cred că muzicienii au o viață foarte dificilă, ca și plasticienii, numai scriitorii (datorită darului neobișnuit de a-și formula bine revendicările?) o duc ceva mai bine, cu sistemul de burse și stipendii, care-i ajută să nu moară de foame și să lucreze numai temporar între o bursă și un stipendiu. Aceste explicații și încurajări au avut darul de a o liniști pe Ingrid și poate de a-și tălmăci visul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
numai scriitorii (datorită darului neobișnuit de a-și formula bine revendicările?) o duc ceva mai bine, cu sistemul de burse și stipendii, care-i ajută să nu moară de foame și să lucreze numai temporar între o bursă și un stipendiu. Aceste explicații și încurajări au avut darul de a o liniști pe Ingrid și poate de a-și tălmăci visul cu sângele și lumina altfel. Un vis extraordinar în fond, nu un coșmar, cum am scris, un vis în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de la radio, care a făcut mare reclamă cărții de poeme, ca și fotografia mea pe prima pagină a revistei Ariel, arătată la televiziune cu un interviu cu șeful ei, poetul Thomas Nydahl. O bucurie nu vine niciodată singură: am primit stipendiul pentru doi ani de la Academia Suedeză. Acum pot cu adevărat să-mi plătesc toate datoriile la bancă. 20 decembrie. Mare sărbătoare la Academia Suedeză- l-am invitat pe Andrei (Bart), deși nu avea nici frac și nici pantofi eleganți. Totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
contribui într-adevăr și din toată inima pentru un teatru care să-i facă onoare, ea va crea stipendie pentru actori și actrițe. Cumcă în alegerea acestor stipendiști procedura urmează, din însăși natura artei, ca să fie alta decât la conferirea stipendiilor pentru specialități, asta se înțelege de sine și nu cred cumcă aș avea nevoia s-o dovedesc. Care însă e acea procedură, [î]mi rezerv, cu bunăvoința d-voastre, de a o dezvolta altă dată în columnele stimatului domniei - voastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săpături și muncă de teren, cu excepția a două săptămâni, când scurmase pe lângă zidul roman. A intrat în lumea muzeelor și arhivelor, deținând vreo două posturi, până când a fost numit adjunct al custodelui de la muzeul din Ennistone, unde mai primea un stipendiu în plus, pentru „activitatea de cercetare“. Se spunea că adună material pentru o importantă lucrare. Cert este că până la vârsta de patruzeci și ceva de ani nu publicase decât o Scurtă istorie a Muzeului din Ennistone. Această broșură, aflată încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
arhiva Epitropiei Învățăturilor publice pomenește de suma de 4136 de lei. Întregul său patrimoniu livresc a fost donat aceluiași colegiu, biograful său, G. Dem. Teodorescu numindu-l pe Eufrosin Poteca, pe bună dreptate drept „unul dintre fondatorii Bibliotecii Statului și stipendiilor pentru elevii fără mijloace”. Generosul arhimandrit nu uită nici școala din satul său natal Nucșoara, Teleajen, județul Prahova, căreia Îi arvunește 100 de galbeni și cea din Gura Motrului, pentru care a pregătit aceiași sumă. Un important venit, de aproximativ
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
după Unirea din 1918 producându-se și alte modificări. Programul asociației, o chemare la demnitate și unitate, stipula „înaintarea” prin intermediul culturii, progresul prin elaborarea și editarea unor studii diverse - lucrări istorice, etnografice, folclorice, științifice etc. -, prin instituirea de premii și stipendii pentru astfel de studii. Între deziderate, formulate încă în 1862, se aflau: stabilirea unei ortografii unitare, adoptarea alfabetului latin, unificarea limbii și editarea unui dicționar (idei preluate de Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, la a cărei fondare cărturarii ardeleni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Își susține doctoratul în 1972, la Universitatea din Cluj, sub îndrumarea profesorului Liviu Rusu, cu o teză de literatură comparată: Conceptul modern de poezie. În 1973 devine visiting professor Fulbright, de limba română, la Indiana University din Bloomington. După expirarea stipendiului, solicită azil politic și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Din 1979 este cetățean american. Devine profesor titular de literatură comparată și studii vest-europene (între 1996 și 1998, șef al departamentului) la Indiana University, unde funcționează până la pensionare. Debutează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
obține aprobarea să organizeze 169 de posturi pentru instituția propriu-zisă, 59 pentru „școala de literatură” și 51 pentru Fondul Literar 25. Creșterile progresive și concurente de personal subîntind logica productivă și autoreproductivă vizibilă la nivel de politică financiară și școlară: stipendiile bogate acordate literaturii și instituțiile create În ideea „fabricării” unor autori 26 rezonează cu școlile și cursurile organizate pentru pregătirea profesională a cadrelor „Îndrumătoare”27. Pedagogia corecțională și stimulativă promovată de regim atinge toate sectoarele culturale În acord cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
nu sînt filantropi genetic și generoși cromozomial, ci au interese. Pe lîngă aceștia, pot fi zăriți și destui trepăduși care o duc bine, au bolizi, cont gras și vilă cu statuete prin curte, deși trăiesc din salariu, barem și alte stipendii modeste. Pe vremuri nu foarte îndepărtate, aproape întregul arbitraj românesc vindea televizoare, rîșnițe de cafea și alte cuceriri ale tehnologiei avansate sud coreene. Bineînțeles că magazinele nu erau ale arbitrilor, ci ale nevestelor, soacrelor și, firește, ale mătușilor. Nu neapărat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ei au contribuit bănește pentru trimiterea la studii în străinătate a lui A.D. Xenopol, Eminescu, Slavici, Panu, Lambrior. Cu deosebire după 1885 J. a ținut să-și împrospăteze rândurile cu tineri formați în spiritul noilor tendințe ale științelor umaniste, obținând stipendii pentru M. Dragomirescu, P.P. Negulescu, D. Evolceanu, Teohari Antonescu, I.A. Rădulescu-Pogoneanu, C. Rădulescu-Motru ș.a., care vor alcătui ultima generație, „neojunimistă”, oarecum deosebită de cele anterioare; activitatea lor s-a desfășurat mai ales în prima jumătate a secolului al XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
lui de a măsura circumferința pămîntului; și ceilalți savanți alexandrini aveau o totală deschidere culturală și inte lectuală. Muzeul era Întreținut pe cheltuiala regelui; membrii lui aveau camere de studiu și o sală unde luau masa Împreună, primind și un stipendiu din tezaurul regal. Comunitatea a fost fondată probabil de Ptole meu Filadelful, pe la 280 Î.H., și a cîști gat grabnic faimă, provocînd uneori invidie, prin generozitatea rînduielii sale; Timon din Phlius (filozof și autor de texte satirice) scria pe la
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o opțiune politică și de a susține public un anumit om politic. Li s-a reproșat acestor intelectuali faptul că au trădat menirea tradițională a intelectualului, aceea de a fi critic față de orice putere politică, în favoarea înregimentării și contra unor stipendii considerabile plătite din bani publici. Toate acestea în contextul unui conflict politic, personalizat, dintre un președinte aflat în funcție și un patron de trust mass-media, de asemenea politician și om de afaceri, care încerca astfel izolarea președintelui prin compromiterea intelectualilor
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
răspunsul: „Noi știam că suntem în temă de luptă și nu în fugă trădătoare”. A mai sosit în cameră domnul Marinică Popescu, trepăduș al culoarelor ministeriale, probabil își oferea serviciile nesolicitate vreunui șef de birou, încercând să ciupească ceva din stipendiile care i se acordau neoficial. La 60 de ani trăia cu amintirile aventuroase făcute sau închipuite în tinerețe, împărțind cu mărinimie promisiuni de fericire tuturor celor ce vor scăpa. Pe bătrâni și bolnavi îi ajutam; fiindu-i și dânsului de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai mult sau mai puțin legală, se creează tot felul de dificultăți micilor fermieri americani, precum și producătorilor agricoli din diverse țări care vor să-și exporte produsele agricole spre Statele Unite. Cu toate că există puternice presiuni din partea lobbyiștilor (care susțin acordarea acestor stipendii), există multe voci care critică politica guvernamentală de ajutorare doar a marilor ferme și neglijarea fermelor mici.142 Agricultura subvenționată de guvern se referă la puține ferme din câteva state, care produc numai unele cereale. Cele 10% dintre cele mai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Anul Ștefan cel Mare" ca despre o "controversată mega-manifestare decretată de Guvern", cu distribuții bugetare preferențiale, care avantajau flagrant județul Suceava, în detrimentul altor zone semnificative istoric (de exemplu, Iașului i s-a alocat "de 400 de ori mai puțin"). De la stipendii, discuțiile au ajuns finalmente la meritele reale ale domnitorului, comparativ cu cele atribuite de posteritate, inclusiv prin trecerea lui în rândul sfinților ortodocși 2. Preparativele pentru venirea liderilor politici la festivitățile din 2 iulie au părut exagerate 3, la fel
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fabrică, reprezentanți ai unor societăți occidentale etc.). O observație fină a celor care monitorizau activitatea spionilor în favoarea Sovietelor a constatat că aceștia erau complet independenți, având legături directe cu Moscova, unde expediau materialele de interes și de unde primeau instrucțiunile aferente, stipendiile financiare și echipamentele necesare desfășurării activității. La începutul anului 1923, pe baza informațiilor furnizate din diverse surse și a analizei efectuate, D.P.S.G. a elaborat un material intitulat Expunere despre organizația și scopul școlii rusești de spionaj din Rusia, care a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2. Doctori în științe politice și administrative (1863-1898) / 68 ÎI.3. Doctori în filosofie și litere (1872-1905) / 76 ÎI.4. Doctori în medicină și doctori în științe (1873-1914) / 81 Capitolul III. Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii / 97 III.1. Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) / 98 III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de mai sus, pot oferi un punct de plecare indispensabil pentru reflecția asupra conturării și dezvoltări unor profesii ori spații profesionale precum cele de sorginte juridică, medicală, politica etc. Capitolul III Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și încheiate cu diplomă de doctor, studiile politehnice au fost, de asemenea, o opțiune a românilor ce
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse de studii, stipendii de călătorie, alte tipuri de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
facultate sau școală superioară din Belgia în anul I și care dețineau o diplomă de bacalaureat din țară sau din străinătate ori una echivalentă; studenții care erau deja înscriși în anii superiori; bursierii statului sau ai altor instituții, care primeau stipendii în lei, trimiși pentru perfecționare (Ministerul de Finanțe urma să aprobe lista acestor școli); soțiile studenților din categoriile de mai sus, licențiații din țară care erau înscriși la doctorat (art. I). Erau excluși de la schimb: cei care finalizaseră un ciclu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]