143 matches
-
patriot în colegiul I. Toate listele electorale din țară sunt pline de asemenea amăgitori, cari, trecuți odată în lista colegiului I, își speculează votul ba cerând slujbe pentru rude, ba locuri în internatele statului. Astfel slujbele se dau la idioți; stipendiile și locurile din internate, menite pentru copiii de talent ai poporului, se dau adesea unor stârpituri din care nici dascăl, nici școală nu poate alege nimic. Acești speculanți ai unui drept pe care nu-l au sunt numeroși. Degeaba cetățenii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei au contribuit bănește pentru trimiterea la studii în străinătate a lui A.D. Xenopol, Eminescu, Slavici, Panu, Lambrior. Cu deosebire după 1885 J. a ținut să-și împrospăteze rândurile cu tineri formați în spiritul noilor tendințe ale științelor umaniste, obținând stipendii pentru M. Dragomirescu, P.P. Negulescu, D. Evolceanu, Teohari Antonescu, I.A. Rădulescu-Pogoneanu, C. Rădulescu-Motru ș.a., care vor alcătui ultima generație, „neojunimistă”, oarecum deosebită de cele anterioare; activitatea lor s-a desfășurat mai ales în prima jumătate a secolului al XX
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
după Unirea din 1918 producându-se și alte modificări. Programul asociației, o chemare la demnitate și unitate, stipula „înaintarea” prin intermediul culturii, progresul prin elaborarea și editarea unor studii diverse - lucrări istorice, etnografice, folclorice, științifice etc. -, prin instituirea de premii și stipendii pentru astfel de studii. Între deziderate, formulate încă în 1862, se aflau: stabilirea unei ortografii unitare, adoptarea alfabetului latin, unificarea limbii și editarea unui dicționar (idei preluate de Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, la a cărei fondare cărturarii ardeleni
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Își susține doctoratul în 1972, la Universitatea din Cluj, sub îndrumarea profesorului Liviu Rusu, cu o teză de literatură comparată: Conceptul modern de poezie. În 1973 devine visiting professor Fulbright, de limba română, la Indiana University din Bloomington. După expirarea stipendiului, solicită azil politic și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Din 1979 este cetățean american. Devine profesor titular de literatură comparată și studii vest-europene (între 1996 și 1998, șef al departamentului) la Indiana University, unde funcționează până la pensionare. Debutează în
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
aplecă respectuos spre document, dar nu-l ridică. Îi răspunse lui Kanbei: Acestea sunt cuvinte cu adevărat exagerate, iar documentul de față îmi acordă o răsplată nemeritată. Nu am idee ce să spun sau care ar putea fi eticheta cuvenită. Stipendiul pe care l-am primit de la clanul Mori nu depășește șapte mii de banițe și, cum se vede, nu sunt mai mult decât un samurai de țară care se apropie de bătrânețe. Nu pomenise nimic despre vreun acord. Se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
s-a întâmplat în urma noastră? — Ce fel de zvonuri s-au răspândit prin Azuchi după plecarea Domniei Sale? Scrâșnind din dinți, Shinshi răspunse: N-au trecut decât opt zile de când a plecat Domnia Sa din Azuchi, dar pentru oamenii care-și primesc stipendiile de la clanul Akechi a fost ca și cum ar fi stat trei ani pe un pat de cuie. Toți vasalii și oamenii de rând din Azuchi au trecut pe lângă sala de banchet goală și au strigat insulte: „Ăsta-i conacul gol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
activități economice. Se bazase pe țâfnosul Smith pentru a-și alimenta extravaganțele și poftele (petrecerile opulente și dineurile cu câte două sute de persoane, avioanele particulare și automobilele cu șofer, pariurile imbecile pe talente de mâna a doua sau a treia, stipendiile lunare pentru artiști ale căror lucrări nu se vindeau), dar gâsca se prăvălise ca un bolovan în Mexic și nu avea să mai facă niciodată ouă de aur. Acesta a fost momentul în care Dryer a născocit un plan pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
plece la pușcărie, bătrânul Dombrowski a izbutit în cele din urmă să o convingă pe Bette să înainteze divorțul. A folosit aceleași tehnici de intimidare pe care le mai folosise în trecut - amenințarea că o dezmoștenește, amenințarea că îi taie stipendiile - dar de data aceasta vorbea serios. Bette nu mai era îndrăgostită de Harry, dar nici nu-și propusese să îl părăsească. Cu tot scandalul, cu toată dezonoarea pe care și-o atrăsese asupra capului, nu-i trecuse nici o clipă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
săpături și muncă de teren, cu excepția a două săptămâni, când scurmase pe lângă zidul roman. A intrat în lumea muzeelor și arhivelor, deținând vreo două posturi, până când a fost numit adjunct al custodelui de la muzeul din Ennistone, unde mai primea un stipendiu în plus, pentru „activitatea de cercetare“. Se spunea că adună material pentru o importantă lucrare. Cert este că până la vârsta de patruzeci și ceva de ani nu publicase decât o Scurtă istorie a Muzeului din Ennistone. Această broșură, aflată încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
contribui într-adevăr și din toată inima pentru un teatru care să-i facă onoare, ea va crea stipendie pentru actori și actrițe. Cumcă în alegerea acestor stipendiști procedura urmează, din însăși natura artei, ca să fie alta decât la conferirea stipendiilor pentru specialități, asta se înțelege de sine și nu cred cumcă aș avea nevoia s-o dovedesc. Care însă e acea procedură, [î]mi rezerv, cu bunăvoința d-voastre, de a o dezvolta altă dată în columnele stimatului domniei - voastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
convingă consătenii să accepte înființare unei școli în localitate, întocmește, împreună cu ei o Declarație, prin care își exprimă „dorința pentru luminarea fiilor noștri”, scop pentru care - scriu ei - „am preparat o casă servitoare pentru învățământul copiilor de aice și un stipendiu de câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Anul Ștefan cel Mare" ca despre o "controversată mega-manifestare decretată de Guvern", cu distribuții bugetare preferențiale, care avantajau flagrant județul Suceava, în detrimentul altor zone semnificative istoric (de exemplu, Iașului i s-a alocat "de 400 de ori mai puțin"). De la stipendii, discuțiile au ajuns finalmente la meritele reale ale domnitorului, comparativ cu cele atribuite de posteritate, inclusiv prin trecerea lui în rândul sfinților ortodocși 2. Preparativele pentru venirea liderilor politici la festivitățile din 2 iulie au părut exagerate 3, la fel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a comite furturi spre paguba aproapelui; nu este păcat nici măcar asumarea unei funcții publice. Însă, este vrednic de dispreț cel care administrează afacerea publică ca și cum ar administra o afacere de familie. Și a fost drept că s-a stabilit un stipendiu pentru militari pentru ca aceștia să nu se dedea la tâlhării. Soldatul care ucide în luptă, poate fi instrumentul voinței lui Dumnezeu, care adesea se servește de vreun război, pentru a extirpa viciile unui popor și de a purifica o națiune
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Maxim spunea că: Nu este rău să-ți asumi o funcție publică, însă e rău să administrezi o funcție publică ca și cum s-ar administra ceva ce ar aparține propriei familii. Asemenea sfântului cartaginez, aprecia și elogia legea care stabilea un stipendiu soldaților, privându-i de scuza că trebuie să fure pentru a putea trăi. Maxim rostește regula principală a creștinului, potrivit căreia: În toți creștinii prima cinste, trebuie să fie serviciul militar, și că onestitatea este ofensată dacă soldatul obligă cetățeanul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
facem legătura cu harnașamentul descoperit în așezare, care avea, datorită placării cu argint a mai multor piese, un caracter de podoabă, precum și cu piesele de argint din tezaurul de la Mogoșești, din aceeași perioadă, care pot constitui pradă de război sau stipendii pentru garantarea granițelor, oferite de romani populației locale, așa cum se întâmpla și cu monedele romane, rămase ca mărturii, în numeroasele tezaure din această perioadă. Inel din bronz, realizat dintr-o sârmă rotundă în secțiune, cu un diametru exterior de 2
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
2. Doctori în științe politice și administrative (1863-1898) / 68 ÎI.3. Doctori în filosofie și litere (1872-1905) / 76 ÎI.4. Doctori în medicină și doctori în științe (1873-1914) / 81 Capitolul III. Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii / 97 III.1. Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) / 98 III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de mai sus, pot oferi un punct de plecare indispensabil pentru reflecția asupra conturării și dezvoltări unor profesii ori spații profesionale precum cele de sorginte juridică, medicală, politica etc. Capitolul III Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și încheiate cu diplomă de doctor, studiile politehnice au fost, de asemenea, o opțiune a românilor ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse de studii, stipendii de călătorie, alte tipuri de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de ajutoare. Vom documenta în capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
facultate sau școală superioară din Belgia în anul I și care dețineau o diplomă de bacalaureat din țară sau din străinătate ori una echivalentă; studenții care erau deja înscriși în anii superiori; bursierii statului sau ai altor instituții, care primeau stipendii în lei, trimiși pentru perfecționare (Ministerul de Finanțe urma să aprobe lista acestor școli); soțiile studenților din categoriile de mai sus, licențiații din țară care erau înscriși la doctorat (art. I). Erau excluși de la schimb: cei care finalizaseră un ciclu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
trebuia să se intereseze îndeaproape dacă fostul ofițer frecvență cursurile la care se înscrisese. De asemenea, după încheierea fiecărui trimestru, studentul trebuia să pună la dispoziția autorităților române certificatele de asiduitate și notele obținute, pentru a putea primi mai departe stipendiul. Em. Kretzulescu s-a interesat de soarta lui Vasile Butză, dar nici serviciile administrative ale Universității din Liège, nici biroul populației orașului nu înregistraseră în 1897 vreo persoană cu acest nume4. De-abia în toamna lui 1898 Vasile Butză își
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc) îl acordau (sau nu!) tinerilor români aflați la studii, ca să nu mai vorbim de strategiile (legale, retorice, sentimentale) pe care aceștia le mobilizau pentru a obtine burse, stipendii, ajutoare. Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea completă și o istorie a practicilor instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. În loc de concluzii Nu știm dacă am reușit să dăm un răspuns clar cu privire la rangul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase și Maiorescu, poetul a revenit bucuros la Ipotești, mai ales că la ședința din 22 septembrie, cînd el era plecat din Iași Junimea a hotărît să-i acorde și un stipendiu de 10 galbeni pe lună, pentru urmarea cursurilor. Nu cu același entuziasm l-au întîmpinat ai săi de la Ipotești. Șerban era tot acasă și tot fără rost, Iorgu, ofițerul, încă de pe la 15 sept. venise acasă, grav bolnav de tuberculoză, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obține aprobarea să organizeze 169 de posturi pentru instituția propriu-zisă, 59 pentru „școala de literatură” și 51 pentru Fondul Literar 25. Creșterile progresive și concurente de personal subîntind logica productivă și autoreproductivă vizibilă la nivel de politică financiară și școlară: stipendiile bogate acordate literaturii și instituțiile create În ideea „fabricării” unor autori 26 rezonează cu școlile și cursurile organizate pentru pregătirea profesională a cadrelor „Îndrumătoare”27. Pedagogia corecțională și stimulativă promovată de regim atinge toate sectoarele culturale În acord cu un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]