729 matches
-
tăcut În urma lui. Afară tot mai ningea și zăpada Înăbușea zgomotul roților de mașină și al pașilor trecătorilor, dar tăcerea din casa scărilor părea să se lase mai repede și mai groasă, acoperind semnele pe care le lăsase În urmă, stiva de cărți, geanta neagră, seiful scorojit de flacără. Nu ucisese niciodată până acuma un om, dar atâta vreme cât dura liniștea, putea uita că făcuse pasul acela ultim care-l ridica pe cel mai primejdios pisc al profesiei sale. O ușă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cutiuță de chibrituri. Când aprinse unul, acoperișul se Înălță brusc deasupra ei ca un vrej de fasole. Ceva bloca spațiul la un capăt, ridicându-se până la jumătatea Încăperii, spre acoperiș. Alt chibrit Îi dezvălui niște saci voluminoși, clădiți Într-o stivă de două ori mai Înaltă ca un stat de om. În buzunarul drept al doctorului Czinner se afla un ziar Împăturit. Ea smulse o pagină și-o răsuci, făcând o făclie, ca să aibă destulă lumină până-l trăgea spre celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
e doctor. Trebuie că știe el mai bine. Ce pot face pentru dumneavoastră? Îl Întrebă ea. El dădu din cap și Închise ochii. Nu mai sângera și ea se gândi că se simte mai bine. Trase jos câțiva saci din stivă și făcu un fel de grotă destul de largă cât să-i adăpostească pe amândoi, Înălțând saci la gura acesteia În așa fel Încât să nu-i poată vedea nimeni de la ușă. Sacii erau grei, plini cu grăunțe, și ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
când Încolo. Trebuia să fii foarte viu, foarte flexibil, să profiți de orice. Zăpada de pe buze i se topise și efectul ei trecea. Înainte ca făclia să pâlpâie și să se stingă, privirea i se Încețoșă, iar magazia uriașă, cu stivele ei de saci, se depărtă de el În Întuneric. Nu avea senzația că se află Înăuntru. Se gândi că fusese lăsat În urmă, să o privească dispărând. Mintea i se Încețoșă și curând Începu să cadă, cu respirația tăiată, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de-a se vedea acceptat, de-a se vedea În cele mai bune hoteluri, vorbind de pe picior de egalitate cu oameni despre care considerase cândva că nu-i va Întâlni decât din cealaltă parte a baloților de mătase și a stivelor de hârtie igienică. Marile doamne care-l invitau la seratele lor literare erau Încântate de expresiile lui colorate. Ce farmec avea să etalezi un romancier care se trăgea dintr-o familie de prăvăliași dacă acesta nu aducea cu sine vagile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
stingheriți din cap și s-au holbat la Lauren, fără Îndoială și ei la fel de inspirați ca și Thack de tipul ei special de glamour. —Ce s-a Întâmplat? am Întrebat-o eu, ridicându-mă de la birou. Era acoperit cu o stivă de acte și aveam nevoie de o pauză. —O să comand ceai pentru toată lumea, am spus, formând numărul magazinului de la parter. — Nu a venit, spuse Lauren slăbită. Se aruncă pe singura sofa din atelier, care era plină cu mostre de materiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la prînz. Merge la autoservire, ia un coș și începe să se plimbe printre rafturi, atent să nu repete povestea. Cînd își dă seama că-i destul de amețit, ca să mai fie stăpîn pe mișcări, lasă, fără nici o jenă, coșul peste stiva cu detergenți, continuîndu-și plimbarea. Dumneavoastră de ce nu aveți coș? îl oprește o supraveghetoare. Caut pe șefă. Acolo arată femeia spre ușa magaziei. Mihai intră în magazie, privește roată, dar nu vede decît o femeie care ambalează zahăr în pungi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de dimineață precizează fata. E chiar așa de serioasă obligația morală? revine Mihai la propunerea lui, încurajat de precizarea fetei, în care el a ghicit dorința ei de a-l revedea. Cristina pornește înainte, conducîndu-l printre lăzile cu sticle și stivele de saci plini. Lîngă ușă se oprește, întorcîndu-se spre el: Chiar vrei zece sticle de vodcă? Da. Am să pun deoparte, pentru mîine dimineață. Bine? Halatul ăsta l-ai luat de gata? întreabă Mihai. De comandă răspunde fata roșind, simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cîteva înjurături de mamă. Ieși de-acolo, îți aranjezi hainele, te speli pe față, apoi faci lună vesela murdară din bucătărie și sticlele de la bar; le curăți și de etichetă! Dacă sufli o vorbă, te omor! Femeia aruncă scîndură pe stiva de lăzi, mai aruncă o privire încruntată fetei, apoi se întoarce și iese. Merge în bucătărie, bea o cană cu apă și urcă la etaj. În dormitor, rezemat cu șalele de pervazul ferestrei, soțul stă cu icoana în mînă, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cristina îl privește cu ochii invadați de lumină și cu zîmbetul fluturîndu-i pe buze. Bonjur! îi răspunde, înclinînd capul într-un gest de salut. Mi-era teamă că nu mai vii; te așteptam. Fata pornește înainte, spre capătul magaziei, printre stivele cu lăzi și saci, urmată de Mihai. Ia loc o clipă, te rog! Se pierde după o piramidă din lăzi de carton, întorcîndu-se cu un ibric plin cu cafea și cu două cești din porțelan chinezesc, foarte frumos lucrate, asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dintre sîni, unde se întîlnesc cele două părți ale lanțului de aur, apoi, cu o mișcare bruscă, semn al unei hotărîri de moment, întinde mîna să-l oprească pe Mihai, să-i spună ceva, dar el dispare deja după colțul stivei cu lăzi de ulei. Cînd îl ajunge, prezența celor două vînzătoare în apropiere, venite cu un coș de nuiele să transporte pungi cu făină, o împiedică să mai spună ceva. Douăsprezece sticle cu vodcă rusească confirmă ea femeii de la casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
atingîndu-i umărul cu palma. Mulțumesc mult! Fata se întinde pe saltea, în locul matematicianului și adoarme imediat. Ca să stea treaz, tatăl copiilor începe să se plimbe pe lîngă ferestre, oprindu-se uneori în fața focului, întreținîndu-l cu cîte un lemn luat din stiva de alături. În bucătărie, profesorul își dezbracă haina de la costum și o aruncă pe scaunul de alături, peste servieta de care nu se desparte niciodată. Nu mai merge așa, Lazăre! N-are nici un haz, mai ales că nu ești chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu: eu foloasele, celălalt ponoasele nu-mi convine spune Mihai menținîndu-și tonul. De data asta chiar că ești porc! Ieși? întreabă Cristina calm, dar nu mai așteaptă răspunsul lui Mihai că trece pe lîngă el, cu capul sus, pierzîndu-se după stivele cu saci și lăzi. Un fior de dezgust îl străbate pe Mihai din creștet pînă în tălpi, simțindu-l cum pune stăpînire pe el, ca o senzație permanentă, amplificîndu-se pe măsură ce, ajuns afară, în albul dominant, sub adierea vîntului, se depărtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rafturi de lemn natur pe care fuseseră Înghesuite rînduri de cărți, ticsite pînă la refuz. Alte volume, de format mai mare, fuseseră așezate culcate deasupra acestora, În vreme ce altele se ridicau În zigurate impresionante cu baza pe podea sau zăceau În stive aflate În echilibru precar sau În teancuri povîrnite, pe blatul peretelui despărțitor. Acest spațiu cald și umed În care Își găsise adăpost era un mausoleu al cărților, un muzeu al comorilor uitate, un cimitir al lucrurilor necitite și de necitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
spunea nimic. Aveam nevoie de o schimbare de regim. Și, În plus, mă cam săturasem de cîtă cafteală Încasasem. Așa că, Într-o zi, m-am hotărît să-mi scutesc familia de damblaua mea și mi-am dus hîrtia masticată lîngă stivele de volume de afară. Era duminică dimineață prima dată cînd m-am aventurat afară din ascunzătoare. Prăvălia de deasupra era Închisă, și În piață nu se auzea aproape nici o mașină care să-și adauge armonia distantă simfoniei de sforăieli ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de lăsată sub greutatea cărților că, atunci cînd dădea cu spatele și parca În fața prăvăliei, amortizorul se izbea de trotuar. Deschidea portiera din spate, le căra În brațe, luînd cîte putea duce, le așeza pe podea lîngă biroul lui, În stive de peste un metru și, În zilele ce urmau, le deschidea una cîte una și scria cu creionul un preț. Uram partea asta. Cel mai tare Îmi displăcea să citesc dedicațiile, peste umărul lui : „Pentru dragul meu Peter, la aniversarea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
albeață la ochi, care scotea limba la privitor, rafturi de bibliotecă făcute din furnir nevopsit și bucăți de beton, o masă cu tăblie albă smălțuită, cu colțurile ciobite - se mai aflau aici cutii, cartoane și lăzi de lemn, așezate În stive, una peste alta, aproape pînă la tavan. În vîrful stivei celei mai ridicate, Într-o poziție precară, se afla un cărucior roșu de copii, de genul celor trase de un mîner lung, metalic. Lateralele acestuia fuseseră extinse prin adăugarea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
bibliotecă făcute din furnir nevopsit și bucăți de beton, o masă cu tăblie albă smălțuită, cu colțurile ciobite - se mai aflau aici cutii, cartoane și lăzi de lemn, așezate În stive, una peste alta, aproape pînă la tavan. În vîrful stivei celei mai ridicate, Într-o poziție precară, se afla un cărucior roșu de copii, de genul celor trase de un mîner lung, metalic. Lateralele acestuia fuseseră extinse prin adăugarea unor șipci de lemn, pe care cineva pictase de mînă numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dat jos căruciorul roșu din vîrful unui maldăr de cutii. Am crezut că o să pună În el aparatul de făcut gofre și prăjitorul de pîine care zăceau În debara de săptămîni bune, Însă, În loc de asta, el a dat jos din stivă cutia cea mai de sus, a pus-o pe podea și a Început să scoată din ea cărți, pe care le-a așezat În căruț. Am apucat să zăresc coperta cu roșu și galben a Cuibului, dinții uriași și Însîngerați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ci doar peste o suprafață liniștitor de netedă, presărată ici-colo de mătreață, așa că sub poza lui Jerry am lipit cuvintele SINCER și CUMSECADE. Îngenunchind lîngă cărucior, Jerry a aranjat cărțile În teancuri, cu titlul În sus. Am urcat În vîrful stivei celei mai Înalte, iar el a tras de căruciorul În care tronam cărțile și eu și am pornit pe strada Tremont către parcul din apropiere, scăldați În lumina caldă a soarelui, intrînd astfel din nou În afacerea legată de vînzarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cap să mă pitesc vreodată?" Deschise portița de la grădină și văzu magazia. Se opri o secundă, respiră adânc și fără să stea prea mult pe gânduri trase zăvorul. În bezna din interior se născu pe neașteptate o oază de lumină. Stive de lemne, lăzi și cutii deslușiră misterul averii doamnei Cloanța. O scară veche stătea rezemată de unul din pereți. Luana păși cu emoție înăuntru. Se gândi să închidă ușa, altfel Dan își va da seama că e acolo. Când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bun-simț, doar de dragul ochilor lumii, fata amenință că-și strânge lucrurile și pleacă. Se repezi la dulap, scoase hainele și le trânti pe covor. Sanda privea năucită când la ușa care se scutura sub bătăile enervate ale bărbatului, când la stiva de haine adunată în mijlocul camerei. Trezită de zgomot, Bica ieși afară să vadă ce se întâmplă. Mătușa Vanda apăru și ea, chioară de somn, în capul scărilor. Mama începu să plângă. O să treziți tot cartierul, Luana, mă faceți de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ca să nu uit. Privea sticla de parcă ei i se adresase, iar acum aștepta să-i răspundă. La urma urmelor, a adăugat el Într-un târziu, nu-i decât o sticlă goală. și a zvârlit-o puternic pe lângă Adam, Înspre o stivă de scânduri din fundul magaziei. Sticla s-a izbit de lemn cu zgomot surd, Însă nu s-a făcut țăndări, mai degrabă s-a spart nespectaculos În trei sau patru cioburi care au căzut pe pământul bătătorit. Haide, a spus
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acum. Dar atunci? Atunci? Atunci vedea profilul de buldog abulic al fostului său profesor de filosofic, fost lector la Academia Militară. Era ora 11. Cafeneaua gării era aproape pustie. Profesorul Își aștepta paharul cu coniac. Răsfoia ziarul local În spatele unei stive de cărți cumpărate pe sub mână de la Lola. Răspunse cu „Salve!” salutului politicos al fostului său elev, celebru pentru a fi urmat liceul minier când cel mai bun liceu al orașului Îi era accesibil fără nici o emoție, după care se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
E ceva ce ține de liniște, poate. — Și ce facem, acum că suntem aici? — Găsim H-urile. — Cărțile care încep cu H? — Romanele. Romanele autorilor care încep cu H. Cred că sunt acolo. Ne-am croit drum printre rafturi și stive tăcute, până când am ajuns la rafturile pe care erau depozitate romanele scriitorilor ale căror nume începeau cu litera H. — Doar rândurile astea patru de jos, zise Scout. Trebuie să le scoatem și să le punem deoparte. Am făcut-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]