316 matches
-
Hans nu e unealta lui, ci a cântăreților de jazz. Aleargă de colo‑colo, strânge plin de zel pupitrele, îndeasă contrabasurile în husele lor de pânză tare, închide și deschide pe rând pianul, în funcție de ce i se spune, curăță trompetele, stivuiește partiturile cu aranjamentele deasupra și le răvășește iar la comandă, ridică și coboară scaune, le adună laolaltă, răstoarnă apoi tot ce a clădit până atunci cu atâta grijă numai fiindcă‑l înjură unul că ar fi făcut ceva anapoda, întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dacă doriți. Se apropiară de planetă. Când ajunseseră la vreo cincizeci de metri de sol, îi văzură. Erau niște ființe uriașe, de vreo trei metri, cu păr pe piept și foarte mușchiuloși. Cărau bucăți mari de stâncă pe care le stivuiau în grămezi. Întreaga carieră era înconjurată de un zid înalt din duraluminiu. În afara zidului, într-o gheretă de sârmă prevăzută cu periscop, se zărea o mogâldeață. Când zăriră nava, tăntălăii scoaseră un „huuooo!” prelung și începură să azvârle cu pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De sărbători biserica era ne-ncăpătoare. Eram mai ortodocși, supuși canoanelor ... Și-n zi de sărbătoare era ... tot sărbătoare. Și școala era școală ! Avea respectul ei. Copiii erau cu mult mai educați. Învățătorul, părinții
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
de o grădină mare, cu un cort imens în curte, unde erau puse multe mese și scaune, iar pe niște suporturi erau două butoaie uriașe, unul cu vin și celălalt cu țuică. Era și un cuptor mare, lângă care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare și prăjituri, pe care le aranjau pe fețele de masă brodate și albe ca neaua. Peste tot
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
business. Gospodăria familiei se află amplasată pe un teren pe coasta muntelui lângă făbricuța denumită „Pastellas brothers”, unde îmbuteliază apă plată. „Tzyraz” am reușit cu greu să citesc cu voce tare pe eticheta elegantă de pe flacoanele trase în folie și stivuite în depozit. Denumirea se poate traduce ca „Apa Sfintei Maria” și provine de la numele bisericii din apropierea puțului adânc de aproape 100 de metri, forat pentru extragerea ei. Chimistă fiind am studiat eticheta și componentele minerale ale acesteia constatând că este
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
acestora și, arătând disprețuitor la ei cu degetul, îi spunea: „Îl vezi? Ăștia sunt dintre acei bandiți cu fustă care l-au ars pe rug pe Giordano Bruno!”. Evident, propaganda continua și atunci când gospodăreau în doi pe lângă casă. Astfel, în timp ce stivuia lemnele despicate de taică-său, viitorul călugăr afla cât de absurde și rupte de realitate sunt cele scrise în Sfânta Scriptură: „Cum putea Noe să facă o corabie atât de mare încât să încapă toate fiarele pământului într-însa? Povești
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
să asculte singurătatea împletita cu gemetele de orgă vetusta. Componentele instrumentului scrâjnesc că oasele îmbătrînite, încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sedimente pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri în liniștea densă. Numai Mărțina aude adevăra muuzică, melosul stivuit între acoperișul acoperit cu plăcute de cupru coclit și padimentul din gresii,- un loc numit atrium, și unde se adunau la fiecare miez din noapte, călugăritele din Ordinul Sfintei Maria să se roage. Întrebările preotului și răspunsurile diaconului, apoi imnii
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul s-a preocupat toată săptămâna de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
exită ! Adesea mă trezeam vameș de gânduri, vameș de vise, controlând traficul a tot felul de bunuri subiective de larg consum - de la rugăciuni la baliverne - ce treceau, plănuite sau aiurea, prin capetele oamenilor - al meu, al tău, al tuturora. - Le stivuiam într-un dosar spre a fi evaluate ulterior, de către Instanța Supremă, la Judecata de Apoi. În final, cu trecerea timpului, mă prezentăm din ce in ce mai des drept profesor de caligrafie, într-o lume în care nimeni nu mai scria de mult cu
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
nestăvilit în torente imposibil de controlat. Straniile terase, dispuse ca niște inele suprapuse, amintesc vag de America Centrală și de Sud, de Anzi, de Peru, de Machu Pichu... și de chinul scalvilor, care s-au spetit secole de-a rândul să stivuiască pietrele, ca niște Sisifi ai Evului Mediu. De parcă elementul contundent s-ar impune cu de-a sila, croindu-și drumul prin mediul țepos, ieșind din măduva mesetei iberice pentru a se răcori la final în răcoarea apei, dinții de fierăstrău
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
un vânt, să bată prin codrii sterpi frunzele toate. Prin livezi, grădini și vii ele dansează ca fluturii în roi în costume multicolore și ii și nasc plăceri în sufletul din noi. Caii-nhămați la căruțe trag la pătule, fânul stivuit în clăi fumegă-n soare, mustul fierbe-n bădane cu spume, în stoluri, stoluri, trec păsări călătoare. E-o toamnă-mbelșugată ca nicicând; se țin petreceri lungi de săptămâni; în față la altar miresele mai plâng, când li se pun
TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353890_a_355219]
-
nu se arătase deloc. Ba parcă încercase să fulguiască un pic, mai de dimineață, dar până la urmă, spre seară, se lăsase un frig uscat. Ciodin tocmai adusese un car de lemne, mai mult creci . Le tocase cu barda și le stivuise sub o șiră de paie să le aibă nevastă-sa pentru încălzitul apei când o să taie purcelul de Crăciun. Anul ăsta, de se duse, fu cam sărac pentru Ciodin. Așa că și porcul de Crăciun se transformase într-un amărât de
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
vite. Nutrețul necesar pentru hrana lor pe timp de iernă, fiind foarte puțin, îi făcea pe oameni ca să meargă la pădure și să tăie crengile de pe poalele copacilor (de gârniță, stejar, gorun, ceran), pe care le aduceau acasă și le stivuiau în jurul unor prăjini, ori construiau frunzare sub forma acoperișului de casă, ce deveneau locul de joacă al copiilor angrenați în lupte nesfârșite cu tătarii, turcii sau prinderea hoților. În sfânta biserică se făceau slujbe de rugă fierbinte către Dumnezeu pentru
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul oilor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe[4].Sare cumpărase de la magazin. Acum putea să
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
iar podul părea să fi fost transformat în mansardă, cu un balconaș de fier forjat spre stradă. Grădina de pe coasta dealului fusese cultivată, ca pe vremuri, cu porumb, cules deja acum, iar o parte din tuleii tăiați de curând zăceau stivuiți pe margine. Da, își spusese, toate aste ar fi fost bune dacă ... Portița nu era încuiată, intrase în curte, urcând agale povârnișul pavat cu cărămidă de lângă împrejmuire. Pavajul ăsta voise să-l înlocuiască, fiindcă devenea prea alunecos iarna, cu niște
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
sălciile-fecioare, mai ales, / îi ascund râului oglinzile - mirunoasele-oglinzi / ce-i absorb mișcarea, / vitala mișcare, secundele sevei ... / Nici lișițelor nu le mai place-n chindie / intensa umbră zebrată a râului - nu și-au mai făcut apariția / lângă malurile pe care sunt stivuite / sulurile de mătasă și de borangic / pentru rochiile mireselor din orașul de câmpie - / oraș peste care / tot mai timidă luna răsare / ca-n fața întâilor zăpezi ... ” Aici sunt mici tablouri de viață rurală, transpuse artistic. O poezie completă ce cuprinde
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
o joacă să lucrezi într-o fabrică la scânduri. Trebuia să deservim un gater de debitare a buștenilor, să cărăm la o movilă șpraițurile de lemn, să punem scândurile pe vagonete și să le ducem spre niște depozite, să le stivuim frumos. Adică trebuia să muncim. Pentru cei care lucrau de-o viață la fabrică, nu era mare problemă. Dar pentru mine, firav la fizic, neînvățat cu munca grea, îmi părea totul foarte greu. Ziua era lungă, parcă nu se mai
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
Paști și Crăciun, va avea parte de preparatele tradiționale. Cât a fost șef de lagăr, Ficior nu a simțit nici pe departe ce gust avea Marea Foame de la Periprava. Dar poate că a adulmecat mirosul morții din baraca unde erau stivuiți deținuții scheletici secerați de inaniție și adunați cu roaba din lanurile de stuf. Oricum ar fi fost, regimul de detenție din România lui 2017 îi va oferi ocazia să facă o comparație temeinică. Acest text este asumat de autor în
Deținuții lui au murit de foame. Colonelul Ficior, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare, merge la pușcăria unde se servesc trei mese pe zi și meniu special de sărbători () [Corola-blog/BlogPost/338866_a_340195]
-
o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La sfârșitul zilei de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare” în incinta acesteia, la intersecția zidurilor ce urmau a fi înălțate. Nisipul, rezultat din trecerea pietrișului prin site, aștepta alături de acesta, ambele în cantități corespunzătoare, nu departe de „vatra” unde era preparat betonul, apoi mortarul. Lucrările
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
pentru că el simte nevoia să descrie ceea ce vede cu ochii minții, ca într-un film derulat cu încetinitorul, întreg cadrul acelor întâmplări, dând naștere unor sentimente ce nu aveau să se șteargă nici după șase decenii? Fixarea cadrului împrospătează memoria, stivuind amintirile care se așează cuminți, în ordine, în spatele retinei. O altă istorisire antologică este aventura celor doi puști, Ionel și Izu care pleacă pe jos la Brăila. Povestea abundă de întâmplări amuzante și de limbajul colorat al copiilor. În ton
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
opri nimeni, curgea versul și cântecul din sufletele lor în ritmul în care mâinile lor bătătorite și îndemânatice nu stăteau locului: „Bate vântul, viscolește / Stânjenarul grămădește”. Stânjenarul era cel care aduna lemnele tăiate și le „grămădea”, le făcea grămezi, le stivuia. „Măi, Mitică, ce-au învățat ăștia în Franța, nici nu se compară cu ce-am învățat la facultate în Canada”- îi spunea Cornel Popa lui Dumitru Sinu, făcând comparație între școala franceză și cea canadiană, pentru că era uimit de cunoștințele
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
biserici. A luat lucrurile în serios și s-a dedicat total acestei îndeletniciri. Și-a procurat scule și utilaje de tâmplărie și și-a dotat propriul atelier cu tot ceea ce-i trebuie. Din lemnul de diverse esențe (pe care-l stivuiește să se usuce, îl debitează, îl prelucrează...) realizează lucrări de tâmplărie pe care le înnobilează cu ornamente sculptate. Și-a făcut singur mobilierul din sufragerie De la icoane de dimensiuni reduse sau mari, la casete sau rame de oglinzi meșteșugit traforate
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
vin roșu care erau așezate pe o măsuță în apropiere. Eu am inceput sa crap buturugile de lemn și nu eram atent la pregătirile ce se efectuau. Despicarea grămezii de lemne nu a durat nici o oră și am inceput sa stivuim lemnele în magazie. Am început să le aranjez cu grabă, insă doamna Minica nu avea intenția să terminăm repede. Astfel că ea mi le dădea la mâna și eu le așezăm în stiva. La fiecare aplecare capotul doamnei se despica
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]