102 matches
-
mare parte din frunză, iar plantele vor rămâne repede fără frunziș. Infecțiile se produc pe vreme umedă, la temperaturi cuprinse între 5-30șC (la optim 23șC) când, apar sporii ce vor germina și vor da filamente de infecție care, pătrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste 32șC sporii mor. În țesuturile uscate, se formează spori de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin perișorii de pe rădăcini sau prin stomatele (deschiderile naturale) de la marginea frunzelor. Transmiterea prin sămânță infectată este mult mai rar întâlnită, dar nu imposibilă. În timpul vegetației, rănirea frunzelor produsă de diferite insecte sau de limaxi (melci fără cochilie) creează porți de intrare pentru bacterie sau de ieșire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt, infectează frunzele ude prin stomate (deschideri naturale) și după 3-5 zile ciuperca formează o nouă generație de spori, așa încât în condiții favorabile, temperatură de 18-27șC și umiditate ridicată, frunzișul se poate distruge rapid. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației ca și rezistența sa de la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund în interiorul țesuturilor frunzei, prin stomate(deschideri naturale), iar în scoarța ramurilor prin lenticele. O mare parte din infecții se produc în timpul altoitului . Boala este favorizată de ploile abundente din timpul perioadei de vegetație și de numărul mare al insectelor ce transmit bacteria. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în pepiniere, de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârstă. Transmitere-răspândire. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor atacate, în muguri, primăvara pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale), iar în celelalte organe ale pomului, prin diferite răni produse de cauze mecanice sau de insecte. Excesul de îngrășăminte cu azot din pepiniere și din plantațiile tinere, favorizează infecțiile și evoluția bolii. Soiurile de nuc ce au coaja
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoare neagră. Petele se unesc și în cazul unui atac puternic întrega frunză este distrusă. Deseori, frunzele se deformează, se gofrează, iar pe timp umed, pe partea inferioară, apare un mucilagiu format din coloniile bacteriene ce ies spre exterior prin stomate (deschideri naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioada de vegetație, bacteria este dusă de insecte cât și de picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a frunzelor sau pe scoarța ramurilor. Bacteriile pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
filament micelian cu un spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor repezi din primăvară, sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în țesuturile plantei-gazdă prin stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) infecțiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, sporii de rezistență pot germina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporii după ce stau în picăturile de apă, timp de 1,5-2 ore, produc filamente de infecție ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). Aceste infecții, produse de sporii de vară poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetație, în funcție de numărul și durata ploilor. În anii favorabili pentru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe vreme umedă petele se unesc, apar lichide (exudate) bacteriene și suprafețe mari din frunză se usucă. Tulpinile pot prezenta pătări brune sub formă inelară care duc la uscarea rapidă a întregii plante (fig. 214). Transmitere-răspândire. Pe zonele afectate, prin stomate sau răni, iese lichidul (goma) bacteriană, răspândit apoi de apa de ploaie; de la an la an boala se transmite prin bacteriile rămase în resturile vegetale sau prin sămânța infectată. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație de 3 ani a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu precipitații abundente, boala poate fi prezentă în toate stadiile de vegetație ale macului. Atacul pe primele două frunzulițe duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se deformează, iar capsulele prezintă puține semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de sporii apăruți pe miceliu în tot cursul verii, iar de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
peste un centimetru [3]. Rareori congenitale, defectele diafragmului poros sunt de obicei dobândite prin alterarea integrității diafragmului afectat de diverse patologii abdominale [18, 21, 23, 26]. Kirschner atrage atenția asupra diferențierii clare între diafragmul poros și stomele peritoneale diafragmatice (peritoneal stomata), acestea din urmă evidențiabile doar prin microscopie electronică, neputând, deci, permite transferul rapid transdiafragmatic al fluidelor în situațiile patologice ce urmează a fi descrise [7]. Kirschner a clasificat afecțiunile în care apare sindromul diafragmului poros în funcție de substanța ce traversează diafragmul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
pe calea limfocitelor diafragmatice. Absorbția rapidă a bacteriilor și endotoxinelor constituie un mecanism important în evoluția fenomenelor grave de peritonită. Modificările gradientului presional în timpul mișcărilor respiratorii facilitează absorbția prin canalele deschise între cavitatea peritoneală și lumenul vaselor diafragmatice, canale numite „stomate”, cu diametrul de 8-12 µm. Dacă la animalul de experiență se suprimă stomatele diafragmatice, nu se produce ascită, deoarece există probabil și alte căi de drenaj al lichidului peritoneal (149). Rolul marelui epiploon, asemănător peritoneului, este de resorbție, secreție, lipopexie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
important în evoluția fenomenelor grave de peritonită. Modificările gradientului presional în timpul mișcărilor respiratorii facilitează absorbția prin canalele deschise între cavitatea peritoneală și lumenul vaselor diafragmatice, canale numite „stomate”, cu diametrul de 8-12 µm. Dacă la animalul de experiență se suprimă stomatele diafragmatice, nu se produce ascită, deoarece există probabil și alte căi de drenaj al lichidului peritoneal (149). Rolul marelui epiploon, asemănător peritoneului, este de resorbție, secreție, lipopexie. La nivelul acestuia există aglomerări de celule mezenchimale sub formă de „pete lăptoase
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
imediat. Ele sunt absorbite la aproximativ 6 minute de la inoculare, fiind prezente în vasele limfatice toracice, iar după 12 minute se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor respiratorii, de existența unei hipertensiuni abdominale și a inflamației peritoneale. Pătrunderea germenilor în circulația sistemică determină declanșarea mecanismelor de apărare generală, transformând infecția locală peritoneală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prezente în vasele limfatice toracice, iar după 12 minute se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor respiratorii, de existența unei hipertensiuni abdominale și a inflamației peritoneale. Pătrunderea germenilor în circulația sistemică determină declanșarea mecanismelor de apărare generală, transformând infecția locală peritoneală într-o afecțiune sistemică. Sindromul inflamator se declanșează prin mecanisme activate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de altă parte elementele mecanice sunt rare sau absente. Mușchii au format un sistem conducător primitiv (hidroide și leptoide), de aceea se numesc endohidrici, putând totuși supraviețui În perioadele de uscăciune Îndelungată. Ei au și alte țesuturi: epidermă clorofiliană (fără stomate și fără cuticulă), parenchim asimilator, elemente mecanice. Posibilitatea de a rezista la secetă temporară Îndelungată (chiar până la un an) conferă mușchilor un rol pionier În colonizarea de noi medii de viață; ei sunt primii care s-au putut instala pe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În oxigen din atmosferă (În urma fotosintezei realizate de alge). Adaptări apărute o dată cu trecerea la viața terestră Între aprovizionarea cu dioxid de carbon și echilibrul hidric există o strânsă legătură. Cuticula limitează sau moderează transpirația, dar Împiedică pătrunderea dioxidului de carbon. Stomatele deschise asigură intrarea dioxidului de carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un sistem radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine dezvoltat (pentru conducere). De aceea briofitele (fără rădăcină și fără lemn), ca și psilofitele (fără rădăcini și fără frunze) au rămas de talie mică. Restrângerea schimburilor de gaze Îndeosebi la stomate și dezvoltarea organelor subterane necesită aport de oxigen, presupune existența unui aerenchim bogat pentru circulație (oxigen, dioxid de carbon, vapori de apă) și pentru schimburi gazoase (Între celulă și mediul extern). Rezultă, deci, că dezvoltarea frunzelor (pentru fotosinteză) necesită mare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
epiderma superioară (specii de Stipa ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe, Agave, Pinus ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t, apa reprezintă 13 t). Dintre
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t, apa reprezintă 13 t). Dintre malacofite menționăm speciile de Aloe, Agave, Sedum, Sempervivum și de Cactaceae. Cactușii au stomate mai mult Închise ziua; dioxidul de carbon pătrunde greu În plantă, de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și de Cactaceae. Cactușii au stomate mai mult Închise ziua; dioxidul de carbon pătrunde greu În plantă, de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]