141 matches
-
maică-mea din hotarul Pietrosu. {EminescuOpVIII 372} [VODĂ] Lasă, Vulpe dragă, nu te teme. Nu mă uit eu la nume, Vulpe fătu meu, numai vorba vine așa. Las' că punem noi la cale să ți se facă județ drept, fără strâmbătate, Vulpe, cu dreptul Vulpe, ca-n carte, fătul meu. Nu te uita tu oamenilor ce zic, mergi înainte cu dreptul tău pîn-în pânzele albe, Vulpițe voinice, că dar n-a intrat zilele-n sac, ce n-aduce ziua de azi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale gânduri de răzbunare, pândea totuși cu răbdare ocazia favorabilă pentru a o pune în lucrare cu putere și succes. Împăratul Constantin oblici aceasta și, știindu-se cu strâmbătatea comisă, găsea că dușmănia lui Constantin e foarte naturală, deci răspunse la ea c-o dușmănie tot atât de mare și, ca om cu minte, luă toate măsurile potrivite c-o asemenea stare de lucruri. Teritoriul său ajungea pe-atunci până la orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul abuziv și de-a legitima strâmbătățile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pișca. [29 mai 1882] ["DE LA UN TIMP ÎNCOACE SE OBSERVĂ... De la un timp încoace se observă o disproporție mare între numărul fictiv al deputaților înscriși ca prezenți în Adunare și între numărul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ființa o îndeplinește de [la] sine ori de câte ori vine în lume (s.n.) (I.28, n.n.). Oricare ar fi însușirea ce i-a dat ca moștenire în clipa creației: răutate sau bunătate, blândețe sau asprime, virtute sau viciu, iubire de adevăr ori strâmbătate, acea însușire o va găsi de la sine în viețile următoare (s.n.) (I.29, n.n.). Precum anotimpurile, în revenirea lor periodică, iar în chip firesc însușirile ce le sunt proprii, tot astfel își reiau îndeletnicirile (s.n.) și făpturile însuflețite (I.30
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
legile nescrise au fost cele care deschideau calea abuzurilor și fărădelegilor. Era un adevărat călcâi al lui Ahile, identificat încă de către Cantemir: "pentru că aceste obiceiuri nu sunt scrise și au fost adesea răstălmăcite de către judecătorii cumpărați și folosite ca să sprijine strâmbătatea (...)" (Cantemir, 1967: 178). Pentru a descuraja astfel de practici, Vasile Lupu a realizat în 1646 un cod de legi în care a adunat toate legile scrise și nescrise. Dar ca cineva să poată răstălmăci după bunul plac, sau să ignore
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care vor să suscite convertirea celor care au greșit: YHWH țaddq be-qireb"h lo’ ya‘aœQh ‘awl"h babboqer babboqer mišep"” Ä... (Sof 3,5): „Numai Dumnezeu este drept, în tot cuprinsul ei (= cetății Ierusalimului) și nu face nici o strâmbătate. În fiecare dimineață el aduce judecată să la lumină...” (G-R) YHWH țaddq qițțeț ‘">ÄÖ reš"’m (Ps 129,4): „Domnul este drept: El a tăiat funiile celor răi.” (C) Wayyikk"n‘ó œ"rQy Yiœer"’Ql we hammelek wayyo
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că aur și argint au, dat de zeu, veșnic în suflet și că nu mai au nevoie și de cele pământești, precum și că nu se cuvine să pângărească posesiunea acelui aur /divin/, amestecându-l cu cel pământesc. Aceasta, deoarece multe strâmbătăți se trag din banul celor mulți, pe când al lor este neatins și curat. Și numai lor, dintre cetățeni, nu le este îngăduit să aibă de-a face cu aurul și argintul, nici să stea sub același acoperiș /cu ele/, nici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne atenționează un alt proverb, „Copilul nepedepsit rămâne nepricopsit”. În schimb, „Copilul de cu vreme mustrat ajunge bărbat și dă și altora sfat”.) „Când un tânăr crește frumos, iese parcă din strâmbătate o lume Întreagă.” (C. Noica) Repetiția este mama Învățăturii - Repetitio est mater studiorum. (Desigur, nu orice fel de repetiție este „mama” Învățăturii, ci doar aceea care este Întemeiată pe un efort logic de Învățare.) „Învățătura fără gândire e muncă irosită
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dispoziția cogitativă e străbătută de reflexe romantice (despre nestatornicia soartei, despre oameni - „năluci trecătoare”). Într-un alt eseu, în forma unei povestiri cu tâlc, Nici o faptă fără plată sau Filosofia unui nefilosof, idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
adevărată antologie („precursori” și „urmași” ai lui Gheorghe Duca, un campion al abuzurilor și al extorcării - „Cari n-aveau să dea, îi lega la puști și îi ungea cu miere ca să-i mănânce muștele; și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui medelnicer Gavril Bucium - acesta murea prin 1681-1682 -, fiindcă ea nu izbutea să-și plătească dările): despre „tratamentele” aplicate văduvei sărmane (întruchipare ce nu trebuie neapărat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Strigoii; conflictul, pe plan moral, angajează boierimea, care ar da semne de degenerescență, și țărănimea. Împovărat de o „ereditate păcătoasă”, tânărul Ștefan se zbuciumă, cu mințile tulburate. Intriga se complică prin introducerea unor revendicări ale țăranilor care, sătui de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și amândouă, de altminteri, se întrepătrund. O
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
o idee. Frescă socială sui-generis, Vânătoarea regală este și o meditație asupra adevărului și demnității. Romanul rezistă eroziunii timpului nu prin componentele ce acreditează iluzia posibilității de a birui anormalul, absurdul, monstruosul în condițiile comunismului, ci prin dezvăluirea hidoșeniilor și strâmbătății sistemului comunist. Celelalte romane ale ciclului sunt mai puțin dense. Cu Iepurele șchiop, întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B., literatura lui P. înscrie cele mai spectaculoase performanțe. Epicul se alcătuiește din narațiuni independente, „capitole-nuvele”, atribuite lui
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Laudele cu care trebuia slujit Dumnezeu reveneau unui faraon plin de pompă. Nu era aceasta tocmai povestea noastră, a celor renăscuți la viață printr-o sângeroasă revoluție, după aproape cincizeci de ani de nelegiuri în tărâmul roșu și negru al strâmbătății? Nu fuseseră scrise în cartea exodului nostru lăuntric niște făgăduințe aproape de împlinire? Nu era oare aceasta chiar trama teologică a atâtor vieți pustiite 1? Aveam șaisprezece ani când am citit Noul Testament, apăsat de rușine și de bucuria unei descoperiri ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vă temeți de Domnul. 23. Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos. 25. Căci cine umblă cu strîmbătate, își va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut-o; și nu se are în vedere fața omului. $4 1. Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Hristos. 25. Căci cine umblă cu strîmbătate, își va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut-o; și nu se are în vedere fața omului. $4 1. Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un Stăpîn în cer. 2. Stăruiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
aveam, după ani grei de eforturi și ostilități întâmpinate, speram în mai bine, atât cât putea fi acest bine atunci... Speranță vană, pentru un timp al lichelelor, pentru o eră a ticăloșilor, Toleștii et c-nia... Timp al fricii multora, al strâmbătății... Dar și timp în care școala rezista prin oamenii cu chemare, prin luptători - și profesorul Alexandru Mânăstireanu s-a luptat în nenumărate rânduri cu sistemul ticăloșit sperând mereu în recăpătarea liniștii și revenirea normalității. Îi sunt reper și suport profesorii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lucra cu principii atât de strâmbe și nedrepte cum nu s-a mai văzut în istoria omenirii. De aceea a și dispărut fără război pustiitor și ne-am despărțit de ea fără regrete. Avem datoria de a nu uita atâta strâmbătate și a le înfiera aruncând totul la lada de gunoi a istoriei”. Cuvinte, nu numai de nonagenar, ci mai ales de părinte, de bunic și de străbunic, de prieten apropiat celor care îl știu și îl cunosc pe Alexandru Mânăstireanu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în fiecare ogradă și casă de român, unde, părând a fi ceea ce nu era, ieșea jeluindu-l pe vizitat: «Ghetu’ om, săracu’!». Stând față în față, uneori și la un pahar cu vin și o gustărică, omul se jeluia de strâmbătățile ce-l loveau din toate părțile - cotele, beilicurile, impozitele, își descărca sufletul către cel pe care îl omenea, și acesta, fariseic, îi promitea rezolvarea problemelor, îl căina, se făcea că suferă și el alături de gazdă, iar la ieșire, când dădea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și principii de viață. Am văzut în Petre Pandrea un om aflat la o mare înălțime față de contemporani și de societatea în care a trăit și care l-a socotit în permanență ca un redutabil incomod, care n-a admis strâmbătatea flagrantă a lumii din jurul său și de aceea acea lume de tristă amintire a căutat să-l lichideze, în loc să-l urce în bronzul unor statui, ca demn exemplu de urmat. I-am recitit opera proaspăt citită fiindcă am descoperit o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
confiscate pentru atitudinea lor față de acțiunea lui Eustratie Dabija, Ștefăniță Lupu, pe alți boieri i-a înălțat în ierarhia administrativă. Ion Neculce nota că în această domnie ,,le era tuturor cu bine (...) cât nu se plângea nime nice de o strâmbătate”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 37 footnote>. Un alt cronicar contemporan, care l-a cunoscut personal, a scris că Gheorghe Duca din ,,firea lui era rău și pismătariu, îndelungarețu la mânie, lacom la avuție, dar totodată om meșteru și istețu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii Dancul, „au cerut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor în vama Iașilor și venitul acesta să fie al „Spitalului mănăstirii Sfântului Spiridon”. Din documentele privitoare la mănăstirea Sfântul Spiridon se vede, fiule, marea grijă a voievozilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căci pământ este și În pământ se Întoarce. Așa va fi, așa este: casa-i ca omul, În pământ se Întoarce. Iar dacă așa este - și trebuie să fie - atunci totul poate fi explicat, toate rănile pot fi oblojite, toate strâmbătățile Îndreptate. Ceea ce am și Încercat să fac, În prezența prietenului francoitalian - pe de-asupra, arhitect. N-am reușit, cu el; nici nu m-am străduit. Ce să-i fi explicat? Să-i fi făcut un desen și pentru: sunt-mai-rău (decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pravilă, după ce ascultă în dreapta și-n stânga, strigă în batjocură: ― Măi, nu cumva or fi cai verzi pe pereți călăreții voștri? Nu râse nimeni. Un bătrân îl probozi: ― Degeaba batjocorești, don' primar, că astea nu-s de batjocorit! Că nici strâmbătatea nu poate stăpâni mereu și trebuie să vie vremea dreptății! ― Apoi dreptatea nu vine călare, moșule! făcu Pravilă cu alt glas. ― Vine cum poate și bine că sosește! bâigui bătrânul. Leonte Orbișor povestea că Anghelina lui Nistor Mucenicu s-ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]