141 matches
-
În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția lui Ion Anapoda, unii de bunăvoie și nesiliți de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dispoziția cogitativă e străbătută de reflexe romantice (despre nestatornicia soartei, despre oameni - „năluci trecătoare”). Într-un alt eseu, în forma unei povestiri cu tâlc, Nici o faptă fără plată sau Filosofia unui nefilosof, idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Transilvania în fața țărănimii române și maghiare răsculate la Bobâlna, pe care au înfrânt-o doar cu sprijinul secuilor și al sașilor. Învingătorii au semnat un pact prin care i-au exclus pe români de la drepturile sociale, politice și religioase. Această strâmbătate a durat prea mult, iar împotriva ei s-au ridicat, peste veacuri, Horia, Cloșca și Crișan. Dar suflul niciunei dușmănii nu a avut puterea să stingă flacăra lumânării din candela ortodoxă aprinsă de strămoșii noștri în Ardeal. A pâlpâit în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chipul înșelăciunii ce făcea și mărimea fărălegii ce isprăviia de a doa oară socotind și răzehitind, așijderea dreaptă și curată inima Inorogului vădzind, gândul într-alt chip începu a i să pleca (că ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbătate nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelegând, precum de dulce voroava Inorogului, așe de înștiințarea adevărului, mult să minună și într-acesta chip cătră Inorog dzisă: "Vechiu și adevărat cuvânt între toți să grăiește (că dreptatea toate biruiește și adevărul decât toate mai tare ieste), așijderea (strâmbătatea și lucrătoriul ei pururea viptul căii sale mănâncă și băutura toap săcului său bea). Ce dară între strâmb și între drept, între adevăr și între minciună ar fi, de nu pemintenii, cereștii vor giudeca și vor alege. Ce acmu lucrul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești. Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului românesc, ca să ne fie noo de pururea izvor de viiația în veaci nescădzut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
că aur și argint au, dat de zeu, veșnic în suflet și că nu mai au nevoie și de cele pământești, precum și că nu se cuvine să pângărească posesiunea acelui aur /divin/, amestecându-l cu cel pământesc. Aceasta, deoarece multe strâmbătăți se trag din banul celor mulți, pe când al lor este neatins și curat. Și numai lor, dintre cetățeni, nu le este îngăduit să aibă de-a face cu aurul și argintul, nici să stea sub același acoperiș /cu ele/, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apoi e bine a-l scălda în o scăldătoare făcută de lemn de chin* și va muri ușor. Cînd un bolnav se chinuiește mult pînă ce moare, acela are multe păcate și nu-l iartă Dumnezeu. Cel ce a făcut strîmbătăți în lume nu poate muri ușor, se chinuiește pînă ce-și dă sufletul. Dacă a fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și Strigoii; conflictul, pe plan moral, angajează boierimea, care ar da semne de degenerescență, și țărănimea. Împovărat de o „ereditate păcătoasă”, tânărul Ștefan se zbuciumă, cu mințile tulburate. Intriga se complică prin introducerea unor revendicări ale țăranilor care, sătui de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și amândouă, de altminteri, se întrepătrund. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
Laudele cu care trebuia slujit Dumnezeu reveneau unui faraon plin de pompă. Nu era aceasta tocmai povestea noastră, a celor renăscuți la viață printr-o sângeroasă revoluție, după aproape cincizeci de ani de nelegiuri în tărâmul roșu și negru al strâmbătății? Nu fuseseră scrise în cartea exodului nostru lăuntric niște făgăduințe aproape de împlinire? Nu era oare aceasta chiar trama teologică a atâtor vieți pustiite 1? Aveam șaisprezece ani când am citit Noul Testament, apăsat de rușine și de bucuria unei descoperiri ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
legile nescrise au fost cele care deschideau calea abuzurilor și fărădelegilor. Era un adevărat călcâi al lui Ahile, identificat încă de către Cantemir: "pentru că aceste obiceiuri nu sunt scrise și au fost adesea răstălmăcite de către judecătorii cumpărați și folosite ca să sprijine strâmbătatea (...)" (Cantemir, 1967: 178). Pentru a descuraja astfel de practici, Vasile Lupu a realizat în 1646 un cod de legi în care a adunat toate legile scrise și nescrise. Dar ca cineva să poată răstălmăci după bunul plac, sau să ignore
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a acelor oratori mincinoși și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
probabil) cu glas lătrat în stilul „maeștrilor” Hitler și Stalin. Mai departe: „...s’au ținut două ședințe cu activul de bază cu caracter organizatoric și politic prin angajamente concrete ca difuzarea de cărți progresiste (sic!, n.n.), a ziarelor Tinerețea și Strâmbătatea și lămurirea celorlalți tineri în privința alegerilor din România”. „Județul” nu era uitat așa că, „...pentru județ s-au dat momente politice (?!?, n.n.) și teza în legătură cu platforma-program a B.P.D. (blocul partidelor democrate, vezi episodul anterior, n.n.) la delegații (papagalii, n.n.) org. noastre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de organizația noastră și 120 de către depozit deci în total 280 de numere (exemplare, n.n.) iar restul de 100 sunt date retur”. Făcând un calcul simplu, rezultă că „returul” a reprezentat cam 27% din tiraj. Hârtie consumată de pomană. „...ziarul Strâmbătatea a sosit o singură dată în număr de 100 bucăți care au fost difuzate foarte ușor și rapid”. Opinăm că a avut și de ce să fie difuzat „ușor și rapid”, probabil această publicație fiind una cu caracter politico-satiric și o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
banal și demodat, iar încălcarea... o bravură a timpurilor, o etichetă a mondenismului. Ceea ce este drept, e interpretat ca strâmb și... invers! Etalonul valorilor s-a întors cu susul în jos, iar oamenii au ajuns să se prețuiască conform acestei strâmbătăți. Cum, oare, ar trebui să reacționăm noi, cei ce am înțeles direcția greșită a omenirii? Care near fi rolul în istoria și mersul Planetei? Să fie suficientă detașarea și doar să așteptăm să se deruleze ceea ce este prestabilit? Consider că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
moșneagul. Căpățânos moșneag! Domnul Moldovei trebuie să judece pricina cu porcul lui moș Bodrângă care a rupt gardul țaței Safta?! Pârcălab n-au?! întreabă Ștefan cu gura plină, mestecând. Păi... aiasta-i pricina: dumnealui pârcălabul Agapie a făcut județ cu strâmbătate. "S-a vândut" stăruie moșneagul. Ștefan se încruntă: Agapie?! El zice că Agapie s-a mânjit de la boier Chiriță și le-au hrăpit obștei broscăuțenilor, pășunea dreapta lor ocină dobândită cu hrisov bun de la Domnul Alexandru, bunicul Măriei tale, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lăsa pre nime să intre să are cu plugul sau fân să cosească,...fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor...Iar cine va ara sau cosi, acela om de mari certare va hi de la domniia mea. Iar cui va părea vreo strâmbătate, el să vie să stea de față cu călugării.” Dar vezi tu, dragule, că locul mănăstirii Galata din Gis nu prea era însemnat bine și atunci domnul l-a trimis pe Ionașco, vornic de gloată, să aleagă și, să stâlpească
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fel ca nimeni să nu rămână păgubit de pe urma mea nici cât negru sub unghie. Așa mi-a plăcut să fac totdeauna și așa voi face cât voi trăi. Nu mă voi bucura de agoniseala altuia. De altfel, cine umblă cu strâmbătate, nici bunul Dumnezeu nu-l ajută. Ei, dar să revin. M-am întors de la Suraia puțin cam înghețat. Eram sigur de faptul că găsesc scrisoarea de la tine și nu m-am înșelat. Am citit rândurile tale, care drept să-ți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu mare cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce va fi lucrat înlăuntru sau în țară la noi, dispre partea judeților și a direptății, nu aflăm, ci cunoaștem că unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strâmbătăți să faac”. Cu mare admirație pentru fiul marelui voievod avea să scrie mai târziu cronicarul Nicolae Costin: „Plinindu-se domniei lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în târg în Huși, și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă vreme după cronicarii moldoveni, apreciind și el domnia lui Bogdan cel Orb, Th. Codrescu scria: „După o domnie strălucită de 12 ani și 9 luni, Bogdan moare la Huși în 18 Avril, și se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau trei bani (ca să ne amintim de un "cu-cu-ri-gu!" celebru din basme). Tertio: aici, unde, cu obrăznicie, ajungând la injurii și defăimări, câte vreunul pretinde să fie recunoscut drept clasic în viață, drept cel mai mare scriitor român, drept... E strâmbătate în toate astea... Ca artiști, se salvează doar basarabenii care au prezență panromânească în registrele axiologice, de evaluare transpruteană, în ambele direcții. Prin urmare și, concomitent, în concluzie: nu poate să nu mă preocupe condiția de scriitor român, oarecât ,,vizibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
considerând că în 1774, prin vicleșug. Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită Coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]