64 matches
-
dactilografele. Clanul micilor vânzătoare din magazine, cu figurile lor șirete și dulci, lunecând, ca niște țipari, trăgându-l după ele, noapte de noapte. Sila scăzuse cu timpul. Un dezgust scăzut și urât, ca sosul scârbos, sleit pe marginea farfuriei... Buzele strâmbate, știa, nu-și putea reține ticul. Trecu palma peste frunte și peste păr. Becul se stinsese, uitase de liftul care o aștepta. Ce caută aici, zi de zi, printre acești soldați de plumb, cu riglă și cronometru ? Desenatoare tehnică ! Și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dați un telefon, dai telefon la casierie, Înlocuiești cureaua de transmisie, rola presoare, un dialog, o metaforă, o bujie, mai scoți un pom, lipești cu letconul cîteva contacte ale eroinei, oxidate de criză, de crampa scriitorului, cînd rămîi cu mîna strîmbată ca la loto, schimbi o rotiță dințată, un ax și o manetă de sub tabloul de bord, pînă la urmă se va ivi În cameră un soi de ceas-automobil-magnetofon de asalt, montezi capacele, Învîrți din nou, la refuz, cheița de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scriu În numărul acesta al României Mari despre paguba cetățenilor cumsecade, oameni de bine și cumnați, care vor pămînt și lumea cu drag li l-ar da, cu privata de lemn de pe el cu tot, de n-ar fi judecata strîmbată că nu-i corect de parc-ar fi de vină frontu’ ori tata că s-a ajuns la așa o situație după care la noi „se neagă tot ce-a realizat poporul În 45 de ani”. Și astfel vă Întrebăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Da’ nu contează, prietene. Tot o să te bucuri să mă mai vezi. Acum, că avea bani, s-a Îndepărtat mult mai repede, da-ți zic, era un chin chiar și să-l privești mergînd. Mergea ca și cum ar fi avut Încheieturile strîmbate. M-am dus pînĂ la Perla, să mă văd cu agentu’ să-mi dea actele, și i-am făcut cinste. Apoi am mîncat și pe urmă a apărut Frankie: — Un tip dat asta pentru tine, mi-a spus și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și Frăsâna - că așa o cheamă pe fată - pământul, ar face o gospodărie cum nu s-o mai văzut! Ce zici?” Mătușa Rarița, cum se ținea oleacă cu nasul pe sus - că de, are băiat frumos și gospodar - o cam strâmbat din sfârlă. „Ce să zic, Zoiță? Stiu și eu? Mă gândesc și eu ca omul...N-ai găsit și tu una mai acătării? Că Frăsâna ceea îi cam... nu știu cum să spun...Ii cam urâtă și mintea n-o dă afară
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dumneata să te duci în locul meu? ― Desigur! răspunse scurt tânărul Herdelea. Preotul conduse pe Titu Herdelea și pe Corbuleanu. Trecură prin grădina bisericii, prin alte două grădini și o livadă. Morții erau înșirați în cimitir pe două rânduri, înțepeniți și strâmbați cum i-a lăsat moartea. O groapă lungă și largă era săpată gata alături. ― Scurt, părintele, că n-avem timp! îndemnă căpitanul Corbuleanu. Stătu ca pe spini cele câteva minute cât fură pomeniți morții, mai stătu alte câteva minute până ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
potriviți structurii sale interioare; p. 155, r. 24 : „Ba din luptă, că-i mai dreaptă” în momentul unei confruntări, omul cinstit alege modalitatea care oferă ambilor combatanți șanse egale; p. 158 r. 24 26 : „Degeaba vă mai lăudați voi cu strâmbatul lemnelor și cu sfărmatul petrilor, dacă n-ați putut prinde o onanie ca aceea și niște femei” supraaprecierea forțelor proprii este constatată în momentul eșecului în fața unor probleme minore; p. 160, r. 39 41 : „înviază încai și pe Sfarmă-Peatră, care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept." (I. L. Caragiale, Vizită
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de jetul clocotitor al balenei înfuriate; vîslașul acesta e pe punctul de a sări, ca într-o prăpastie. întreaga scenă e remarcabilă, veridică și sugestivă. Coșul cu saule, pe jumătate golit, plutește pe marea spumegîndă; mînerele de lemn ale harpoanelor strîmbate dănțuie pieziș pe valuri; pe fețele marinarilor care înoată în preajma balenei se citește groaza, felurit redată; iar undeva în negura furtunii, se profilează corabia ce se apropie de scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîre una într-alta; ei luptă astfel pentru supremație, întocmai ca niște elani care-și încrucișează coarnele. Mulți dintre masculii capturați au pe trup cicatrice adînci rămase de pe urma acestor bătălii - capete crestate, dinți sparți, aripi ciuntite și, uneori, chiar guri strîmbate. Presupunînd însă că atentatorul la fericirea conjugală e pus pe fugă de la bun început de către stăpînul haremului, comportamentul acestui domn prijeluiește un spectacol foarte hazliu: uriașul se furișează din nou, pe nesimțite, printre doamne și se lăfăie un timp în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mecanice fără nume, de care e mereu nevoie pe-o navă mare, pornită într-o expediție de trei-patru ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate și vergile smulse, să îndrepteze vîslele strîmbate, să înfigă în punte vreun „măr-călăuză“ sau vreo pană în scîndurile laterale și să facă orice alte treburi legate nemijlocit de meseria lui; mai mult încă, se arăta întotdeauna dispus să facă tot felul de lucruri, pentru care erau necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pescui și pe ei și coșurile de saulă și vîslele și tot ce se mai găsi pe apă, aducînd apoi totul pe punțile sale. Cîțiva umeri zdrobiți, cîteva încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stabilizarea, stabilizatul A SE STAFIDI După ce se coc, strugurii se stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
STAFIDI După ce se coc, strugurii se stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]