161 matches
-
inimă o localitate, interdicțiile de orice natură încalcă inadmisibil decizia oamenilor în legătură cu propria soartă. Poate că dacă ar exista spre localități o fereastră prin care să răzbată deplina lumină a valorii, ea nu ar trebui nici deschisă în lărgime, nici strâmtorată, ci spălată foarte curat, ca să devină cum e cristalul, spre a o săruta razele soarelui la intrare, nu petele șiroaielor. Pe o astfel de fereastră ar trebui să intre, curat, frumos și luminos, chipurile oamenilor de valoare, protagoniști ai cărții
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
a explicat că nu are resurse pentru așa ceva. Dat fiind faptul că firma cheltuiește milioane pe reclame pe care eu le consider stupide (totuși, am luat în serios unele dintre aceste reclame care anunțau o iarnă „deosebită”) și sunt cam strâmtorați și la salarii - din câte spun studenții -, am înțeles grija sa pentru economii. O altă multinațională dorea o explicație a proiectului însoțită de acte notariale, inclusiv contabile, și avertiza că va oferi un răspuns în maximum șase luni, dar, pentru ca
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Orașele Vizya, Tzurulus și Arcadiopol, acest din urmă după un cumplit măcel, căzură curând în puterea vitejilor latini, carii sub conducerea lui Balduin apucară acum spre Orestias (Adrianopol), făcând cu mare zel pregătiri întinse pentru luarea acestui loc important. Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare și să abată de sârg pieirea deplină pe care cu ochii o vedeau apropiindu-se. Cererea lor fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul grăbi să se apropie cu oștirea sa și se crezu dator a purcede în fruntea oștii disponibile peste orașul Serrae, pe care-l ocupă făr-a găsi împrotivire, povățuind campania în persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Iîngă Prilapus și în fine puse pe fugă trupa romeică condusă de căpitani fără esperiență și cu puțini oameni, încît comandanții împărătești fură încunjurați în cetatea Prilapos și ținuți locului ca prizonieri. Trădarea deschise inamicului porțile cetății și garnizoana strâmtorată astfel se văzu silită de-a da pe mâna despotului rebel Mihail puternica tărie Prilapos contra unei capitulațiuni, juruite și de dânsul, pe care însă el n-o ținu, căci, deși făgăduise atât garnizoanei cât și conducătorilor ei deplină libertate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
abjurat solemn schisma. După ce autocratul grec își dete învoirea și după ce-l vizitase în persoană pe regele Ludovic I la Vidin în an[ul] 1366, papa permise regelui maghiar să atace pe turci pentru a apăra pe grecii grămădiți și strâmtorați, puse să se propovăduiască cruciată contra necredincioșilor saracini și puse-n sigura perspectivă a cruciaților nu numai absoluțiunea deplină, ci și cea parțială potrivit cu meritul fiecăruia. Ludovic cel Mare, împiedicat prin alte griji de-a guvernului de-a lua parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la facerea altor încercări; îndemînateca accesibilitate unionistă a caselor domnitoare din țările laterale ale Ungariei prin căsătorii cu prințese catolice; speranța Scaunului roman de-a paraliza în acele țări înrîurirea și domnia bisericească a patriarhatului ecumenic prin ajutorul Curții bizantine strâmtorate, deci concesive; sporita trebuință de ajutor a micelor state vecine din sudul Ungariei contra covârșitoarei puteri osmane, ce creștea amenințătoare văzând cu ochii; toate aceste împrejurări favorabile dădură un nou avânt maniei de convertire a Curții romane în privirea țărilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la ministeriu și a mai publicat în același timp prin " Războiul" articole pline de insulte la adresa d-lui Filibiliu, ba nici nu s-a mulțumit cu atâta, ci s-a mai dus și la cancelaria liceului, ca să " facă gură" Ministeriul, strâmtorat cum se vede și supus vreunei porunci de "mai sus" în loc de-a privi întreagă această " cauză" ca un bagatel, trimițîndu-l pe copil cu tată-său cu tot la 71 {EminescuOpXIII 72} direcția liceului, cum cereau interesele bunei orânduieli, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
văduve, și numai dacă a fost femeia unui singur bărbat: 10. Bine cunoscută pentru faptele ei bune, dacă adică și-a crescut copiii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s-a ținut stăruitor de tot ce este lucru bun. 11. Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ani să nu fie înscrisă între văduve, și numai dacă a fost femeia unui singur bărbat [...] dacă adică și-a crescut copiii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s-a ținut stăruitor de tot ce este lucru bun” 161. Vezi, Arhid. prof. dr. Ioan N. Florea, Drept canonic ortodox, vol. I, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990, p. 500. Vezi, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „Peleșul”, „Biblioteca familiei”, „Revista poporului”, „Ilustrațiunea română”, „Revista theatrelor”, „Revista orientală”, „Foaia pentru toți”, „Liberalul”, „Foaia interesantă”, „Foaia populară”, „Tribuna familiei”, „Curentul literar”, „Carmen” ș.a. Prin intervenția lui Al. Macedonski, obține un post de corector la „Monitorul oficial”. Mereu strâmtorat, boemul, care într-o scrisoare din 1898 se recomanda „student în litere și drept”, nu isprăvește o facultate. Reușește să vadă tipărite coli dintr-un volum, intitulat Poezii, în 1901. S-a stins prematur, din cauza unei boli de piept. Postum
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
de atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare, nu pensii (numărul 10), în care E. Lovinescu chema revista să militeze pentru înlocuirea premiilor literare exorbitante, monopolizate de „profesioniști” ai acumulării distincțiilor, cu ajutoare repartizate echitabil și pe merit autorilor strâmtorați. Impasul financiar prin care publicația se străduia să răzbată e mărturisit chiar în cartușul promoțional de la primele numere: „Începuturile unei reviste care nu e sub aripa unui mare cotidian, sau nu se adresează vulgar și exclusiv unui anumit instinct, sunt
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
T. emigrează, probabil în 1947 sau în 1948, căci în 1949 se afla în preajma lui André Breton, care îi aprecia ideile. Câtva timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
mama ei. În tren face cunoștință cu un grof ofițer, pe care îl fascinează și de care e fascinată. Ajunse la destinație, Andra și fetița ei, Daniela, nu sunt primite cu brațele deschise, mama (respectiv bunica) lor fiind o văduvă strâmtorată, ursuză din fire. Primind o scrisoare de la contele care o invită la moșie, femeia fuge iar, însă nenorocirea face să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
și avuția în criză. Înainte de a-L întâlni pe Iisus, ceea ce nu-i dădea pace lui Zaheu era infinita aritmetică a banilor mărunți. În loc să privegheze, inima sa suferea tortura insomniilor. Meseria îi cerea să extorcheze cât mai mult de la cei strâmtorați. Ca vameș într-un oraș de graniță, credibilitatea sa era, probabil, nulă. Dragostea pentru acest Necunoscut, pe care mulțimea - oricât de perplexă - îl prețuiește, vine să-i repare identitatea. Pentru ceilalți taxatori aroganți și meschini ai provinciei, Zaheu încetează să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
datoriei atât timp cât conștiința datoriei va fi pe deplin suficientă pentru a realiza o anumită acțiune? Și nu poate oferi însăși conștiința îndeplinirii datoriei o aleasă, o superioară bucurie? Se știe că din economiile sale filosoful a acordat ajutor membrilor mai strâmtorați ai familiei sale și că el dona în fiecare an o sumă de bani pentru ajutorarea săracilor. Cine ar putea susține că înclinația nu se alătura, în acest caz, conștiinței datoriei? Banii care prisoseau nevoilor unei vieți modeste, subliniază Wasianski
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
, Constantin (24.I.1895, București -21.IV.1974, București), poet și prozator. Fiu al unor locuitori, probabil foarte strâmtorați, ai periferiei bucureștene, B. a urmat cu mari greutăți școala primară și liceul, apoi s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică, pe care l-a absolvit în 1924. Actor ambulant aproape un deceniu, în 1934 este redactor la „Cruciada
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
chiolhan. De unde i-am și zis : „Mai strânge-ți, fa, haita acasă și pune-i botniță !” - Finule, aud că și Gheorghe a’ dumitale se mai duce pe la fetele Tananicăi... observă gazda. - Dă, nânașă, știu eu, se mai duce... zise Vică strâmtorat. - Să nu-l lege vreuna, că nu știu cum focu’ fac de leagă așa bărbații. Și tare-s răulence, niște leneșe și niște haimanale. Nu s-a însurat bietul Nechitoaie cu o Tananică ? Și cât câștigă el cu meseria, îl vezi că
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
consi deră obligat să-și arate respectul și să-și îndeplinească obligațiile față de unul mai puternic decât el. Se îngrijorează. Va trebui cumva să invite pe cineva la masă astăzi? Și la cât o fi ajuns cadoul pe care cei strâmtorați se așteaptă să-l primească? Cască apoi și își întinde membrele voluptuos. Sper că Seianus a înmânat deja coșurile cu alimente amărâților care vin să-și cerșească mâncarea zilnică înainte să ajungă la muncă. Mulți dintre ei mi-ar putea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-l va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor." 6. Proorocie asupra unor dobitoace de la miază-zi: printr-un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vin leoaica și leul, năpîrca și șarpele zburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7. Căci ajutorul Egiptului nu este decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ne cunoșteam de mult și-mi vorbi direct, fără meandrele inerente oricărui început, ceea ce dovedea că i se vorbise în familie atât de mult despre mine, încât îi devenisem obișnuit. Lung plecă. Dejunul acela îmi păru - în ce mă privea - strâmtorat, îmi mutam privirile, dar mai ales gândurile - momente în care nu mai eram atent la ce se vorbea - când la Ana, când la viitorul ei soț, așezați alături, vizavi de mine, ca o sfidare. Ea era veselă, dar nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca și pajiștile lor, alături de ceaiul maroniu cu lapte care este aproape singurul lucru din oraș, nu prea diferit de omonimul său indian. Se numesc „nippies“ aceste fete și Jonathan se întreabă dacă numele lor vine de la aerul lor ascuțit, strâmtorat. Este un gen de angloism complet nou pentru el. Acest gen de figură sărăcăcioasă, expresia eșecului, n-a fost exportată în altă parte, ca să conducă imperiul. Peste tot, întâlnește originalele copiilor cu care a crescut, toate absurditățile Indiei britanice, redate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
după graba voinței să fie și înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 12. Pentru că, dacă este bunăvoință, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are. 13. Aici nu este vorba ca alții să fie ușurați, iar voi strîmtorați; 14. ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor pentru ca și prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, așa ca să fie o potrivire, 15. după cum este scris: "Cel ce strînsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
când era boy în acea casă, gangsterii și prostituatele mai ales apar în opera lui cu un relief halucinant, aproape unic. În general, după ce ajung celebri și bogați, scriitorii își amintesc cu nostalgie sfâșietoare de anii când erau necunoscuți și strâmtorați (vezi amintirile despre Paris ale lui Hemingway). În acest sens cred că Truman Capote, care a câștigat recent cu ultima sa carte, intitulată Cu sânge rece, două milioane de dolari, va avea mult de suferit, mai ales că e și tânăr
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
alta ce plăti, fără cât... rămâindu-mi o casă pre locul Mitropoliei lângă temniță, în fața Uliții Mari... făcut-am zapisul meu la cinstita mână sfinției sale părintelui chir Nichifor mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]