114 matches
-
Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 154. Szekely Csaba, născut la 12 septembrie 1977 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 154. Szekely Csaba, născut la 12 septembrie 1977 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Emeric și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 2731 St. Egyden, Wiener Neustadterstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Baia Mare, Sighetu Marmației Orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus Comune Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cernești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Desești, Dumbrăvița, Giulești, Groși, Ieud, Lăpuș, Mireșu Mare, Ocna Șugatag, Poienile Izei, Remetea Chioarului, Rozavlea, Săcălășeni, Săcel, Strâmtura, Suciu de Sus, Șișești, Șomcuta Mare, Ulmeni, Vadu Izei, Vișeu de Jos. MEHEDINȚI Municipii Drobeta-Turnu Severin Orașe Baia de Aramă, Strehaia Comune Balta, Breznița-Ocol, Broșteni, Butoiești, Gârla Mare, Izvoru Bârzii, Ponoarele, Șimian, Șișești, Tâmna. MUREȘ Municipii Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni Orașe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una dintre cele mai frumoase priveliști, ce ni le oferă Carpații bucovineni, este defileul numit Strâmtura Roșie de la Prisaca Dornei, pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței și asupra comunei din vale cu fondul răpitor al defileului Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele Doamnei în fundul zării albastre” <footnote Victor Tufescu, op.cit footnote>. Depresiunea Vama este drenată de râul Moldova, care are pe teritoriul comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți mai importanți: Miclăușa, Moldovița-Argel, Doabra, cu o lungime de km, Sălătruc (9 km), Belțag (8 km) și Tocila (6 km) . La intrarea în depresiune, în aval de Strâmtura Roșie, râul Moldova are o viteză cuprinsă între 0,2-4 m/s. Depresiunea Vama se evidențiază prin terase și înclinare mai puțin reliefată; diferența de nivel la intrarea Moldovei în depresiune (576 m) și ieșire (532 m) este de 44
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
2006, p. 55. footnote>. Din vatra inițială a satului “care era la vamă”, lângă punctul de vamă existent aici în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), satul s-a întins pe valea Moldovei și Moldoviței. Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au rupt drumuri, au luat casele de lângă apă; 1932- în 25 și 26 iunie 1932 a plouat mereu, a fost puhoi mare, de a rupt drumul de fier de pe Strâmtura, mai jos de Școală, a rupt pământuri în mai multe locuri; 1933 - în 24 mai a fost ploaie rece, noaptea a nisn, a fost vânt mare, iar în 27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la Măgura Moșului, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până la vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Toderescului cu Toderescul de astăzi. În dreptul gurii Suhei Mari, la malul stâng al Moldovei, se deschide valea zisă „Cetatea”, iar pârâul de aici se cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura, locuit mai întâi de 39 de familii de bază <footnote După o veche tradiție preluată de la Lucuțar Adrian și V.Istrate (n. 1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în munte, unde stau vitele și oile. Fenomenul de extindere și de roire a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îngrădit pentru a fi apărat de animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea dinspre Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea dinspre Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de presupus că majoritatea familiilor, dacă nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până în vârful Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Prearandiei din Sighetul Marmației, pe băncile căreia s-a format elita națională a Maramureșului. La data aniversării, mai erau În viață doi dintre foștii elevi din primele seri - Teodor Mihnea (1839 - 1932), originar din Valea Stejarului și Gheorghe Boiașu din Strâmtura. Ei aduceau României unite imaginea luptătorilor din timpuri vrăjmașe. Din generația Unirii cităm câteva nume care au contribuit la realizarea idealului național: Simion Bălu (m. 1938) a prezidat, la 18 noiembrie 1918, Adunarea românilor maramureșeni pentru constituirea Sfatului Național al
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Peteritye, episcop greco-catolic de Oradea Mare, conte roman, asistent al tronului papal”. Statistica din anul 1999 arată la Slatina 11.000 de locuitori, dintre care 70% sunt români, având școli, bibliotecă și cămin cultural, cu o bogată activitate. Alte localități Strâmtura, cu Valea Scrodii, Cărbunești, Bouțul Mic, Bouțul Mare are 7.300 locuitori, români În proporție de 99,2%. Satul Topcina are În jur de 2.700 locuitori, români În proporție de 99,5%. În localitățile Apșa de Sus, Apșița, Plăiuți
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort pe frontul de Răsărit. SCRIERI: Orizontul lecturii, Timișoara, 1983; Vocația sintezei. Eseuri asupra spiritualității românești, Timișoara, 1985; Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Cele două Românii?, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
comunitate locală privind Convenția peisajului. Așezare geografică Depresiunea Câmpulung Moldovenesc este situată În sudul Obcinei Feredeu pe Valea Moldovei Între Pojorâta și Vama și este orientată NV - SE, fiind Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
48. C.S.V. Șișești Șișești nr. 167 27.735 95 505 49. C.S.V. Șomcuta Șomcuta Mare 27.736 310 4.870 Mare nr. 41 50. C.S.V. Suciu de Suciu de Sus 27.737 148 1.427 Sus nr. 178 51. C.S.V. Strâmtura Strâmtura 27.738 220 2.630 nr. 163 52. C.S.V. Tăuții- Tăuții-Măgherăuș 27.739 135 1.250 Măgherăuș nr. 85 53. C.S.V. Târgu Târgu Lăpuș 27.740 201 1.072 Lăpuș nr. 166 54. C.S.V. Ulmeni Ulmeni nr. 231 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
C.S.V. Șișești Șișești nr. 167 27.735 95 505 49. C.S.V. Șomcuta Șomcuta Mare 27.736 310 4.870 Mare nr. 41 50. C.S.V. Suciu de Suciu de Sus 27.737 148 1.427 Sus nr. 178 51. C.S.V. Strâmtura Strâmtura 27.738 220 2.630 nr. 163 52. C.S.V. Tăuții- Tăuții-Măgherăuș 27.739 135 1.250 Măgherăuș nr. 85 53. C.S.V. Târgu Târgu Lăpuș 27.740 201 1.072 Lăpuș nr. 166 54. C.S.V. Ulmeni Ulmeni nr. 231 27.741
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Dumbrăvița 19. Tăuții Măgherăuș 10. Fărcașa 20. Ulmeni 21. Valea Chioarului 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în comuna Dragomirești COMUNE 1. Bârsana 5. Ieud 2. Bogdan Vodă 6. Rozavlea 3. Botiza 7. Săcel 4. Dragomirești 8. Săliștea de Sus 9. Strîmtura 3. JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI cu sediul în municipiul Sighetu Marmației MUNICIPIU 1. Sighetu Marmației COMUNE 1. Bocicoiu Mare 7. Ocna Șugatag 2. Budești 8. Remeți 3. Călinești 9. Rona de Jos 4. Cîmpulung la Tisa 10. Rona de Sus 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]