150 matches
-
mai mult într-o continuă decrepitudine spirituală. Celor care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice: „EȘti tânăr? Întărește-Ți tinerețea, cu frâul botezului! Ai trecut de floarea vârstei? Nu-Ți păgubi strânsura, nu pierde talismanul”<footnote Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în col. cit., p. 493. footnote>. Sfântul Vasile subliniază și alt fapt, și anume că, dacă li s-ar împărți acelora care amână primirea botezului, ceva din bogățiile
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mănoasă ca și nelocuită, capricii de dinamică istorică, a strîns urbanizarea pămînturile, vezi cu mine satul Mîț, comuna Dumbrăvița de Codru, Mîț îl cheamă! galbenă scrijelire în sprînceana muntelui, granit treptat spre sectoarele de drum în lucru, le ajungem în strînsura văii, gospodină la canton, ți-au ieșit roșiile, halta Borz biserica albă, mai e de tencuit, porumbul petice îngrămădite ca și casele, Uileacul Beiușului/Uileacul de Beiuș variante, prăpăstiile de defileu dau înapoi de cîmp, dealurile goale după cheile împădurite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aplecați, semănau cu sfinții de pe icoane. Toată lumea mi se părea emoționată, iar eu, obosit de nesomn, moțăiam prin colțurile bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Străine au fost numiți niște oameni care, după părerea mea, în primă instanță au fost și capabili, și cinstiți, oameni de genul lui Sorin Dimitriu sau Alin Giurgiu. Dar nu au avut susținere suficientă, că noi eram o tabărĂ de strânsură, niște oameni care, din diferite motive, se opuseseră regimului lui Iliescu, dar care nu se cunoșteau unii pe alții, nu erau rodați. Puțini aveau în spate o biografie solidă sau o bază economică. Și a început să fie o corupție
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
În cap și cu șoșonii descheiați, totdeauna cu o jumătate de ceas după sunetul de intrare, și ieșea iarăși cu o jumătate de ceas Înainte de sunetul de ieșire. Ne ignora, și pe bună dreptate, pe noi, cei din fundul clasei, strânsura maha lalelor, cu tutun În buzunar și cu Contele de Monte Cristo sau Mâna de mort citite sub pupitru În orele de clasă, acordând atenția lui boierească numai puilor de ciocoi și „tocilarilor“ din primele bănci, puși numai ei să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
împreună... Grea luptă, mormăie în barbă Stanciu. Mie-mi spui? În bătălie, greșești o singură dată. Adevărul e că suntem o mână de oameni, și ei ca "năsipul mării"... Singuri, nu putem... "Oastea cea mare a Moldovei e oaste de strânsură, mai mult țărani de la coarnele plugului". "Strânsură, strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a lupta cu ienicerii, cu spahii, oșteni de meserie târșiți prin bătălii și războaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mie-mi spui? În bătălie, greșești o singură dată. Adevărul e că suntem o mână de oameni, și ei ca "năsipul mării"... Singuri, nu putem... "Oastea cea mare a Moldovei e oaste de strânsură, mai mult țărani de la coarnele plugului". "Strânsură, strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a lupta cu ienicerii, cu spahii, oșteni de meserie târșiți prin bătălii și războaie, "Tigrii pustiei", îl lămurește Ștefan. Pe aiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-mi spui? În bătălie, greșești o singură dată. Adevărul e că suntem o mână de oameni, și ei ca "năsipul mării"... Singuri, nu putem... "Oastea cea mare a Moldovei e oaste de strânsură, mai mult țărani de la coarnele plugului". "Strânsură, strânsură", dar strașnic muștruluită, precizează Șendrea. Din fiecare țăran ai făcut un oștean și nu unul oarecare... Care are a lupta cu ienicerii, cu spahii, oșteni de meserie târșiți prin bătălii și războaie, "Tigrii pustiei", îl lămurește Ștefan. Pe aiești "tigri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
face cu "Neștiutele Cărări"?... Au ești "profet mincinos"? Daniil zâmbește cu îngăduință: De unde știu?... Știu! Vor buciuma! Când ai trăit mult, vezi și nevăzutul cu ochii minții... Ștefan, muncit, frământat: Nu știu ce să cred... Aș vrea să te cred. "Oaste de strânsură"... Oricum, e târziu, prea târziu... Ce mai putem face? se întreabă pe sine și începe să dea ocol chiliei, agitat, bântuit de gânduri. Și totuși... mormăie el, încolțindu-i o geană de speranță. S-ar putea totuși... De ce să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere biobibliografice folositoare). În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se retrag la rude, prieteni sau cunoscuți, din sat. Stau împreună la masă, petrec în cântec și voioșie și uneori dansează, după vreun acordeonist sau viorist, ce-și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara să cânte hora mare, rar cine mai rămâne pe acasă. Strânsura îi atrage ca un magnet. Mamele privesc perechile de dansatori și-și fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca, de-a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
liceeni și studenți din Frătăuții Noi, Frătăuții Vechi, Gălănești, Bilca, Măneuți și chiar din Horodnic și Dornești. Nelipsiți erau de obicei frătăucenii, care erau mai aproape. Doar treceau Suceava și cum erau punți aproape de Fâsca, ajungeau în câteva minute la strânsură. Când situația materială a sătenilor s-a îmbunătățit considerabil, hramul ținea două zile (duminică și luni). În fiecare curte se vedeau trăsuri cu oaspeți, mese întinse și multă voie bună. La noi veneau în fiecare an frații mamei Buzilă Toader
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câteva căruțe cu câte doi cai buni, gospodari care nu ne puteau refuza. Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce noi, ne-am prezentat la arie să nu pierdem rândul la treierat. Noroc, că mai sunt și oameni cu inimă bună pe lumea asta! Văzându-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie care urmau după
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și toată lumea s-a înspăimântat. Într-o clipă am fost lângă ea și cu un gospodar am reușit s-o tragem pe iarbă. Margalina lui Fâsca ne-a adus repede niște bandaj și Grigoraș Margalina (soră medicală) care era la strânsură în apropiere a bandajat-o și i-a dat un prețios ajutor. Batoza nu s-a oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Fâsca ne-a adus repede niște bandaj și Grigoraș Margalina (soră medicală) care era la strânsură în apropiere a bandajat-o și i-a dat un prețios ajutor. Batoza nu s-a oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Barc, primul gând ne-a fost, să, intrăm la o casă, să ne adăpostim. Dar, dându-ne seama în ce hal arătam, ne-am potolit. Mai ales că în acest cartier locuiau niște liceeni, pe care-i cunoșteam bine de la strânsura, de Sf. Maria Mică, din Costișa. Zgomotul infernal ne-a făcut și mai neajutorate. Numai puteam comunica între noi, deoarece nu ne puteam auzi. Ne-am lipit una de alta, ne-am privit îndelung și-am izbutit într-un râs
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a ajuns la putere. Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu, toți din Dorohoi și Aurel Giurgiuveanu din satul Molnița, comuna Lunca, Panaite Sidor avocat din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în puterea tinereții. Satul, peste deal, nu-i de mult așezat și pare așa de urât din pricina secetei câmpului, a lipsei de împrejmuiri și de arbori; oamenii nu stau rău, ori ar putea să nu stee rău, au vite și strânsură, trăesc într-o mare neîngrijire. Tot așa și așezarea pasageră de lângă curte, unde proprietarul a întemeiat un mic sat. A făcut căsuțe, și a primit oameni cari lucrează pământ închiriat, ori în parte, și firte la boer. Fac și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu vânturi reci de toamnă; ci ia pildă de la această colonie tânără și harnică, care-și organizează munca, și în primăvara vieții ei strânge cu grabă mana florilor pământului; nu râvnește la strânsura altui roi și păstrează acele răzbunătoare numai pentru adevărații dușmani din afară! De câte ori zbiera măgărița maiorului, de-atâtea ori soldații îi răspundeau cu chiote și râsete. Când a venit generalul Pătrașcu în tabără la Zimnicea, măgărița Bălcănița mânca oleacă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a (1919-1927) [IAȘI COPOU]* 7 Iulie 1919 Copou În tragedia de la Petrograd o dragoste curată între Olga fata țarului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nostru de pământ spre iarnă, după ce și-a isprăvit tot lucrul, ne lasă și nouă două zile (pe săptămână) să lucrăm, dar primăvara, îndată ce începe lucrul, cei care avem boi, când cu carul, când cu plugul lucrăm. asemenea la toate strânsurile facem servici săptămâna întreagă și care n-au vite, pe aceia îi mână pedestru în fiecare zi și astfel nouă nu ne dă o singură zi. Când avem sărbătoare, afară de duminică, pe toți oamenii din casă capabili de lucru îi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]