1,470 matches
-
de ,,vorbe de clacă": ba că-i mai frumos așezat Brașovul, ba că-s ,,mai culturali" Iașii, ori că-i ,,mai faimoasă" Tîrgoviștea, Bucureștilor găsindu-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc pînă și oamenii de-acolo, zidurile străbune, răsăritul de soare incert, fanariot. Pare-se că de pomană a exprimat un cetățean al urbei lui Bucur-ciobanul simțămintele-i alese: ,,Dîmbovița, apă dulce, cin-te bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
românesc. Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținînd ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau cum se spune în limbaj religios arhaic la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726, al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
a "devierii" de la matcă printr-un "aport străin". A doua, tradiționalistă, ar fi marcat autentica regăsire de sine, întoarcerea (în tipar sămănătorist, dar mai ales "poporanist") spre peisajul natal și oamenii lui, de unde și ipostaza eului rămas "în paza pridvorului străbun" - cum se spune în poezia inaugurală a volumului din 1923, Pe Argeș în sus și cum o ilustrează mai apoi, în formule strict obediente față de noul program tradiționalist al grupării "Gândirea", cărți precum Satul meu (1925) și Biserica de altădată
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
director, arhimandritul Chesarie Păunescu șel însuși o personalitate de seamă din istoria culturii româneștiț." Volumele următoare pregătite pentru tipar de Mircea Motrici sunt: Seminarul monahal Neamțu, Seminarul Monahal Cernica, Mânăstirea Secu - comorile artei, credinței și culturii, Mânăstirea Secu - graiul evlaviei străbune, Ogor înțelenit, Mânăstirea Cernica, inscripții și însemnări, Udești de pe Suceavă (cercetare istorică), Obârșia neamului din care mă trag, Căi luminoase, 1930-1967 - cuvântări bisericești la diferite ocazii, Lămuriri liturgice, Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Misail, Mitropolia Moldovei și Sucevei - inscripții, Un călugăr erou
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
păstrat-o ! Este vie ! Și respectăm Catolicismul, prin Sfânta Ortodoxie ! Să nu uităm de Școala noastră, în Casa DOMNULUI născută Sunt rădăcinile din suflet și sunt al lor ! Nu se discută ! De Credința mea cea Dreaptă, de-a mea Biserică străbună Ce pentru Țară dar și Școală, a fost și este Maică Bună ! Cum ai putea ca sà te rupi, de cea care-ți dădu viață, De Biserica Măicuță, ce născu Școala ce ne-învață ? Cum ar fi Școala fără mamă
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]
-
și conservatorismului exagerat; pentru admirația și dăruirea sa înspre largile și variatele armonii creștine, în scopul de a desțeleni acele suflete împovărate cu plantații parazitare dintr-un trecut ateu; pentru firea sa duhovnicească, blândă, de păstrător al demnității și credinței străbune. Pe o carte, pe care mi-a dăruit-o cu vreo doi ani în urmă, a scris: „Dacă gândul nostru nu este cu totul dăruit lui Dumnezeu și Fiului Său, dacă inima noastră nu se frământă cu adevărat pentru păcatele
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
de afaceriștii Templului, de schimbătorii de bani și de cei care luau în râs lucrurile sfinte. În tinerețe fusese levit, ajutând la buna-rânduială a celor ce cu credință și sfințenie respectau datinile mozaice. Citise Legea și proorocii, respecta toate rânduielile străbune și chiar tâlcuia poporului binefacerile lui Dumnezeu. Datorită lecturilor sfinte și mai ales experienței sale de o viață în a sluji la sacrificii, aștepta cu încredere să vină un Izbăvitor pentru ca să scape poporul de suferință. Nu putea înțelege, omenește vorbind
Agenda2003-5-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280643_a_281972]
-
învăluite în aburii unei „toamne universale“. Altă strofă din aceeași poezie inaugurală a volumului Pe Argeș în sus, poezia la care ne-am oprit, sună astfel. „Las altora tot globul terestru ca o minge, Eu am rămas în paza pridvorului străbun, Ca să culeg cu ochii livezile de prun, Cînd alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge.“ În tot acest poem de șase strofe a cîte patru versuri, sintagma globul terestru marchează singura prezență neologică. De o mare varietate, cultivînd arhaismele frapante
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria „Teologie Ortodoxă” (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
PENTELEICIUC n-a aflat nici până în prezent unde și-a găsit liniștea veșnică tatăl său Petrea. Dar e sigur că sufletul părintelui său, care își iubea baștina, nu-și putea găsi liniștea și consolarea în pământ străin, departe de glia străbună, de casă și familie. Or, ca și ceilalți români din Voloca, care în consecința represiunilor staliniste au închis ochii pe veci în neagră străinătate, Petrea PENTELEICIUC a fost aruncat într-o groapă comună ca să i se șteargă urma. „Am încercat
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
-mi scrii, Dar visele frânte ți-au fost și nu vii Să-mi fii. Să-mi fii partener și nimica mai mult, Așa cum odată mi-ai fost mai demult, Așa cum în astre n-a fost să ne fie Că glia străbună te-a vrut cu simbrie Pe vecie. Pe vecie în chiar capitală-ai rămas, Acolo ”nevruta” te-a vrut la popas Să nu-ți poată plânge, la cap și picioare, Cei dragi ce rămas-au cu inimi-răcoare, Doar soare... Doar
CU MINE, LA GREU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381616_a_382945]
-
și bună și frumoasă Iar alte sărbători să ai întors ”napoi acasă, În țara ce o ai în piept dar care e departe, Căci sărbători nu o să ai niciunde-n altă parte, Doar nostalgii, și gând, și dor de obicei străbun Și de cei dragi, de glia ta, Român cu suflet cu bun. Referință Bibliografică: CÂND SĂRBĂTORILE-S PE DRUM / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2170, Anul VI, 09 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu
CÂND SĂRBĂTORILE-S PE DRUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381666_a_382995]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! Vino acasă, măi Române, Aici în vatra străbună! Ai plecat în pribegie Ca să scapi de sărăcie. Ai lăsat copii, părinți, Plângând cu lacrimi fierbinți. Te-ai dus să te umilești Sperând că te-mbogățești. Ești isteț și priceput, Iei totul de la-nceput. Prin munc-ai devenit brand, Ei te
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]
-
Crișanei și Sălajului, și a fost editor-șef, timp de 20 de ani, al Revistei „Altarul Reîntregirii” din Alba Iulia (catalogată de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - CNCSIS, la categoria B+) și editor-șef al Revistei „Credința străbună” Alba Iulia și al Revistei „Renașterea” Cluj-Napoca. La Cluj-Napoca a inaugurat lucrările la Campusul Universitar „Nicolae Ivan”,cuprinzând trei edificii studențești și o capelă universitară, în spațiul alocat mitropoliei de lângă Consiliul Județean Cluj, complex prevăzut a fi inaugurat, într-un
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
activității A înființat Tipografia „Reîntregirea” a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei (care a tipărit câteva mii de titluri până în prezent) și Editura „ Reîntregirea” (indexată de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - CNCSIS), punând și bazele Revistei „Credința Străbună” (organul cultural și de presă al Arhiepiscopiei de Alba Iulia). La inițiativa și sub coordonarea sa a fost reeditată „Psaltirea de la Alba Iulia din 1651” (la 350 de ani de la prima apariție, în ediție critică), a fost retipărit Noul Testament de la
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
rece. Albul Mănăstirilor- Temple, ale Sfinților supremi, strălucește, întărit de raza de soare. Norii sunt perfecți de albi ,într-o frumoasă și lungă zi de vară. Liniștea e sănătoasă, nu plicticoasă. În aerul cuprins de tăcere se simte glasul pământului străbun. Aici în Bucovina pietrele vorbesc ! Ele păstrează tainicul zgomot lăsat de copitele cailor alergând la luptă. Pietrele păstrează tainicul zgomot lăsat de oștenii ce-și zângăneau săbiile, puștile, în țipătul morții. Mușatinii odihnesc în modesta biserică din blândul oraș Siret
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o regretăm foarte mult cu toții!... De ce acest lucru, pentru că odată cu plecarea sa dintre noi am senzația că se încheie o epocă, o generație și o pleiadă formidabilă de slujitori ai altarului străbun; și îndeosebi fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea lui remarcabilă și admirabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina teologică și în spiritualitatea tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
Articolele Autorului STRĂIN NEÎNTREBĂTOR astrali copaci veghind minuni - străine păsări târzii - vorbind cu zei - pe strune: toți așteptăm - și nici nu știm de vine cel ce-a cântat în epopei nebune e-atâta suferință în lumină nedumeriri - clipiri de voci străbune lirism sinucigaș - schimbat în vină sacru masacru - treaz în sori și-n lune nu întreba în piept de stea - săgeata de ce-a pătruns - de ce-a străpuns - ingrata: viscol de lumi - urdìi de spumi - se-nchină la poarta lui
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
decât în acoperământul credinței, al trecutului nostru, eroic! Am prevăzut întotdeauna cuvintele Psalmistul: Nu va nădăjduiți spre boieri, spre fiii oamenilor în care nu este mântuire." O experiență pe care acest neam a avut-o de milenii, aici, pe pământul străbun, noi am ramas întotdeauna pe calea de mijloc a credinței și pe ea am mers fără sprijinul acesta omenesc, si nu am avut străini de partea noastră. Am plătit cu sângele eroilor noștri "totul". Promisiuni de ajutor au fost însă
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]
-
Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria „Teologie Ortodoxă” (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
prin sânge și spirit, a revenit la Cernăuți cu opere ce-i mărturisesc sorgintea românească prin liberă opțiune și dragostea imensă pentru Bucovina. A venit, însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze de numele moștenit, unii reușind să șteargă din memorie chiar și întâmplarea de a fi „români doar prin ocazia nașterii”. Ne-a adus această bucurie a regăsirii
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
și încă mai sunt poeți ai lui Hristos... Familia este o veritabilă icoană în poezia lui Dan Ioan Groza, familia reunită, extinsă în satul natal, unde toți oamenii sunt uniți prin respectul și iubirea sfântă pentru pământ, biserică, limbă, tradiții străbune, unde fiecare eveniment din viața unei familii este trăit la cote mult mai sensibile și profunde față de trăitorii unei urbe. Un asemenea eveniment îl marchează puternic pe autor, care dedică mai multe poezii memoriei bunului său prieten Cristian. Fiecare om
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
2014, filmul „MALANCA DIN CRASNA” va putea fi vizionat în fiecare week-end în sala festivă a Căminului Cultural din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul, ca în orice împrejurări să-și păstreze demnitatea națională, la fel ca românii rezistenți din „MALANCA DIN CRASNA”, care, în pofida vitregiilor sorții, și-au menținut cultura și identitatea națională, călăuziți de cuvintele identificatoare din tradiționalul spectacol al Malăncii
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]