1,469 matches
-
tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Viorica Bucelea a devenit un inginer remarcat, cu o conștiință mândră de român din aura de partizan a tatălui ei. S-a căsătorit cu un alt mare român, luptător de conștiință, de demnitate și de dragoste întru Dumnezeu și Neamul străbun, Corvin Lupu-profesor universitar, istoric, cercetător. În 1965, la un an și jumătate de la eliberare, cu trupul frânt de varice, ulcer, hepatită și colită, lui Vasile Bucelea i s-a născut un băiețel, care-l va chema Dan. Va urma cariera
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Ciucă Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați pierdută prin străini; Aduceți Basarabia acasă, Să nu cerșească milă prin vecini! Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați imperiului rusesc; Aduceți Basarabia acasă, Căci este plai cu suflet românesc. Aduceți Basarabia acasă, Pământ străbun din zestrea dacilor; Aduceți Basarabia acasă... Cu un trecut din vremea tracilor. Aduceți Basarabia acasă, E sora noastră care sângerează; Aduceți Basarabia acasă, Porunca care binecuvântează. Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați să moară prin străini; Aduceți Basarabia acasă Și
27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1490604737.html [Corola-blog/BlogPost/379446_a_380775]
-
ZIUA TA, ROMÂNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCI Căzând uneori sub copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate Din cercul cel mare al vremii Ai noștri strămoși Rugându-și
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți erau, pe atunci, și azi, denigratorii, cârcotașii și măcănitorii de profesie și de ocazie, făcându-ne pe noi „extremiști”, deoarece noi, gazetarii „Cuvântului liber”, eram români apărători ai gliei străbune, adevărați naționaliști, în spiritul luminat, tradițional-ardelenesc. Departe de valurile vremii, de zbuciumul străzii, de loviturile antiromânești, peste noapte, unii, așa-ziși români, au devenit cei mai înfocați „internaționaliști”, lupi moraliști, dând, în stânga și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi, cei
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
de glasul îngerilor, pastorii au vestit minunea în cetatea Betleemului. Hrusca, cel mai cunoscut și iubit interpret de colinde se face auzit an de an în casele oamenilor, dând viața frumoaselor tradiții românești, celebrând de fiecare dată Crăciunul și datinile străbune. Turneul de colinde se numește „Leru-i Ler” și va trece prin mai multe orașe din țara noastră. Prețurile biletelor pentru concertul de colinde de la Iași, din data de 24 Decembrie 2015 sunt următoarele: - 100 lei: Categoria VIP - 80 lei: Categoria
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie by http://www.iasi4u.ro/concert-de-colinde-cu-stefan-hrusca-teatrul-national-24-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 11 August 2007, la „Biserica cu Lună” din municipiul Oradea, la care am reușit să particip și eu, alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun, în frunte cu Episcopul locului Dr. Sofronie Drincec al Oaradiei, precum și de alți mulți cunoscuți ori apropiați,!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teodor_savu_.html [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
SATULUI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului OBȘTEA SĂTEASCĂ. SEMNIFICAȚII ALE SATULUI Nu există în vocabularul arhaic niciun cuvânt pentru formațiuni mai mari de conviețuire socială. El nu cunoaște din vremuri străbune decât satul și cetatea, spunea Nicolae Iorga. Procesul de transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a satului a fost îndelungat și complex. Două sunt elementele fundamentale care caracterizează transformarea obștilor în sate: teritorialitatea și statornicia. Satul reprezintă principala formă
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
Toate Articolele Autorului Motto: Trecutul e maleabil și flexibil, schimbător pe măsură ce memoria noastră interpretează și re-explică ceea ce s-a întâmplat. (Peter Berger) * Ce zisa-ți voi? C-aș fi roman, Așa, croit “ca din condei”? Metamorfoză peste an A drepților străbuni ai mei? Și-ar fi lăsat strămoșii felul Trădând cumva, ca dintr-o toană, Ce leagă și-n mormânt inelul? Și-ar fi uitat ei duhu-n goană? * Credința asta e-n zadar, Nu-i demnă de vreun adevăr Clădit temeinic
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre studiile sale teologice și începuturile slujirii sale
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și Ambasada României se afla încă în centrul capitalei chineze, la doi pași de Palatul Imperial Gugong. În fapt, de Palatul ca
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea că certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate fi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de ură/ De prin colțuri - sare zgură/ Și ne-aduce iar ocara.” (Vocile străbune - Cetatea Bologa, Sufletul nostru nu-i de răstignit, Blestem, Sătui de minciună, Plecați ni-s copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în mână Olarului Primordial), poeta simte că salvgardarea poporului român este regasirea credinței, prin care se
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
14 lacuri din Ocna Sibiului - ochi ai pământului, cel saturat de cristalele sării purificatoare și ocrotitoare. Aceste licăriri marine ale lumii subterane au creat aici un Templu de sănătate. Ar trebui să aruncăm în fiecare lac, asemenea galilor din vremuri străbune „daruri de aur și de argint în aceste locuințe ale zeilor”. Dacă în 1263 Ocna Sibiului este atestată documentar sub denumirea de ” Terra Wiz” (Visa, râul ce străbate localitatea), de-abia în 1598 se menționează efectele terapeutice ale lacurilor sale
TEMPLUL DINTRE OCHII PAMANTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Ocna_sibiului_templul_dintre_ochii_pam_elisabeta_iosif_1346152499.html [Corola-blog/BlogPost/355291_a_356620]
-
să fii chiar soare, mâine nimic să fii.’’ ,, Dar peste vremi și ani mai mulți sau mai puțini, Poate vreun poet în versuri o să pună Și trupul tău puternic și ochii tăi senini. Eu, însă, doar atât: din glia cea străbună Voi face o statuie purtând în ea lumini Și- al cărei sens adânc esențele adună.’’ ADEVĂRUL SIMPLU Aș fi în măsură să stau lângă voi O oră sau chiar și o sută de ani, Căci timpul nu are preț nici
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
Limba Română, mai întâi trebuie să faci liniște în interiorul tău, să îți asculți inima și conștiința, ca să-i auzi vocea de peste veacuri. Despre însemnătatea și frumusețea Limbii Române, scrii plecat cu fruntea-n palme, cu sufletul îngenuncheat pe altarul martirilor străbuni. Nu vei putea niciodată să-i pătrunzi misterul, dacă nu o vorbești, nu simți, nu trăiești și nu-i înțelegi profunzimea. Dacă nu ai „gustat“ din dulceața foneticii sale, dacă nu i-ai simțit duioșia curgând prin vasele tale sanguine
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
anateme împotriva nedreptăților sociale. Glasul său de stentor se aude și de peste ocean, către românii de pretutindeni, chemându-i, când la judecată, când cu arma în mână, la apărarea fruntariilor. În cele șase volume anterioare ale sale, intitulate semnificativ: „Blestem străbun”, Editura SemnE, 2007; „Versete dumnezeiești”, Editura SemnE, 2008; „Pierdut în lume”, aceeași editură 2010; „Chemarea la judecată”, Editura SemnE, 2012; „Condamnarea”, Editura SemnE, 2013; „Execuția”, Editura SemnE, 2014, glasul său tunător, îndeamnă la trezire, la acțiune, la luptă, la scuturarea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
dor, și își clădește „castele cerești” (Mă mir). Iată și Crezul poetic al autorului: „Nu m-am rugat, nici n-am cerșit credinței / Respectul îl sădesc, nu îl impun / Nu mă aplec sub jugul umilinței / Eu mă închin doar Neamului străbun // Nu am visat la râuri de lumină / De raza lor se irosește-n van / M-am ridicat încrâncenat din tină / De-am fost lovit de Marele Divan // Am înfruntat și bezna, și teroarea / Speranțe am avut numai în Eu / Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
mi-a rămas pustie / Când uneori tăcerile vibrau / Vedeam în neguri viața cum învie / Și trâmbițele morții cum mureau // Eu urmăream comete călătoare / Și-n universuri stele scânteiau / Din haos se născuse un alt soare / Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară meditații filozofice de tip aforistic, care pot fi însușite ca atare. Ex. „Un
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]