1,728 matches
-
ceea ce făceau și acei străbuni ai noștri - dorim să ne raportăm la un Dumnezeu care are multiple expresii în lumea materiei. În noi curge și sângele acelor greci care s-au amestecat genetic cu populațiile locale, deci sunt și ei străbuni ai noștri. Prin venerarea zeilor lor, le chemăm spiritele să se întrupeze. Îmi amintesc de peregrinările lui Florin Șoimariu prin munții României. El a chemat la viață nu numai sufletele geto-dacilor, ci și pe cele ale oamenilor din trecutul glorios
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
de a merge neapărat în Moldova. Cu un autobuz plec direct din Constanța la Târgu-Neamț și mă cazez la căsuțele Hotelului Cetatea Neamțului. De acolo a doua zi merg sus la cetate să simt atmosfera acelui trecut de glorie al străbunilor românilor. Florin Șoimariu a colindat și munții Moldovei strigând numele zeului Zamolxe și chemând la viață sufletele eroilor neamului românesc. Aici la Cetatea Neamțului ating cu evlavie pietrele vechi din zidul de apărare și plâng: Ștefane Măria ta, Te cheamă
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
eroilor neamului românesc. Aici la Cetatea Neamțului ating cu evlavie pietrele vechi din zidul de apărare și plâng: Ștefane Măria ta, Te cheamă Moldova! Am o zi înălțătoare. Revin la București. Mâine lansez cartea mea Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor la Biblioteca Centrală Pedagogică de lângă Parcul Cișmigiu. Este un bun prilej de a informa audiența despre proiectul meu privind renașterea neamului românesc pe baze spirituale. Prezint în câteva cuvinte tradiția autentică a spiritualității noastre. Este vie, poporul român o trăiește
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Prezint în câteva cuvinte tradiția autentică a spiritualității noastre. Este vie, poporul român o trăiește încă. Imaginarul zânelor este aici și acum cu noi în rădăcinile noastre sufletești. Obiceiurile noastre populare ne definesc specificitatea spirituală. Gloria și atributele nobile ale străbunilor noștri pot reveni în noi oamenii de astăzi, dacă le activăm și ne regăsim în spiritele strămoșilor. Lansarea cărții Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor a fost un succes. Se apropie timpul constituirii celei de-a doua tabere Zamolxis 2009
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
rădăcinile noastre sufletești. Obiceiurile noastre populare ne definesc specificitatea spirituală. Gloria și atributele nobile ale străbunilor noștri pot reveni în noi oamenii de astăzi, dacă le activăm și ne regăsim în spiritele strămoșilor. Lansarea cărții Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor a fost un succes. Se apropie timpul constituirii celei de-a doua tabere Zamolxis 2009, între 7-12 septembrie. Plec în Munții Bucegi cu două zile mai devreme. Nu numai că mă voi întâlni cu constituienții taberei, dar vreau să continui
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Pe această vreme la Sfinx nu se află vizitatori. Este un vânt puternic, dar proiectul meu trebuie împlinit. Îmi dau seama de importanța covârșitoare a momentului. Cu adâncă devoțiune desfac papirusul și îl lipesc de piatra Sfinxului: Zamolxe, zeu al străbunilor noștri geto-daci, aduc aici la Sfinxul României toate spiritele luminii de la Sfinxul Egiptului antic. Ele de acum înainte vor locui aici, vor lumina cu razele lor neamul românesc și vor da înțelepciune poporului zânelor și zeilor. Primește și aceste două
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
pe un trofeu, și a început pledoaria. Trebuie recunoscut că își știa meseria căci și acum după atâția ani îmi răsună în urechi patosul cu care"ne-a dus" -Vedeți voi penița asta? Realizați voi câte milenii le-au trebuit străbunilor voștri pînă să ajungă să creeze această peniță de care voi vă băteți joc și o aruncați pe jos? - Vă imaginați voi ce a însemnat focul și roata, căci fără foc și roată, nu s-ar fi creat nimic? (asta
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
115 certificate constatatoare și 115 copii după certificate și s-au efectuat 50 de preschimbări de certificate. S-au mai eliberat și 1 348 de mențiuni autorizate. ( D. B.) Festival Cel de-al patrulea Festival de Colinde Ucrainene și Obiceiuri din Străbuni va avea loc sâmbătă, 18 decembrie, de la ora 15, la Școala de Artă (str. E. Ungureanu nr. 1). Se vor reuni cele mai importante formații de muzică ale comunității ucrainene din Banat. ( S. P.) Ceremonie solemnă În data de 18
Agenda2004-51-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283190_a_284519]
-
august, la ora 9, cu primirea oaspeților din străinătate, o slujbă religioasă la ora 11, inaugurarea Muzeului minorității bulgare, la ora 16,30, simpozionul cu tema „Dudeștii Vechi de-a lungul timpului“, la ora 18, o slujbă religioasă în memoria străbunilor care au construit biserica, la ora 20, iar începând cu ora 21, un program cultural artistic și concert prezentat de ansamblul folcloric din Bardarski Gheran - Bulgaria și formația „Slavjak“ din Timișoara. Duminică, 15 august, are loc primirea invitaților din țară
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
locuințe, nu dospea aluatul pentru pâine și nici în curtea sa nu se-ngrămădeau butoaiele cu bere sau cu vin, neîngăduite de Coran sub strașnică pedeapsă. Era „fabrica suverană otomană pentru praf de pușcă“, condusă din 1684 de Aga Daud, străbunul directorilor de fabrici din Timișoara. Un praf de pușcă ce, produs aici, avea să fie folosit de tunurile turcești în toate războaiele de sfârșit de veac XVII; un praf de pușcă „călătorit“, căci avea să vadă până și Mediterana, în
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
o vază frumoasă, sporind astfel farmecul sărbătorii. La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal, pentru binecuvântare, ouă roșii, cozonac și... cocoși albi. Cocoșii sunt crescuți anume pentru împlinirea acestei tradiții. Ei vestesc miezul nopții: datina din străbuni spune că, atunci când cocoșii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belșug. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci. O foarte
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
acela care poate câștiga dragostea și stima compatrioților și care poate lăsa copiilor și urmașilor săi o astfel de moștenire. Nimic nu poate fi mai prețios decât coroana olimpică din ramuri de măslin. Și când atletul va reveni în cetatea străbunilor săi va fi mândria neamului, iar copiii îl vor admira și se vor strădui să ajungă ca și el“. Elementul esențial al Jocurilor din Olympia ținea de dublul caracter al întrecerilor: erau atât spectacole, cât și sărbători religioase. În timpul întrecerilor
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
pleacă și te lasă/ e pătruns de jale grea!"; iar Maria Cantacuzino-Enescu, donând conacul Tescanii României "otrăvită de ură fără rost" (Casa T.), scria administratorului Ion Milom, în 1947: "dăruind Tescanii României, nu mă despart de Tescani", și evocă pe străbunii ei, "carne și suflet cu acest pământ" (ibid.). Este vorba despre Tescani, pământul celebrat de Enescu la Radiodifuziunea franceză și în Souvenirs drept "une maison qui m'est chère" (Gavoty 141), unde el a pus "le point d'orgue final
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
un grafolog i-a spus că este al unui jupuit de viu (caracterizare admisă de Enescu: (Gavoty, 182). Orice muritor, dacă "lasă" - cum se zice - cu "limbă de moarte " dorința lui, aceasta i se respectă; altfel - știe românul încă din străbuni, și dacă nu o mai știe, să i-o reamintim - este mare blestem pe capul urmașilor. Numele lui "George Enescu" este rostit de toate buzele fețelor cultivate din întreaga lume civilizată, iar pe ziduri apare, la concerte mari, la Operă
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
prilejurile de regăsire a "identității" noastre. Enescu - la fel ca și Bălcescu, la fel ca și alții, desigur - ar deveni și unul dintre modélele pe care le căutăm - modéle reale, nu de absurde "VIP"-uri -, ale eternei, invincibilei legături cu străbunii îngropați tot pe aici, ale iubirii pentru pământul acesta pe care vor tot mai mulți tineri (mișelește îndemnați și criminal neajutați aici) să-l părăsească. El a vrut să trăiască în România, reală, liberă, dar - ca și nefericitul Bălcescu și
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
din publicistica sa: " Întâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș și-n curmeziș până-n Tisa și Dunăre". În lumina cercetărilor recente de istorie literară (v. D. Vatamaniuc, Blajul - vatra străbunilor lui Eminescu în vol. "Eminescu și Transilvania", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, Ion Roșu, Legendă și adevăr în biografia lui Eminescu, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1999) s-a consolidat adevărul biografic potrivit căruia ascendenții pe linie paternă ai poetului
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
elementelor naște celebrele tablouri spiralate ale pictoriței, chinuite precum istoria familiei și psihologia membrilor săi. Seria maura a picturilor sale s-a nascut dintr-un tablou palimpsest, al cărui autor este de fapt Vasco da Gamă (nu întâmplător numit că străbunul lui Moraes), chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
pacinicei viețuiri împreună, să nu se mai asuprească unii pe alții, ci să se bucure de aceleași drepturi, fiind supuși acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe altii cum au fost ei
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
încă mai tranșante: "Eu tot trag nădejdea că oamenii se vor dezmetici și măcar de rușinea generațiilor viitoare a din epoca atomică a nu-și vor mai anihila reciproc bucuria de a trăi, numai că se lasă conduși de instinctele străbunilor din epoca de piatră, din caverne, din vremea securilor din silex cioplit. Și fiindcă am acest optimism, deși sînt cu părul alb că neaua, măi trag nădejde că relațiile normalizîndu-se, vom avea iarăși prilejul să ne revedem și să stăm
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
peste așteptări. Așa să ne ajute zeul email vine de la Paul, Fiul Dumnezeu. La revedere Ceahlăulu i . Avem proiecte Rămâi cu bine importante de înfăptuit la muntele Spiritul lui Deceneu, pe care sacru al Moldovei. Sufletele zânele zamolxiene moderne îl străbunilor aflate în Ceahlău s-au posedă, va da roade. Vindecarea trezit și ne cheamă. neamului românesc se va face cu Prin email Zâna Pădurii îmi dă ajutorul zânelor, paradigmele o veste minunată. Trei dintre poporului nostru. Din această Zânele din
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
demn, cinstit, harnic, pe lângă Câmpina. Este închinată curajos, iubitor de oameni, ființe și Zânei Libertății, personificată de natură, și mai presus de toate Coralia. Îmi amintesc de ceea ce înțelept, așa cum a fost Zamolxe, se scria despre daci care „puneau zeul străbunilor noștri. libertatea mai presus de orice”. Îmi amintesc de Cătălin, Spiritele străbunilor daci revin în cutezătorul drept, de Cosmin, sufletele oamenilor care trăiesc în tânărul de mâine, de Vasile, toată zona arcului carpatin. conducătorul vizionar, de Resos, Este începutul lunii
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
constituit o spiritualitate pe Noi am uitat de nemurire.baza centralității lor geografice, tot Deschideți ochii, vă treziți astfel putem să facem și noi, neamul românesc. Poporul evreu Refen: Poporul Soarelui revineîși are centralitatea în Orientul La legea dată de străbuni.Mijlociu, chiar dacă de-a lungul Sânge de dac ne curge-n vineistoriei a pribegit prin lume. E Suntem un neam de oameni buni.mândru de moștenirea spirituală de la strămoșii lor. Poporul japonez S 2: Ne ierți Zamolxe, zeu slăviteste legat
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
Fuji. Hindușii girează Dar astăzi știm c-ai revenit spiritual în jurul Munților Himalaya, Din foc și piatră ne-ai creat. lăcașul zeilor lor. Noi, neamul românesc, poporul zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de dac ne curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
piatră ne-ai creat. lăcașul zeilor lor. Noi, neamul românesc, poporul zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de dac ne curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos aflat în rezonanță Ne-a fost lăsată de strămoși.cu armonia plaiurilor noastre Trăim în vechea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
toți cei care le Noi suntem oamenii frumoși.să ne vedem sănătoși în anul locuiesc. următor, îmi urează Florin. Revenit în Australia, primesc Refen: Poporul Soarelui revineMergem pe calea lui mesaje ale luminii și speranței de La legea dată de străbuni.Zamolxe, cea a străbunilor noștri. la prietenii mei din România. Un 106 D Lestine iterare Sânge de dac ne curge-n vine români: Știm că a venit timpul în S3: Glasul să-ți fie duios Suntem un neam de oameni
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]